Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_397

:UV»NTUt LIBER NR. 39;
*ag.

dreptate şi VIN AMERICANII?

(Urmare din pag, I) dă, le-a oferit suficiente preconizat pentru noi de
nu facem justiţie de mU de români au tn- garanţii: lui i-au dat-o. „Crupul celor 24" vorbeşte
de la sine despre reaua-
După cum hu-i preocupă
fundat temniţele roşii, pen­ nici ceea ce s-a petrecut oredinţă şi lipsa de fair
(Urmare din pag. 1) le, organele Gărzii finan­ REDACŢIA; Aveţi ce­ tru că nu încetau să spe­ în Piaţa Tien An Men, play politic a iluzorilor
ciare precum şi de orga­ va noutăţi în legătură ca re. Cu urechea mereu ciu­ nici ce se întimplă în Ţă­ noştri prieteni.
triva patrimoniului ob­ nele controlului financiar procesul fostului pr|m-so- lită la undele radio dar ca rile Baltice, în Basarabia, Cum spunea premierul
ştesc sau particular. si ale poliţiei. Dar este cretar. al fostului comitet speranţa ţot mai plăpîndă, Armenia sau : Gruzin. Le Roman, la „Faur" — ceea
REDACŢIA ; Pe foarte foarte important de reţi­ judeţean de partid. Ion am străbătut an după an vor conferi clauza chinezi­ ce, de altfel, $ffora — sîn­
mulţi oameni îi îngrijo­ nut că art. 7 din lege pre­ Popa ? care s-au adunat in decenii lor, mongolilor, o vor acor­ tem singura ţară din Est
rează fenomenul de spe­ vede pedepse aspre pen­ RĂSPUNS; Este pe rol — s-o dus viaţa, cum s-a* da m siguranţă şl ruşilor. care nu beneficiază de un'
culă, care a proliferat tru infracţiunile de lua­ la Tribunalul judeţean zice pentru, ca, tn cele, Chţgr şl Albania e, In vi­ ajutor extern semnificativ.
foarte mult în ultima vre­ re de mită, trafic de in­ Ialomiţa. De la omologul din urmă, cînd nimeni n-a* ziunea lor, o democraţie Cu toate astea, sini ţări.
me. fluenţă şi primire de fo­ meu de la Slobozia ştiu mai fi crezut, să faceri* a med de încredere de vreme din Est unde criza e mai
.RĂSPUNS: $i pe noi. loase necuvenite comise că se judecă, învinuirea Revoluţie singuri, doar Cu ce, reeănt, dţ,- James Baker acută decît la mii. Asţa
IJegea nr. 12 din 1990 a de agenţii constatări, or­ ce | se aduce este abuz ajutorul lui Dumnezeu. $i a luat in c&âtttifSfw poşi- dovedeşte că în cele . din
fost blinda cu aceste fap­ ganele de urmărire pena­ în serviciu, iată că Imediat după aceea bilitatea unui ajutor cu a- urmă ne vom descurca şi
te antisociale. Prin modi­ lă sau de judecată a fap­ REDACŢIA r Există pre­ — prin ce enigmatic meca­ cedată destinaţie. Ppntru prin noi înşine. Mal încet, 10
ficările recent adoptate telor. siuni din partea unor or­ nism ? — vechea, zadarni­ atitudinea ntm tră ^iknsec- mai greu, dar ne vom des­
şi republicarea legii în REDACŢIA : Practica a gane asupra procuraturii ? ca speranţă a renăscut su­ ven$ solidară în r&tatăl curca. E mai bine să aban­ 10
temeiul articolului II dovedit că nu întotdeau­ RĂSPUNS; Nu, absolut bit : vin americanii, au să din Golf,, ne-au bătui pe donăm iluzia că am avea
din Legea nr. 42 din na în cercetări s-a acor­ nici una. ne ajutfi americanii ! umăr şi ne-au promis să prieteni la zile grele şi să 10
13 iunie 1991 în Moni­ dat respectul persoanei REDACŢIA : Vor fi în­ Ef furie, Ut un an şl ju­ ne ajute să recuperăm pier­ înţelegem că nu există de-
torul Oficial, s-au înăs­ inculpate. Care este pă­ fiinţate noi judecătorii şl mătate de la Revoluţie, ne derile. Am rămas cu suri- cit parteneri la zile bu ne.
prit foarte mult pe-- rerea dumneavoastră? procuraturi locale? e : în sftrşit limpede că a- sul diplomatic şi cu promi­ Dar zilele bune numai noi
depsele pentru astfel de RĂSPUNS: Majorita­ RĂSPUNS : Da. Din in­ mericanii nu vin decît cu siunea. Dar mişelia cea ni le putem face atunci 12
fapte. . -■ . tea infracţiunilor le cer­ formaţiile - ee ie deţin se „evangheUşti" şi echipe de măream e că nu vor să ne cînd, venind»-m -mintea la,
REDACŢIA: Mai con- cetează poliţia. De obicei vor înfiinţa la Brad şi base-ball. Azi sîntem ceva ajute — în definitiv, n-au cap, vom, admite în sfirşit 13,
Haţeg. Insă noi aşteptăm mai înţelepţi şi pricepem nici o obligaţie decît cel că, pentru a ajunge la bi­
noua lege de organizare că ei nu apar decît acolo mult una morală, dar cum ne, e nevoie de aceeaşi'so­
judecătorească. unde ochesc şi „un ce pro­ asta nu se măsoară tn do­ lidaritate care ne-a unit 13,
: REDACŢIA.: Conside­ fil". Altfel, iţi spun că nu lari, ea nit intră tn soco­ când am ieştt fâu rău. Cit
raţi necesară o lege a' le prezinţi suficiente „ga­ telile lor — ci faptul că despre americanii voi ve­
creţ, despre ce este vor­ procurorul ajunge în cau­ presei? • ranţii" şl ca democraţia nud lăsă n&d pe alţii să ne ni ţi ei piidă Si urmă, .dar U
ba, domnule procuror şei ? ză post-factum. Practic, RĂSPUNS; După ta mai trebuie să se ma­ ajute, 0& tul tn care au fîţî siguri că n» de drăgitl
RĂSPUNS: Vînzarea se pleacă de ta prezum­ rea mea este «etesara o turizeze ptnă să merite bţăcat Sţăturînă, creditul nostru, ci de tgaviă su im U
ambulantă a mărfurilor ţia de nevinovăţie. Cine asemenea lege în care să clauza. Ceauş eseu, de pil­ de un miliard de dolari le-o ia alţii înainte, ’
în alte locuri decît cele nu procedează aşa gre­ se incrimineze distinct
stabilite de primării sau şeşte grav. Important este faptele. Citesc foarte mul­ 14,
prefecturi se pedepseşte Insă ca nevinovaţii să nu te ziare şi există artico­
cu închisoare contraven­ ajungă în instanţă. Tre­ le care aduc daune mo­
ţională de la. 3 luni la 6 buie să mai spun că toa­ rale oamenilor. Sînt de 15,
tuni sau amendă de la te abuzurile sînt sancţio­ acord cu critica asupra Democraţia şi libertatea rău înţelese
30 000 la «0 000 lei. Ace­ nate, Eu cred că, îa con­ oricui, dar numai in lu­
eaşi sancţiune se aplică şi diţiile actuale, cei eu a- mina adevărului.
în cazul efectuării comer­ semenea- înclinaţii vpr re­ REDACŢIA ; Care sînt 15,
ţului cu bunuri a căror nunţa principalele cauze ale fe­ aduc nelinişte şi dezechilibru
provenienţă nu poate fi REDACŢIA ; Există Pă­ nomenului infracţional ?
dovedită, cumpărării de rerea că a crescut foarte RĂSPUNS: în primul (Urmare din pag, I) • Libertatea de opinie, a lui nostru în faţă lumii. 15,
mărfuri. în scopul revîft- mult starea infracţională rînd, consumul excesiv de cuvîntului ; posibilitatea de {Mania Besoiu). .
zării de la unităţi de des­ în rîndul nunilor. alcool. Apoi problemele portament civilizat, (Ta‘ a te afirma.* pe plan pro­ • Ce aş pute» spuâe ?
facere cu amănuntul, res­ RĂSPUNS: De fapt, familiale, lipsa de cultu­ trona Mgra). i fesional, {Cârink LMniş), - Că în unele locuri este 17,
taurante, Unităţi turistice starea infracţională a ră, lipsurile materiale. Să • La ora; actuală demo­ prea multă, iar în altele
• a)
Democraţia
este
ş.a., neexpunerii la vîn- crescut şi în rîndul celor­ ne gîndim că a apărut şo­ craţia In România este în încă o noţiune confuză prea puţină, Iar despre li­
zare a mărfurilor exis­ lalţi cetăţeni, deci propor­ majul. care ar putea du­ „faşă" ; cred că va nece­ pentru mulţi dintre noi, bertate, la leL (Gabriel 18,
tente sau vtnzarea prefe­ ţia este aceeaşi. ce la sporirea fenomenu­ sita un interval îndelun­ fapt ce a creat o stare de Radu).
renţială. Sancţiunile se a- REDACŢIA; Legea 18 lui infracţional. , gat de timp pînâ se va • a)Democraţia o văd ca
pllcă şi persoanelor din cu privire la controlul a- REDACŢIA : Vă mulţu­ instala. O condiţie este haos, nelinişte şi dezechili­ un proces ce se va realiza,
cadrul regiilor autonome, verilor este abrogată ? Vă mim, ' domnule procuror ca bunul simţ să fie IA el bru, la care asistăm. In întări şi perfecţiona în 18,
societăţilor comerciale şi întrebăm fiindcă nu s-a şef, pentru participarea acasă la fiecare cetăţean. numele ei, se derulează în timp. început la 22 de­ 18,
altor agenţi economici ca­ mai auzit de nici un caz. la discuţia noastră şi vă Libertatea presupune res­ faţa noastră o mulţime de cembrie 1989, marcat de
re, prin activitatea lor, RĂSPUNS: Nu. Ea propunem o colaborare pectarea regulilor de com­ fapte reprobabile, grave, ce alegerile de la 20 mai 1990,
au participat la sâvîrşirea funcţionează şi în prezent, mai apropiată între Pro­ portament /Sobăa Oct.). lasă un gust trist şi amar; care ău fost alegeri libere,
faptelor ce constituie con­ dar trebuie aplicată în curatura judeţeană şi zia- ■■ • Libertatea presei, li-, b) Bineînţeles că buna cu­ Iar decizia electoratului 19,
travenţii. Legea cuprinde altă nuanţă. Este adevă­ ~rul „Cuvîntul liber". Vom bertatea cuvîntului, televi­ viinţă, respectul pentru se­ trebuie respectată de mino­ 20,
mult mai multe reglemen­ rat că n-au mâl apărut veni mai des pe la dum­ ziune independentă, liber­ menii noştri, o anume în­ ritate. Asta este esenţa
tări privind protejarea cazuri noi sau n-ar» fost neavoastră si vă poftim tatea întrunirilor, (Vaier ţelepciune în a şti să exişti democraţiei; b) Libertatea
populaţiei împotriva unor sesizaţi. • - maj des pe la noi. Clonţos). în societate între şi pentru înseamnă ca omul să fie 21,
activităţi comerciale ili­ • în România este nece­ oameni, sînt feţe ale uneî stăpîn pe actele voinţei
cite şl ar trebui publica­ sară existenţa unor legi democraţii adevărate, cu­ sale, pe care să le reali­
tă în presă pentru a fi clare, care trebuie neapărat rate, în care dorinţa fie­ zeze fără a „atenta" la
bine cunoscută,' O STRADA OROPSITA respectate de toţi cetăţenii; căruia de a fi liber şi sin­ . voinţa celorlalţi- Libertate
22,
REDACŢIA : Cine con­ în caz contrar, un regim cer îşi poate găsi împli­ = drepturi, libertăţi, foarte
stată încălcările acestei Spartă în vederea introducerii unor conducte, largi, dgr şl o mare rus-- 22,1
legi? ■' cb-'CV-i loc de parcare (nesemnalizat) pentru tot soiul de militar se impune de la nirea.- Comportamentul ci­
maşini şi căruţe, , intens circulată. fspre şl, dinspre sine. Libertatea presupu­ vilizat, eleganţa, prestanţa ponsabiiitate individuală şi
RĂSPUNS : Contraven­ ne afirmarea individului în în orice împrejurare sînt socială. Democraţie — li­
ţiile sînt constatate de piaţă cu maşinile şi cu piciorul — un adevărat pe­ toate direcţiile şi pe toate atribute ale unui mod de bertate = stat de drept.
corpurile de control co­ ricol de accidente ia tot pasul. Aşa arată de luni de planurile, dar cu respec­ existenţă spre care trebuie Legea există de dragul 22,
zile strada I. L Caragiale, din Deva - Trecerea din
mercial ale prefecturilor cînd în cînd a unui agent de circulaţie credem că tarea strictă a legilor ţării. să tindem cu toţii, ele fiind, omului, nu omul există de
şi primăriilor municipale ar descongestiona... situaţia. (V. F. — inginer). ; cartea de vizită a poporu­ dragul legii., (S. F.).
şi orăşeneşti, împuterni­ 23,:
ciţii primăriilor comuna- • - • - • - «
23,
— De ce 7 Nu-1 simpatizaţi pe Ajm? re, nu a rostit nici o propoziţiune ca lumea, lăsa me­ o,:
— Nu-mi place să stau la aceeaşi masă ca un reu vorba neterminată...
ucigaş, dar, din fericire, Ajm s-a dus să comande — L-aţi văzut bînd ?
ceva la bar. » . - r ; .; —* Nu, Doamna Mrazkova . nu a vînclut băuturi
De venired lui Ajm la bufet îşi aminteau foar­ spirtoase. î-aţi interzis dumneavoastră încă de ieri.
te bine vînzătoarea Mrazkova şi arhitectul Kalecky. Trebuie să fi avut el ceva adus din afară...
57. MOŞTENIREA LĂSATA DE JAN FALTYS
— .„voia să beau cu el, zicea eă-i ziua luL — Dumneata eu ce i-ai'^ servit ? întrebă Suda pe 16,1
Vestea că Vilem Ajm a fost reţinui fi**Kinceiv — 6e zi ? nu pricepu -Suda Serba ceva ? Mrazknva. .., , . . . . . . . . . . . . . .
cat sa se sinucidă s-a răspîndît foarte repede prin- — Zicea că... e vorba de o moştenire. — Ceai eu lămîie, dar nu i-a plăcut, l-a lăsat
tre ceilalţi. în majoritatea; cazurilor, o primiseră Mai multe nu aflară de la el. Hak însă îl lămuri pe tejghea şi a plecat, C: . .
oarecum uşuraţi, cu speranţă că acum ancheta ca­ pe Suda, zîmbind prosteşte în timp ce-i spuse: — Unde ? , io,;
zului. Faltys va lua sfîrşit. Puţini erau ceî surprins! — Vreţi să ştiţi ce a moştenit ? Pe Hamlet, prie­ *— Nu ştiu, m-a întreb® pe urpiâ şl domnteţ Ta-
de această dezlegare, majoritatea se aşteptau la aş’a teni, pe Hamlet,.. A fi sau a nu fi ? Aceasta-! între­ rantik, dar n-am ştiut să-i p m ..
ceva. Suda încercă să reconstituiască faptele, în or­ barea ! Şi să vă mai mire că a încercat să-şi ia Pe Ajm îl intîlniseră însă In capul scărilor Zby- IU(
dinea lor exactă, dinaintea celor tntîmplate lîngâ viaţa ? Hamletu! realizat de Faltys e o îmbucătură nek Ciz şi regizorul Glanc. Veneau din curte, unde
fereastra cabinei lui Ajm. prea mare... I-au telefonat de la teatru că pînă sîro- fuseseră să fumeze cîte o ţigară.
Unde l-ai văzut pe Ajm ultims oară ? 0 în­ bătă trebuie să se pregătească pentru roL Urca scările, probabil mergea sus, în cabina
trebă Suda pe Vorlicefc. Un alt martor, dar nu prea valoros, era opera­ lut, explică Ciz, şi, ca o scuză, adăugă : Dacă am fi
— La bufet.;, şedea la o masă cu Tarantik. torul Kejr. Deşi stătuse tot timpul Ja bufet, la a ştiut ce vrea să facă, nu l-am fi lăsat să plece. 19.0
Tarantik îşi aminti că Ajan i s-a plîns că-1 doare măsuţă din colţ, nu-şi amintea de nimic, pentru că — Dumneavoastră aţi rămas jos ?
capul. Era foarte abătut şi obosit se simţea obosit şi-i era grozav de somn — Da
— A vorbit de moarte ? — Am făcut de fapt trei ture una după alta, — Amîndoi î 21.0
— Nu, de moarte nu. Dar a vorbii despre viaţă n-aa condiţie fizică pentru aşa ceva... sa scuză, — Amîndoi. Glarw s-a dus la bufet să ia o ca­
ca despre moarte. —• Nu-ţi aminteşti da nimic ? fea, la uşă s-a întîlniţ eu Tarantik, care tocmai in­
Pe urmă, la masa lor s-a aşezat Irena Skalou- — Nu, şi adăugă după o clipă, de fapt, cînd a tra. Eu m-ara gîndit să mă duc pe platou._ 22,0
dova Uh timp au tăcu.t toţi trei, apoi Tarantik a trecut pe Ungă mine, mă refer la Ajm, l-am auzii — De ce ?
plecat pentru a-i lăsa singuri. spunînd : Camarade, te invidiez., Ebynek Ciz se miră că-1 puaa e asemenea în
— Doreau el «sta ? întrebă Suda. • — Pentru ce? ţrebare.
— Aşa am avut impresia. — Nu ştiu, poate pentru somn, cîne ştie ? — Doar intenţionaţi să pregătiţi reconstituire? 22,3
L ena Skalouejfca respinse însă eu botârîre, ener­ Dr. Stroubaî, care intrase să la o Ihnonadă, a- emisiuni > de ieri. ny ? Voiam să văd dacă a*t ier
vată. afirmaţia îufţTa'rantik. S-a aşezat la maso lor vea însă impresia că Ajm era puţin afumat. minata (Va armai
nqmai pentru că nu «ra loc în altă parte 22,5(
— Nu i-am văzul niciodată Intr-o asemenea sta­ R gm n tg Editura m W>