Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_398
P. 2
CUVINTUL LIBER NR. 398
Reorganizarea spectrului politic
(Urmare din pag. I) Această realitate mi se
pare un cîştig de proporţii
ber a fost promovat Vic pentru edificarea defini
tor Vaida. Primul semnal tivă a structurilor de drept
pentru exterior a fost clar: din noua democraţie ro REFLECŢIA ZILEI DECALOG m Chiar dacă norii grei
mişcarea ecologistă dă cre mânească. , ■ „Daco realitatea cotidiană ţi se pare se adună asupra cerului
dit tinerilor. Pentru miş Ultimele regrupări în La început a fost Iu tău cheamă Iubirea şi
carea următoare se poate spectrul p.olitic indică ten sărăcăcioasa, nu da vina pe ea : învino- birea. Omul este cea mai •Speranţa şi crede că în-
paria. Ea va fi înregistrată dinţe spectaculoase. Miş văţeştd-te pe tine că nu eşti îndeajuns de minunată şi miraculoasă tr-o zi va fi Soare iar.
în stingă, pentru redobîn- carea ecologistă trece în creaţie a Iubirii... • Să nu te bucuri sin
direa centrului de echili Alianţa pentru Reformă a- poet pentru a-i pune in lumină bogăţia". • Viaţa fiecărui om a- gur I
bru pierdut. Acelaşi lucru 'lături de Petre Roman şi * R.M. Rilke parţine marelui miracol,
îl făcuseră si liberalii ari de Dinu Patriciu. Nu ştiu niciodată să nu tai firul
pei tinere. De unde această dacă avem aici foarte si unei vieţi.
concluzie aproape şocantă : gur o regrupare pe criterii • tn fiecare zi să dă
radicalismul românesc . nu ideologice. în schimb avem j M O Z A IC SPIRITUAL \ ruieşti un gînd bun Ma
este agreat în grupările o alianţă a tineretului, ceea l ' • „Tăcerea, acest har universal, cîţi dintre noi' mei tale căci eşti rodul
politice tinere, care se ma ce poate să fie cea mai | ştiu să se bucure de el ?“ ^ ^ | Iubirii şi al trupului ei. • In faţa duşmanului
nifestă mai degrabă în mare victorie politică de CHARLES CHAPLIN î m Să faci in aşa fel in ţii înţelegător şi răului
centrul spectrului politic. după revoluţie. „Unii şi-ar pune diplomele şi pe parbrizul ma- | cit niciodată să nu regreţi răspunde-i prin Iubire,
• Tot ce înseamnă Na
ştnu că nu ai făcut binele a- tura s-a născut din Iu
FLO RIAN C A LÂ FA TEA N U
NE AM INTERESAT PENTRU ŞOMERI _ „Majoritatea oamenilor îşi întrebuinţează prima I tunci cină ai fi putut. bire, ai grijă să nu o dis
(Urmare din pag. 1) cheltuielilor de pregătire. jumătate a vieţii lor ca s-o facă pe cealaltă neferl- J • Minunile lumii sînt trugi.
Persoanele care doresc cită". 1 zilnice, învaţă doar să le • Să nu uiţi că numă-
Cursuri de calificare sau să urmeze una din aceste LA BRUYERE ; vezi. ritid anii care trec numeri
recalificare se pot organiza forme de pregătire se pot • „Privirea spiritului se întinde mult mai departe { • O iubire nu poate fi DREPTUL DE A FI
şi la cererea agenţilor eco adresa Direcţiei de Muncă decît privirea trupului". * nicUAnd prea mare. INA DELEANU
nomici, meşteşugarilor sau şi Protecţie Socială — O- MALEBRANCHE 1
altor persoane fizice care ficiul Forţe de Muncă, zil • „Totul se află în noi. Opera noastră e un fel *
nu sînt şomeri, cu supor nic între orele 8—12 sau de jurnal". j • — Ştii, iubitule, am
tarea de către aceştia a la telefonul 17048. PICASSO i fost rugată de zeci de ori
• „Fiecare aude numai ce înţelege". j să mă mărit, spune o tînă-
GOETHE | ră băiatului care-i face
A terminat cu preotul pătrunde cartea, intr-adevăr nu pătrunde nici lumina", I curte.
• „Cartea este copleşitoare ca prezenţă. Unde nu *
— Da ?! se miră acesta.
ION VLASIU * • „Nu, nu, nu !* ţipă re De cine ?
şi a cu care, după structura sufletească". J lul unui ziarist. „Este prea — De tata şi mama.
• „Orice experienţă are alte urmări pentru fie- I
dactorul şef, citind artico
• O elevă internă poves
M. I. LERMONTOV . lung. Refă-1 şi suprimă toa teşte mamei: Ştii, avem şl
în luna mai a.c. am poştăriţă era soţia acestui • „Consider războiul, dezbinarea - popoarelor de * te amănuntele inutile". A- ere de artă nulipară.
publicat în coloanele zia Rădac, şi niciodată nu oriunde, cea mai mare pacoste, cel mai rău dintre j cesta se conformează şl re — Şi vi se permite să
rului nostru n^ta ,,De ce primeam pensiile la timp... rele, cancerul cancerelor". | vine mai tîrziil cu an text mîncaţi ce gătiţi ?
nu primesc ziarul ?“ scrisă Este neserios. A terminat HENRI COANDÂ J In două rînduri : „Domnul — Vrei să spui că sin-
pe baza datelor furnizate cu preotul şi începe cu • „Nouăzeci şi nouă la sută din oameni te vor- j Neghină conducea cu 120 tem obligate !
de dl. Vasile Rădac din poştăriţă ? !“ (Vasile Do- besc de rău, iar unu la sută care te vorbeşte de bine, * km/oră pc o şosea umedă,
satul Vâidei (Romos). No brean) ;„Vrea s-o ţîpe de se exprimă prost.., I înmormântarea miine la Odet-a.-i |
ta a stîrnit o reacţie neaş aici că are fete şi gineri RIVAROL * ora li". SUS LEAHU
teptată din partea celor şi umblă să-i bage în ser- Selecjie de
vizaţi şi nu numai. De ce vici" (Mana Nistor); „Fe i ILIE LEAHU
neaşteptată ? La cîteva zile meia asta este foarte bună: REINVENTÂM INVENŢIILE ANTICILOR ? (I)
după apariţia notei, a ve ori pe cine aţi întreba din
nit la redacţie doamna Eu Vaidei şi din Pişchinţi, DORIŢI SA SLĂBIŢI? încă de la începutul se etc. Ne este greu să cre
genia Stroia, factor poştal v-ar spune la fel" (Vasile Folosiţi acest amestec de Ceaiul se consumă cit ma colului XX, oamenii de dem că anticii erau în mul
în sat. însoţită de soţul Borcan). ceai: cîte 100 grame de cald (cţiiâr dacă se reînc ştiinţă au început să scrie te domenii mai avansaţi
ei. „De ce îmi faceţi soţia Păreri favorabile despre frunze de frasin ; rădăcină zeşte), împărţit în trei por despre unele civilizaţii şi decît sin tem noi astăzi.
de comedie ? Lucrează de felul în care lucrează-doam de cicoare : coajă de cru- ţii. Se va bea cîte una, culturi foarte avansate, ca Trecînd în revistă aceste
10 ani ca factor poştal şi na Stroia au exprimat şi şin ; fructe de ienupăr ; după fiecare masă princi- re au existat eu mii de ani culturi enigmatice, se naş
e foarte corectă. Acest alţi săteni cum sînt Gheor- rădăcină de brusture ; frun pală. înaintea erei noastre şi pe te următoarea întrebare :
om este neserios. Vă rog ghe Paraschiv şi Anişoara ze şi rădăcină de păpădie; REŢINEŢI ! Acest a- care le-au „botezat” cul cine ie-a dat ajutor antici
să veniţi în sat şi să cer Chiriae. In plus, am auzit rădăcini de p ir; flori de mestec de ceai este întoc turi enigmatice. Pînă în lor să realizeze metode şi
cetaţi" — ne-a cerut dom ea cel care ne-a furnizat soc: iarbă de coada calu mit pe principiul reglă prezent au fost descoperi lucruri care astăzi ni se
nul Stroia, indignat de cele datele a mai umblat cu lui. Deci, din aceste sorti rii arderilor în organism şi te 21 de astfel de culturi, par imposibil,, de realizat ?
susţinute de consăteanul reclamaţii şi împotriva mente se facd un amestec are menirea de a mări diu- ce se dezvoltaseră pe văile Această -întrebare rămîne,
dumnealui. preotului din sat cu scopul din care punem 4 linguri reza şi de a uşura purga- Iordanului, Nilului, Tigru deocamdată, fără răspuns.
Ne-am deplasat la Romos de a-1 îndepărta şi a-i într-un litru de apă şi lă ţia. Nu sînt necesare re lui, Eufratului, Indusului, In cartea sa „Case for The
şi la Vaideî unde am cerut lua locul un membru al săm să fiarbă 5 minute. stricţii de ordin alimentar. Gangelui, Fluviului Galben UFO" (Cazul OZN-urilor),
mai multe opinii', în pri familiei. Suficiente argu astrofizicianul american dr.
mul rînd celor cu care lu mente stimaţi cititori, spre E. Jessup a scris, printre
crează doamna Stroia şi a reabilita în ochii dv. o DEZLEGAREA CAREULUI altele, şi despre descoperi
mâi apoi unor abonaţi la femeie eare-şi face datoria ? 2 3 8 9 10 „REVENIRE" APĂRUT ÎN ZIARUL rea într-un strat de eărbu-
„Cuvîntul liber". „Este o şi a mi-i da credit unul r * NR. 393 ' ' - ne terţiar, a unor unelte
femeie corectă şi cumseca om care. se vede, este un 2 ■ 1) BĂTĂTORITE ; 2) UMĂR — CA - de oţel finisat, fără urine
de. De 10 ani de cxnd lu intrigant. Imbrăeînd „hai • NIN ; 3) CURAT — .SÎNI; 4) AŢÎTÂT de rugină, a căror vechir
crează ca factor. poştal. na" smereniei, afiş-înd serio 3 _ L — MAG : 5) Tl _ OSOŞî — M ; 6) A mc este de peşte 300 000
n-am avut probleme cu ea" zitate am luat de bun ceea J K — USCAT — GA ; 7) RAF, — ANIMAT j de ani. Dup# cîte, ştim, o-
— ne spune doamna Cor- ce â încercat să insinue 4 8) ETAJ — ALUNI; : 9) ŞIRAG — A- ţelul alb a fost obţinut (pe
nelia Urîtoiu, diriginta Ofi ze.1 Nu vreau să -mă- dfs- TAC ; 10 ETERNITATE. cale- industrială) abia în
ciului poştal Romos. Ace-/ cjulp, dar atunci ciiid asculţi' 5 a Anglia secolului al XVIII-
eaşi este şi părerea d-nei un vîrstnic (pensionar de MAT IN 2 MUTĂRI lea în curtea unui templu
Aura -Toane?, telefonistă. în ' ja) care a venit la redac 6 W& din Delhi (India) se găseş
săt la Vaidel am invitat ţie spre1 a ne furniza. date 7 B Controlul poziţiei: te un pilon de fier. alcătuit
mai întîi să-şi şp»n# Păre concrete şi care susţine că n Alb : Rcl, De7, Tfl, Sh3. din cîteva bucăţi sudate,
rea pe d-na Valeria T©d®r. nu primeşte ziarul nu mai e B Negru ; Rd3, p : d4, înalt de 7,5 metri, «întă
directorul şcolii : „Koi -ten pui la îndoială' seriozitatea rind 6 tone şi avlnd vechi
fost foarte mulţumiţi de afirmaţiilor lui. Chiar ai V. SOLUŢIA PROBLEMEI Pf BUCATE mea de 18 mii de ani, A-
dumneaei. Nu ne-a creat . crezut, d-le Rădac, că oa ÎN NUMĂRUL 393 (22—23 iunie 1991): cest pilon nu a ruginit şi
probleme. Esţe o femeie menii vor acceptaTa nesfîr- 10 ■: y.:- este intact, pentru căr alia
serioasă". (Foloseşte timpul şît să-i împroşti cu noroi ? 1. Ue2 ReS jul de fier din care este
trecut deoarece — aflăm Spdr' f ca. o dată pentru 2. Nc6 mat realizat nu conţine fosfor
— în prezent nU-i abo totdeauna să-ţi piară che C A N C A N U R I L . . . R d r sau sulf şi, deci, nici ploi-
nată la presa judeţeană): iul _de a mai ponegri -ORIZONTAL: 1> Ieşită din fire 2) 2. Cb5 mat le„ nici phbiŢ, poluarea aci
„Primesc cu regularitate activitatea cuiva încereînd Farmecul muzicii — Curăţă vasele 3) 1. ... Rf 4 dă nu Dau putot^eroda.
ziarele atît al dumneavoas să denaturezi realitatea. Un fel de suprafaţă — Negativist prin 2. Gf7 mat. Meţaliirgiil rus .Aripsoy P.P. J
tră, ctt şi Adevărul. Rebus. Şi asta doar pentru a-ţi fopmâţie : 4) Izvor de lumină — Tip de (1797—1851) a inventat pro
Autoturism" (Dl." Ştefan atinge scopul 1 echilibru instabil ; 5) Urmat de exemple
Scutaru): „Trebuie să sbu- — Figuri impuse la paralele ; 8) Asigură cedeul- d e: elaborare 'a o-
ci
ţelului ' turnat, ' prin
nem că înaintea dumneaei.' ESTERA ŞINA o bună creştere — Simţit din şuflet! ţ mentarea fierului în creţi-
7) Luată... tare — Parcul cu mulţi pen zete, cum şi transforma
sionari ; 8) Schimb făcut la negru — E- rea fontei în otel. prin re- ;
In p a r a g i n a videnţiată de organele recepţiei; 9) Lo topire Inginerul englez
calizat în centrul pâmintului — Uşor de Bessemer Henry (1813—
mercială „Transilvania" pătruns: 10Ţ Iau măsuri din timp, 1898) ' a inveritat te 1856 -
Fără exagerare, multe din Deva nu investeşte VERTICAL: 1) Aleasă din oehi; 2) procedeul de transformare
unităţi de alimentaţie pu nici un leu pentru repa înregistrată la descărcare — Greu de a- a fontei în oţel-cu ajutorul
fla t; 3) Lovitura şiretului — A lua o
blică din Simeria — res raţii şi modernizări Be con verii zo ml u 1. O perfec
pectiv cofetăria centrală neficiile însă .iau dru parte : 4) Intrare în •circuit — Purtat ţionare a metodei Bessemer
restaurantul „Parc" şi cel mul" societăţii patrona spre înălţimi * 5) Leac pentru logoree — a făcut-o în 1878 Thomas
din piaţa agroalimentară toare De ce oare n-ar Mâtodă de predare ; 6) Cap la cap! — Sidney Gilchrist (1850—
înlocuitor-de barem ; 7) Marile speran
— nu întrunesc condiţiile putea face parte şi a- ţe — Reverberaţie poetică : 8) Nu-i chip ‘ 1885), care a inventat me
pentru o servire igieni ceste unităţi din „Com- să placă (pl.) — Cere de -legătură ; 9) Ro toda de extragere a fosfo
că, aşa cum, firesc, pre sim* S. A. Simeria ? _ şii de fiert — Aflat după colţ ; 10) Ri rului din fonta topită.
tind consumatorii- Aceas îşi pun întrebarea nume dică tensiunea.
ta deoarece Societatea co roşi simerieni VASILE MOLODEŢ (Va urma)
■'WV.ftitWWV* 1. MANO IU