Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_398
P. 2

CUVINTUL  LIBER  NR.  398



     Reorganizarea  spectrului  politic

      (Urmare  din  pag.  I)  Această  realitate   mi  se
                              pare  un  cîştig  de  proporţii
    ber  a  fost  promovat  Vic­  pentru  edificarea   defini­
    tor  Vaida.  Primul  semnal   tivă a structurilor de  drept
    pentru  exterior  a  fost  clar:   din  noua  democraţie   ro­     REFLECŢIA  ZILEI                          DECALOG            m  Chiar  dacă  norii  grei
    mişcarea ecologistă  dă  cre­  mânească.  ,              ■  „Daco realitatea cotidiană ţi se pare                             se  adună  asupra  cerului
    dit  tinerilor.  Pentru  miş­  Ultimele  regrupări  în                                                   La  început  a  fost  Iu­  tău  cheamă  Iubirea   şi
    carea  următoare  se  poate   spectrul  p.olitic  indică  ten­  sărăcăcioasa,  nu  da  vina  pe  ea  :  învino-   birea.  Omul  este  cea  mai   •Speranţa  şi  crede  că  în-
    paria.  Ea  va  fi  înregistrată   dinţe  spectaculoase.   Miş­  văţeştd-te  pe tine  că  nu  eşti  îndeajuns  de   minunată  şi  miraculoasă   tr-o  zi  va  fi  Soare  iar.
    în  stingă,  pentru  redobîn-   carea  ecologistă  trece  în                                           creaţie  a  Iubirii...   •   Să  nu  te  bucuri  sin­
    direa  centrului  de  echili­  Alianţa  pentru  Reformă  a-   poet  pentru  a-i  pune  in  lumină  bogăţia".  •   Viaţa  fiecărui  om  a-   gur I
    bru  pierdut.  Acelaşi  lucru   'lături  de  Petre  Roman  şi       *             R.M.  Rilke          parţine  marelui  miracol,
    îl  făcuseră  si  liberalii  ari­  de  Dinu  Patriciu.  Nu  ştiu                                       niciodată  să  nu  tai  firul
    pei tinere. De unde  această   dacă  avem  aici  foarte  si­                                           unei  vieţi.
    concluzie  aproape  şocantă :   gur  o  regrupare  pe  criterii                                          •   tn  fiecare  zi  să  dă­
    radicalismul  românesc  . nu   ideologice.  în  schimb  avem   j   M O Z A IC   SPIRITUAL         \    ruieşti  un  gînd  bun  Ma­
    este   agreat  în  grupările   o alianţă a tineretului,  ceea   l    '  •   „Tăcerea,  acest  har  universal,  cîţi  dintre  noi'    mei  tale  căci  eşti  rodul
    politice  tinere,  care  se  ma­  ce  poate   să  fie  cea  mai   |  ştiu  să  se  bucure  de  el ?“   ^    ^    |  Iubirii  şi  al  trupului  ei.  •   In  faţa  duşmanului
    nifestă  mai  degrabă  în   mare  victorie  politică  de                      CHARLES  CHAPLIN  î        m  Să  faci  in  aşa  fel  in­  ţii  înţelegător  şi  răului
    centrul  spectrului  politic.  după  revoluţie.           „Unii  şi-ar  pune  diplomele  şi  pe  parbrizul  ma- |   cit  niciodată  să  nu  regreţi   răspunde-i  prin  Iubire,
                                                                                                                                    •   Tot  ce  înseamnă  Na­
                                                         ştnu                                              că  nu  ai  făcut  binele  a-   tura  s-a  născut  din  Iu­
                                                                             FLO RIAN  C A LÂ FA TEA N U
        NE AM  INTERESAT PENTRU  ŞOMERI                     _  „Majoritatea oamenilor îşi  întrebuinţează  prima I   tunci  cină  ai  fi  putut.  bire,  ai  grijă  să  nu  o  dis­
      (Urmare  din  pag.  1)  cheltuielilor  de  pregătire.  jumătate  a  vieţii  lor  ca  s-o  facă  pe  cealaltă  neferl- J   •   Minunile  lumii  sînt  trugi.
                                Persoanele   care  doresc   cită".                                    1    zilnice,  învaţă  doar  să  le   •  Să  nu  uiţi  că  numă-
      Cursuri  de  calificare  sau   să  urmeze  una  din  aceste                    LA BRUYERE       ;    vezi.                  ritid  anii  care  trec  numeri
     recalificare  se  pot  organiza   forme  de  pregătire  se  pot   •   „Privirea  spiritului  se întinde mult mai  departe {  •   O  iubire  nu  poate  fi  DREPTUL  DE  A  FI
    şi  la  cererea agenţilor eco­  adresa  Direcţiei  de  Muncă   decît  privirea  trupului".        *    nicUAnd  prea  mare.             INA  DELEANU
    nomici,  meşteşugarilor  sau   şi  Protecţie  Socială  —  O-                      MALEBRANCHE  1
     altor  persoane  fizice  care   ficiul  Forţe  de  Muncă,  zil­  •   „Totul  se  află  în  noi.  Opera  noastră  e  un  fel *
     nu  sînt  şomeri,  cu  supor­  nic  între  orele  8—12  sau   de  jurnal".                       j                              •   —  Ştii,  iubitule,   am
     tarea   de  către  aceştia  a  la  telefonul  17048.                                   PICASSO   i                            fost  rugată  de  zeci  de  ori
                                                            •   „Fiecare  aude  numai  ce  înţelege".   j                          să  mă  mărit,  spune  o  tînă-
                                                                                             GOETHE   |                            ră  băiatului  care-i  face
           A  terminat  cu  preotul                      pătrunde  cartea,  intr-adevăr nu pătrunde nici lumina", I                curte.
                                                            •   „Cartea  este  copleşitoare  ca  prezenţă.  Unde  nu *
                                                                                                                                     —  Da ?!  se  miră  acesta.
                                                                                         ION  VLASIU   *    •   „Nu,  nu,  nu !*  ţipă  re­  De  cine ?
     şi  a                  cu                           care,  după  structura  sufletească".        J   lul  unui  ziarist.  „Este  prea   —  De  tata  şi  mama.
                                                            •   „Orice  experienţă  are  alte  urmări  pentru  fie-  I
                                                                                                          dactorul  şef,  citind  artico­
                                                                                                                                     •   O  elevă  internă  poves­
                                                                                   M.  I.  LERMONTOV   .  lung.  Refă-1  şi  suprimă toa­  teşte  mamei:  Ştii,  avem  şl
       în  luna   mai  a.c.   am   poştăriţă  era  soţia  acestui   •   „Consider  războiul,  dezbinarea - popoarelor  de *  te  amănuntele  inutile".  A-   ere  de  artă  nulipară.
     publicat  în  coloanele  zia­  Rădac,  şi  niciodată   nu   oriunde,  cea  mai  mare  pacoste,  cel  mai  rău  dintre j   cesta  se  conformează  şl  re­  —  Şi  vi  se  permite   să
     rului  nostru  n^ta  ,,De  ce   primeam  pensiile  la  timp...   rele,  cancerul  cancerelor".    |  vine  mai  tîrziil  cu  an  text   mîncaţi  ce  gătiţi ?
     nu  primesc  ziarul ?“  scrisă   Este  neserios.  A  terminat                    HENRI  COANDÂ   J   In  două  rînduri :  „Domnul   —  Vrei  să  spui  că  sin-
     pe  baza  datelor  furnizate   cu  preotul  şi  începe   cu   •   „Nouăzeci  şi  nouă  la  sută  din  oameni  te  vor- j  Neghină  conducea  cu  120   tem  obligate !
     de  dl.  Vasile  Rădac  din   poştăriţă ? !“  (Vasile  Do-   besc  de  rău,  iar  unu  la  sută  care  te vorbeşte  de  bine, *   km/oră  pc  o  şosea  umedă,
     satul  Vâidei  (Romos).  No­  brean)  ;„Vrea  s-o  ţîpe  de   se  exprimă  prost..,               I  înmormântarea  miine   la   Odet-a.-i  |
     ta  a  stîrnit  o  reacţie  neaş­  aici  că  are  fete  şi  gineri                     RIVAROL    *  ora  li".                       SUS  LEAHU
     teptată  din  partea  celor   şi  umblă  să-i  bage  în  ser-                   Selecjie  de
     vizaţi  şi  nu  numai.  De  ce   vici"  (Mana  Nistor);  „Fe­  i                ILIE  LEAHU
     neaşteptată ?  La  cîteva  zile   meia  asta  este  foarte  bună:                                      REINVENTÂM INVENŢIILE ANTICILOR ? (I)
     după  apariţia  notei,  a  ve­  ori  pe  cine  aţi  întreba  din
     nit  la  redacţie  doamna  Eu­  Vaidei  şi  din   Pişchinţi,   DORIŢI  SA  SLĂBIŢI?                    încă  de  la  începutul  se­  etc.  Ne  este  greu  să  cre­
     genia  Stroia,  factor  poştal   v-ar  spune  la  fel"  (Vasile   Folosiţi  acest  amestec  de   Ceaiul  se  consumă  cit  ma  colului  XX,   oamenii  de   dem  că  anticii  erau  în mul­
     în  sat.   însoţită  de  soţul   Borcan).         ceai:  cîte  100  grame  de   cald  (cţiiâr  dacă  se  reînc  ştiinţă  au  început  să  scrie   te  domenii   mai  avansaţi
     ei.  „De  ce  îmi  faceţi  soţia   Păreri  favorabile  despre   frunze  de  frasin ;  rădăcină   zeşte),  împărţit  în  trei  por­  despre  unele  civilizaţii  şi   decît   sin tem  noi  astăzi.
     de  comedie ?  Lucrează  de  felul în  care lucrează-doam­  de  cicoare :  coajă  de  cru-   ţii.  Se  va  bea  cîte  una,   culturi  foarte  avansate,  ca­  Trecînd  în  revistă  aceste
     10  ani  ca  factor  poştal  şi   na  Stroia  au  exprimat  şi   şin ;  fructe  de  ienupăr ;   după  fiecare  masă  princi-   re  au  existat  eu  mii  de  ani   culturi  enigmatice,  se  naş­
     e  foarte  corectă.  Acest   alţi  săteni  cum  sînt  Gheor-   rădăcină de  brusture ;  frun­  pală.  înaintea  erei  noastre  şi  pe   te  următoarea  întrebare :
     om  este  neserios.   Vă  rog   ghe  Paraschiv  şi  Anişoara   ze  şi  rădăcină  de  păpădie;   REŢINEŢI !  Acest   a-   care  le-au  „botezat”  cul­  cine  ie-a  dat  ajutor  antici­
     să  veniţi  în  sat  şi  să  cer­  Chiriae.  In  plus,  am  auzit   rădăcini  de  p ir;  flori  de   mestec  de  ceai  este  întoc­  turi  enigmatice.   Pînă  în   lor  să  realizeze  metode  şi
     cetaţi"  —  ne-a  cerut  dom­  ea  cel  care  ne-a  furnizat   soc:  iarbă  de  coada  calu­  mit  pe  principiul  reglă­  prezent  au  fost  descoperi­  lucruri  care  astăzi  ni  se
     nul  Stroia,  indignat  de  cele   datele  a  mai  umblat  cu   lui.  Deci,  din  aceste  sorti­  rii  arderilor  în  organism  şi   te  21  de  astfel  de  culturi,   par  imposibil,, de  realizat ?
     susţinute   de  consăteanul   reclamaţii   şi  împotriva   mente  se  facd  un  amestec   are  menirea  de  a  mări  diu-   ce  se  dezvoltaseră  pe  văile   Această  -întrebare  rămîne,
     dumnealui.               preotului  din  sat  cu  scopul   din  care  punem  4  linguri   reza  şi  de  a  uşura  purga-   Iordanului,  Nilului,  Tigru­  deocamdată,  fără  răspuns.
      Ne-am deplasat  la Romos   de  a-1  îndepărta  şi   a-i   într-un  litru  de  apă  şi  lă­  ţia.  Nu  sînt  necesare  re­  lui,  Eufratului,  Indusului,   In  cartea  sa  „Case  for  The
     şi  la  Vaideî  unde  am  cerut   lua  locul  un  membru  al   săm  să  fiarbă  5  minute.  stricţii  de  ordin  alimentar.  Gangelui,  Fluviului  Galben  UFO"  (Cazul  OZN-urilor),
     mai  multe  opinii',  în  pri­  familiei.  Suficiente  argu­                                                                  astrofizicianul  american  dr.
     mul  rînd  celor  cu  care  lu­  mente  stimaţi  cititori,  spre                                                              E.  Jessup  a  scris,  printre
     crează  doamna  Stroia  şi   a  reabilita  în  ochii  dv.  o                                 DEZLEGAREA  CAREULUI             altele,  şi  despre  descoperi­
     mâi  apoi  unor  abonaţi  la   femeie  eare-şi  face  datoria   ?  2  3    8  9  10      „REVENIRE"  APĂRUT  ÎN  ZIARUL       rea  într-un  strat  de  eărbu-
     „Cuvîntul  liber".  „Este  o   şi  a  mi-i  da  credit  unul     r *                                  NR.  393   '  '        -  ne  terţiar,  a  unor  unelte
     femeie  corectă  şi  cumseca­  om  care.  se  vede,  este  un   2  ■                      1)  BĂTĂTORITE ;  2)  UMĂR  —   CA­  -  de  oţel  finisat,  fără  urine
     de.  De  10  ani  de  cxnd  lu­  intrigant.  Imbrăeînd  „hai­                   •      NIN ;  3)  CURAT  —  .SÎNI;  4)  AŢÎTÂT  de  rugină,  a  căror  vechir
     crează   ca  factor.  poştal.   na" smereniei, afiş-înd serio­  3  _ L                 —  MAG :  5)  Tl  _   OSOŞî  —  M ;  6)  A  mc  este  de  peşte  300 000
     n-am  avut  probleme  cu  ea"  zitate  am  luat  de  bun  ceea      J K                —  USCAT  —  GA ;  7)  RAF,  —  ANIMAT j   de  ani.  Dup#  cîte,  ştim,  o-
     —  ne  spune  doamna  Cor-   ce  â  încercat  să  insinue­  4                          8)  ETAJ  —  ALUNI; : 9)  ŞIRAG  —  A-   ţelul  alb  a  fost  obţinut  (pe
     nelia  Urîtoiu,  diriginta  Ofi­  ze.1  Nu  vreau  să -mă- dfs-                        TAC ;  10  ETERNITATE.                 cale- industrială)   abia  în
     ciului  poştal  Romos.  Ace-/   cjulp, dar atunci ciiid  asculţi'   5         a                                               Anglia  secolului  al  XVIII-
     eaşi  este  şi  părerea  d-nei   un  vîrstnic  (pensionar  de­                                MAT  IN  2  MUTĂRI              lea  în  curtea  unui  templu
     Aura -Toane?,  telefonistă.  în  '   ja)  care  a  venit  la  redac­  6  W&                                                   din  Delhi  (India)  se  găseş­
     săt  la  Vaidel  am  invitat   ţie  spre1 a  ne  furniza.  date   7       B               Controlul  poziţiei:                te  un  pilon  de fier.  alcătuit
     mai  întîi  să-şi  şp»n#  Păre­  concrete  şi  care  susţine  că       n                  Alb : Rcl, De7,  Tfl,  Sh3.         din  cîteva   bucăţi  sudate,
     rea  pe  d-na  Valeria  T©d®r.   nu  primeşte  ziarul  nu  mai   e  B                     Negru ;  Rd3,  p : d4,              înalt  de  7,5  metri,  «întă­
     directorul  şcolii :  „Koi  -ten   pui  la  îndoială' seriozitatea                                                            rind  6  tone  şi  avlnd  vechi­
     fost  foarte  mulţumiţi   de   afirmaţiilor  lui.  Chiar   ai   V.                       SOLUŢIA  PROBLEMEI  Pf BUCATE        mea  de  18  mii  de  ani,  A-
     dumneaei.  Nu  ne-a  creat  .   crezut,  d-le  Rădac,  că  oa­                          ÎN  NUMĂRUL  393  (22—23  iunie  1991):  cest  pilon  nu  a  ruginit  şi
     probleme.   Esţe  o  femeie   menii  vor acceptaTa nesfîr-   10 ■:  y.:-                                                      este  intact,  pentru  căr alia­
     serioasă".  (Foloseşte  timpul   şît  să-i  împroşti  cu  noroi ?                      1. Ue2  ReS                            jul  de  fier  din  care  este
     trecut  deoarece  —  aflăm  Spdr'  f ca.  o  dată  pentru                              2. Nc6  mat                            realizat  nu  conţine  fosfor
     —  în  prezent  nU-i  abo­  totdeauna  să-ţi  piară  che­   C A N C A N U R I          L . . . R d r                          sau  sulf  şi,  deci,  nici  ploi-
     nată  la  presa  judeţeană):   iul  _de  a  mai   ponegri   -ORIZONTAL:  1>  Ieşită  din  fire  2)  2.  Cb5  mat              le„ nici  phbiŢ, poluarea  aci­
     „Primesc  cu  regularitate   activitatea  cuiva  încereînd   Farmecul  muzicii  —  Curăţă  vasele  3)  1. ... Rf 4            dă  nu  Dau   putot^eroda.
     ziarele  atît  al  dumneavoas­  să   denaturezi   realitatea.   Un  fel  de  suprafaţă  —  Negativist  prin  2. Gf7  mat.     Meţaliirgiil  rus  .Aripsoy P.P.  J
     tră,  ctt  şi  Adevărul.  Rebus.   Şi  asta   doar  pentru  a-ţi   fopmâţie :  4)  Izvor  de  lumină  —  Tip  de              (1797—1851)  a  inventat  pro­
     Autoturism"   (Dl."  Ştefan   atinge  scopul 1      echilibru  instabil ;  5)  Urmat  de  exemple
    Scutaru):  „Trebuie  să  sbu-                        —  Figuri  impuse  la  paralele ;  8)  Asigură                            cedeul-  d e: elaborare 'a  o-
                                                                                                                                                        ci­
                                                                                                                                   ţelului  '  turnat,  ' prin
    nem  că  înaintea  dumneaei.'     ESTERA  ŞINA       o  bună  creştere  —  Simţit  din  şuflet! ţ                              mentarea  fierului  în  creţi-
                                                         7)  Luată...  tare  —  Parcul  cu  mulţi  pen­                            zete,  cum  şi   transforma­
                                                         sionari ;  8)  Schimb  făcut  la  negru  —  E-                            rea  fontei  în  otel.  prin  re-  ;
                                In   p a r a g i n a     videnţiată  de  organele  recepţiei;  9)  Lo­                             topire   Inginerul   englez
                                                         calizat  în  centrul  pâmintului  —  Uşor  de                             Bessemer   Henry  (1813—
                             mercială   „Transilvania"   pătruns:  10Ţ Iau  măsuri  din  timp,                                     1898)  ' a  inveritat  te  1856 -
       Fără  exagerare,  multe  din  Deva  nu  investeşte   VERTICAL:  1)  Aleasă  din  oehi;  2)                                  procedeul  de  transformare
      unităţi de  alimentaţie  pu­ nici  un  leu  pentru  repa­  înregistrată  la  descărcare  —  Greu  de  a-                     a  fontei  în  oţel-cu  ajutorul
                                                        fla t;  3)  Lovitura  şiretului  —  A  lua  o
      blică  din  Simeria  —  res­ raţii  şi  modernizări   Be                                                                     con verii zo ml u 1.  O  perfec­
      pectiv  cofetăria  centrală  neficiile   însă  .iau  dru­  parte :  4)  Intrare  în •circuit  —  Purtat                      ţionare  a  metodei  Bessemer
      restaurantul  „Parc"  şi  cel  mul"  societăţii  patrona   spre  înălţimi *  5)  Leac  pentru  logoree  —                    a  făcut-o  în  1878  Thomas
      din  piaţa  agroalimentară  toare   De  ce  oare  n-ar   Mâtodă  de  predare ;  6)  Cap  la  cap!  —                         Sidney  Gilchrist   (1850—
                                                        înlocuitor-de  barem ;  7)  Marile  speran­
      —  nu  întrunesc  condiţiile  putea  face  parte  şi   a-   ţe  —  Reverberaţie  poetică :  8)  Nu-i  chip                  ‘ 1885),  care  a  inventat  me­
      pentru  o  servire  igieni­ ceste  unităţi  din  „Com-   să  placă  (pl.)  —  Cere  de  -legătură ;  9)  Ro­                 toda  de  extragere  a  fosfo­
      că,  aşa  cum,  firesc,  pre­ sim*  S. A.  Simeria ? _   şii  de  fiert  —  Aflat  după  colţ ;  10)  Ri­                    rului  din  fonta  topită.
      tind  consumatorii-  Aceas­ îşi  pun  întrebarea  nume­  dică  tensiunea.
      ta  deoarece  Societatea  co­ roşi  simerieni                     VASILE  MOLODEŢ                                                         (Va  urma)
                                          ■'WV.ftitWWV*                                                                                        1.  MANO IU
   1   2   3   4