Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_398
P. 3
JNIE, DUMINICA, 30 IUNIE 1991 Paq a
ţ| NI ’.'.V .V k W A 'W /.W .V .W .V M V A V
Cu prilejul Zilei
învăţătorului, Inspectoratul
Şcolar Judeţean felicită cu căldură şi gratitudine ca
drele didactice, personalul tehnico-administrativ din
atenţia cu care s-au aplecat asupra celor aflaţi în
I I I unităţile de învăţămînf hunedorene, pentru grija şi
băncile şcolilor, contribuind cu toată dragostea, pri
ceperea şi cunoştinţele Ia ridicarea pregătirii elevi
lor, a nivelului lor de informaţie. Abordînd în spi
ritul unui astfel de crez nobila misiune de a contura
caractere, de a forma oameni, rezultatele muncii
1\ La ani cadrelor didactice nu au întîrziat să se arate — în
notele obţinute la învăţătură, la concursurile pe dis
cipline şcolare şi pe meserii, în modul în care elevii
gîndcsc.
Mai devreme sau mai societăţi româneşti, par Să-fi aminteşti de el - mai nobilă dintre profesii: Şi în continuare, oamenii de la catedră sînt che
tîrziu, pieţe şi cetăţi dis curge o perioadă de cri însoţitor fie pe poteci de desţelenirea de minţi, înflo maţi să-şi sporească eforturile spre a răspunde cum
par în ruină ! Spiritul în ză. Schimbările se simt gînd şi de simţire - doar rirea de suflete, modela se cuvine exigenţelor puse în faţa şcolii româneşti
să, n u ! Şi în seama cui totuşi. Au dispărut cor aşa, din cînd în cînd?! rea de caractefe... Poate de o societate democratică, avînd la bază competenţa
cade, oare, cea dinlîi plă vezile umilitoare şi s-a La o aniversare, poate ? ! cineva face mai mult pen şi valoarea, pe care, după Revoluţia din Decembrie
mădire a spiritului ? ! Fi creat astfel timp pentru Sau, ' poate, cu un' prilej tru altcineva ? I înţelepţii 1989, România o, realizează, aceasta presupunînd ri
resc şi jără putinţă de adevăratele îndeletniciri născut din întîmplare ? I Nu, şi recunoscătorii răspund : dicarea permanentă a pregătirii lor profesionale, de
tăgadă: in seama dască şcolare. Criza în care se asta nu ! .Ar fi ‘ Impietate. Nu I Poate, oare, cineva să specialitate. Să nu uitaţi nici o clipă, dragi colegi,
lului ! Cum atunci să scaldă invăţămîntul ro Pe el să-l porţi în minte adune mănunchi de virtuţi
nu-i recunoşti statutul de mânesc se regăseşte în întruna, sprijinit de-o rază şi să le alăture lor o ser că în faţa dumneavoastră se află generaţia de mîine
cel mai puternic factor destule manifestări depla-' de respect şi mulţumire. vitute : supuşenia în faţa a unei ţări care a intrat cu drepturi depline în rîn-
de civilizaţie?! Şi cum sate, cum deplasată con Pentru că el a fost - ori nevoilor învăţăcelului ? I El dul ţărilor civilizate ale Europei, pe care o dorim
să nu-i consideri munca sider a fi fost fiţuica s-a încercat a fi - unul poate, şi o face I Nu cea tot mai prosperă !
drept cea mai nobilă sar „Răgnetul (sic!) lui Dece- dintre anonimii apostoli ai suri puţine I Nu doar între
cină la care omul poate balu, nimic alt decît că lumii vii. Şi dacă azi ai două chemări de sonerie, Acum, de ziua dumneavoastră, vă dorim din inimă
aspira ?! dere în suburban ! Trans locui tău în Academie... da între două hotare peste o- împlinirea tuturor dorinţelor, zile frumoase ale unei
Am dorit. a cunoaşte formările socio-politice, că accezi la descoperiri ge gorul celor 50 de minute. binevenite vacanţe !
din gindurile celor care dar mai ales cele econo niale... _dacă scrii cărţi cu Li de-a lungul zilei, de-a
au oficiat la catedră, stră- mice, îşi pun pecetea şi ceritoare... dacă salvezi lungul anotimpurilor, de-a INSPECTORATUL ŞCOLAR AL
bătînd decenii de aposto asupra dascălului, subju vieţi... ori, pur şi simplu, lungul vieţii. JUDEŢULUI HUNEDOARA
lat didactic, înţelepţiţi în gat încă de grija zilei de dacă ştii a culege semnul Şi pentru toate, fi-va,
lunga înşiruire de impli- mîine. Firesc, deoarece şi tipărit în plumb... îi eşti desigur, repus în loc de W .V A W .V .V iV .’.V V .V .V A V .V A W .V .V A V V V W .V A
nirL - dar şi de dezamă el este om, şi el trebuie dator şi lui. Lui, care cu dreaptă cinstire I Pentru că
giri. L'am căutat pe dl. să trăiască! în felul a- modestie şi întotdeauna i se cuvine I Pentru că el
Dumitru Susan, profesor de cesta, preaplinul sufle fără emfază, a săvîrşit cea este DASCĂLUL I ,
■ Limba şi literatura româ- tesc pe care s-ar cădea şi pasiune
Jltoă, personalitate marcan- să-l reverse asupra elevu
ă a corpului didactic hu- lui se risipeşte in mă
nedorean, ajuns acum, la runte şi prozaice îndelet Liceul Teoretic din Hu Corina Herban, obţine u
cuvenita pensie. Dintre niciri cotidiene. Rămîn 0 Şcoala va fi bună doar atunci Cînd popa va
toate curiozităţile care optimist, eu fiind dintre fi bun, darea va fi mică, prefecţii vor fi oameni, în nedoara, la frumoasa vîr- preţios succes în munca s.
m-au bintuit, două s-au cei ce au cunoscut vre văţătorii vor fi pedagogi. Doar atunci şcoala vâ fi stă de 38 de ani, şi-a do didactică cu o actuală eh
ii puternice şi muri şi mai grele ! Mă şcoală, statul va fi stat şi omul va fi om! vedit valoarea cadrelor sale vă, Bianca Busuioc — li
pe ele le-artrâmErăccit în gîndesşt la. război, la re- didactice, materializată în premiu la olimpiada c
haina interogaţiei. ~ economică pe . 0 ; A învăţa pe altul să citească înseamnă să interesul elevilor pentru franceză care-i prilej uie1
— Cum trăieşte omul care-a impus-o. în ciuda aprinzi focul; orice literă silabisită seînteiază! învăţătură. în pasiunea stu şi o excursie gratuită
de la catedră momentele „pusthirilor", dascălii au diului. De pe băncile aces Franţa Ambasadorul Fra
de sărbătoare din viaţa crescut copii la flacăra 0 învăţătura transformă arama în aur în vreme tei instituţii şi-au luat zbo ţei în România comun
şcolii ? admiraţiei. Pentru valori ce ignoranţa preface aurul in plumb. rul, . în toate' colţurile ţarii, în scris elevei acest 1
— Cu nostalgie multă, universale autentice şi 0 A instrui a însemnat întotdeauna a construi. mii de ingineri, medici, cru, adresîndu-i sincere t
multă,.. Şi nostalgia se perene ! Pentru adevăr ! economişti, actori, profesori licitări, la care ne as
naşte din amintirea orei Dar, spre a-şi împlini me 0 Să existe ceva mai păgubitor pentru un. popor ş.a., dovedindu-şi astfel ciem şi noi. Exemplul
de Literatură română... nirea, dascălul a confec decît neglijarea învăţământului ?! Nimic! El, învă aspiraţiile spre metaforicul 'poate fi urmat şi de -a
poartă deschisă spre fer ţionat acel blindaj sine ţămîntul, _rămfne creuzetul din care s-au născut şi „Templu al înţelepciunii''. elevi, urmînd cursurile
mecatul tărîm al artei cu- qua non împotriva tuturor se vor naşte Oameni. Această-tendinţă este justi cestui liceu., (Prof. OV
vîntulut_ Tărîm tn care opreliştilor ideologice. Şi ficată cu atît mai mult, cu D1U POPESCU).
te preumbli pe sub emi a oficiat pe altarul şcolii ! cit azi. iată, o fostă elevă,
nescienii tel.~ în care re Optimismul unui vechi
ciţi Caustice versuri ar şi atît de apreciat Om de
gheziene.^ tn care întâl catedră ~mi s-a transmis,
neşti peisajul bolovănos, natural, şi mie! în ciuda ză opţiunea profesională
masiv şi totuşi atît de stării de bulversare în cultivând asemenea talen
cuceritor al prozei lui treţinută, culmea, tocmai te...
Rebreamu. în care cu de cei puşi s-o înlăture! Trăiesc convingerea că
noşti fascinantul univers Căci Ministerul învăţă- numele Diannei Vasiu va ’ j
sadooenian... Prin faţa o- mîntului românesc se re O cheamă Dianna. Dar la obiectele de cultură ge teri de la reguli — a me
chilor îţi trec toate... Şi marcă prin acţiuni cînd nu în zodia pasiunii pen nerală. Mai presus de diocrităţii şi a banalului, fi cindva celebru ! în lu
iţi aduc in minte ambigui,' când contradic tru vinătoare — aseme toate, însă, este încărcată de data aceasta. Ieşind mea unde stăpină este
atm* de demult.. torii, cînd insolente! Sper, nea zeiţei al cărei nume de talent. Şi cînd talen din tipar, ni se adresea muzica '
' tf*'— Cum priviţi starea cu sufletul alături de îl poartă — e născută. Stă tul se însoţeşte cu. munca ză in codul mistic pe
j actuali de lucruri din tn- competentul corp didac totuşi, la rîndu-i, sub un tenace, cu plăcerea com care-l stăpineşte aproape
1 văţămtntnl românesc? tic românesc, intr-o cu- semn ‘. superba, fascinanta petiţiei şi cu dorinţa preş- ' pe de-a-ntregul. Iar -noi o
— Mă bucură deschide rîndă renaştere a presti armonia a muzicii,. taţiei tn public — 'rezul ascultăm că urechea şi
rea spre actul cunoaşterii giului breslei! Şi mai Şi când DUmnă începe-a tatul nu poate fi decît• inima deopotrivă-
şi spre trăirea artistică sper că niciodată blazo alerga cu degete firave, victoria. Aş greşi cu ştiinţă şi
bucură eliberarea din nul luminos şi rîvnit dar hotărâte, pe alb-ne- Dacă mă gîndesc bine, fără drept de iertare dacă
' 0 strînsoarea acelei ideolo- cândva nu-i va mai fi , grul clapelor de pian, ui mica Dianna vtnează şi aş da uitării meritele ce
™ gii traumatizante şi în ştirbit! Speranţa mea nu-i ea ! Nu cu arc şi săgea lei ce însoţeşte — cu pro
chinătoare. ■ Revoluţia a deşaHă, ci se naşte din mirea te ţintuieşte. Feti tă din încărcata tolbă bitate profesională, tact
ţa frumoasă şi gingaşă,
oferit o mare şansă învă credinţa în caratele de de la şoldl Ci cu talent pedagogic şi dragoste de
ţământului şi doresc co vrajă ale Dascălului, tn atît de gingaşă incit a-i debordant şi cu exerciţiu copii ■— drumul Diannei
legilor mei mai tineri şi, menirea lui de Apostol de aşeza-o mai degrabă în spre consacrare. Este d-na
deopotrivă, elevilor, s-o Neam! Sper în reînvie vitrina cu păpuşi, se meta asiduu. Trofee ?! M ulte! Doina Hoţea, profesor de
folosească ! Sini realist ! rea solidei şi severei şcoli morfozează subit. Vede Uimitoare prin calitate! pian. Alături de premii
In consecinţă, recunosc că româneşti, făta morgana rea ei îţi aduce înaintea Premii la toate concursu
şcoala, asemenea întregii pentru atîtea generaţii... ochilor lujerul delicat al rile de anvergură din ţa le copiilor (a participat
cu 4 elevi la Orpheus;
albastrului stinjenel. Dar ră ! Două mari trofee.
la un semn al verguţei Unul dobîndit anul tre toţi s-au dovedit a fi cei
fermecate, stînjenelul se cut de şcolăriţa dintr-a mai .buni la categoria lor
preschimbă în mică vede treia. . Altul, la începutul de vârstă), profesorul este,
tă. O forţă nebănuită o lunii acesteia, în competi in sfîrşlt, premiat şl el.
ia în stăplnire şl, transfi ţia ,jOrpheusm de la Tg. De două ori, in aceeaşi
gurată de prezenţa publi- Jiu. Unde fetiţa „a furat* întrecere. Pentru a fi
. cuiul şi de dorinţa de juriului şi premiul special dobîndit cele mai bune
pentru cea mal bună in
. a-l face rob talentului ei, terpretare din concurs. rezultate In concurs şi
fetiţa — stinjenel clntă— Da, Dianna Vasiu este pentru a fi prezentat cel
Şi incintă... Este modestă un copil aparte. Un copil mai bun repertoriu. Fru Marel< Premiu u-<,un
fi discretă. Este inteligen ce iese din tiparul ob moasă recunoaştere faţă dit la Tîrgu Jiu de talen
tă — numai note de zece ştesc, asemenea unei aba de dascălul ce-şi motivea- tata pianistă Dianna Vasiu.
Sfirşh de an şcolar — moment emoţionant f»
viaţa elevilor şi a dascălilor. • i I
Foto: PAVEL LAZA ... sm mu re
Paginâ realizată de disc h i
NATÂLIA VASIU
