Page 10 - 1953-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Biblioteca din oraşul tineretului Să fie oprită mâna călăilor !
Seara îmbrăţişa întregul oraş al tinere­ tânărul Popuiac Marin El, aici pe şantier Moi, elevii Şcoalei Tehnice de Coo­ Prin această sentinţă, noi vedem şi
tului Dealungul străzilor, lumina vie a be­ a învăţat, ca mulţi alţii, meseria dc me­ peraţie idin Haţeg, cu iproiundă indig- mai clar contrastul care există intre
curilor împrăştia in jur raze ce se pierdeau canic. Pentru a şi îmbogăţi cunoştinţele sale naTie am alflalt dlespre monstruoasa viaţa întunecată şi plină de suferinţe
în întunerecul ce se lăsa tot mai greoi.. Din şt pentru a-şi ridica necontenit nivelul pro­ înscenare a gestapoului american în­ a oamenilor muncii din SUA. şi via­
dijerite părţi ale oraşului ecoul unor cântece fesional, el a venit să ceară bibliotecarului dreptată contra celor doi cetăţeni ne­ ţa liberă şi fericită pe care şi-o cons-
pline de veselie străbateau puternic văzdu­ o carte despre laminarea oţelului Alături vinovaţi ai S.U.A., ingiinerul Rosen­ trueşte poporul nostru, ale cărui drep­
hul, trecând peste graniţele tinerescului oraş de el, tânărul Moscovici Şoil. — mai eri berg şi soţia sa, Ethel, care au fost turi şi libertăţi sunt garantate de
din Hunedoara, analfabet — e plin dc mândrie, că datorită condamnaţi la moarte pentru faptul Constituţia noastră.
că au luptat eu tărie pentru consoli
Din sala bibliotecii, sală marc şi lumi­ partidului astăzi se bucură şi el de lumina 'Noi, umîm slujitorii războiului, ia-
darea păcii, pentru viitorul luminos
noasă rânduri nesfârşite de tineri şi tine­ cărţii Acum el a venit să ceară primul vo­ ceia care ameninţă pacea şi liniştea
şi lipsit de griji al copiilor lor.
re îmbrăcaţi în salopetă ieşeau, întălnindu- lum 1 din operele tov Stalin Această înscenare îndreptată con­ popoarelor şi alături de întreg tinere­
se faţă în faţă cu ceî ce se grăbeau să in­ Rundul nu se termină şi iată că soseşte tra celor doi soţi, a avut drept scop, tul cinstit din lumea întreagă, protes­
tre. înăuntru, bibliotecarul Mogoşan Glteor- şi tânărul Fierarii Gheorghe, ţinând cu grife să intimideze pe toţi oamenii cinstiţi tăm cu tărie împotriva monstruoasei
ghe, un tânăr mărunţel, cu faţa se în mâna dreaptă o carte învelită frumos din S.U.A., care s’ar putea ridica să sentinţe îmdireptaită contra lui Ethel
ceară o politică de pace şi libertate
nină cu ochit scânteietori, cu vocea era romanul „Pouestea unui om adevă­ şi Iulius Rosenberg.
intre popoare, precum şi încetarea
domoală dor sigură, primeşte şt indrumează rat"' măcelului din Corcea. Elevii Şc Tehnice dc Cooperaţie, Mateg
pe cititorii bibliotecii Deşi e singurul bi­ — Aşi vrea să citesc — spune el cu
bliotecar, totuşi se descurcă cu multă abi­ multă căldură când ii veni rândul — o carte
litate printre cele 35.000 volume de cărţi frumoasă!, o carte care să scrie despre partid, Un comitet de luptă pentru pace, care luptă pentru
ce există in bibliotecă El lucrează sistema despre lupta clasei muncitoare, despre un ridicarea nivelului poiitico-cultural al ţăranilor muncitori
tic cu cititorii, le cunoaşte viaţa, aptitudinile U T.M.-ist, ciinn munceşte şi cum trebuie
şi giAsturilc tuturor.1 Aceasta, pentrucă a să fie, aşi vrea să citesc o carte care să mă Comitetul de luptă pentru pace din satul convins dc eroismul qemaunlâlnil în istorie
Dă ieşti, raionul Haţeg, a organizai de cu­ al bravilor ostaşi ai armatei sovietice, ar­
trăit în mijlocul lor, din mijlocul lor a fost ajute in meseria de electrician, în care mă
rând în sala căminului cultural, un frumos mată ce stă gata să apere bunul cel mai
ridicat şi de aceea se simte în permanenţă calific program artistic, închinat luptei pentru apă­ dc prct al omenirii — Pacea !
alături de ei. Apropierea sufletească a bi­ Cât dc mare este dragostea tinerilor pen rarea păcii. După terminarea programului, Ţăranii muncitori din satul Băicşti, au
bliotecarului Mogoşan Gheorghe, de cititorii tru citit, pentru carte. E suficient să mer­ a rulat filmul „Căderea Berlinului”, la care plecat dela acest film cu gândul, de a lupta
săi, are o mare influenţă asupra cititului şi gem într’o seară la biblioteca din oraşul ti au participat un număr dc peste 200 ţărani şi mai hotârîţi, cu toate forţele lor pentru
studierii cărţilor. El îndrumă cu multă căl­ ncretului şi ne convingem singuri de ade­ muncitori. apărarea păcii, ştiind că în fruntea acestei
Din filmul „Căderea Berlinului, ţăranii lupte, stă bravul popor sovietic, condus de
dură şi orientează cu pricepere pe cititori văr. Numai în câteva ore din seara aceea
muncitori, au învăţat lucruri minunate. Ei stegarul păcii — Marele Stalin 1
asupra căror cărţi trebue să-şi îndrepte s'au distribuit cititorilor 46 dc cărţi şi s'au au văzut grozăviile de nedesciis pe care le FARCAŞIU PETRU
aceştia privirea. înscris încă 13 noi cititori In intervalul dela pricinuesc războacle, întregii omeniri şi s’au corespondent voluntar
Nu este cititor al bibliotecii cu care să nu 15 Noembrie până la 30 Decembrie, s'au ci­
fi stat de vorbă, pe care să nit-l fi între­ tit la această bibliotecă peste 4.000 volume,
bat ce i-a plăcut mai mult dtp cartea res­ de cărţi. La peste 1.000 dc tineri diij. ora Muncă sârguincioasă O nouă realizare în
pectivă, s'au ce nu a înţeles şui tineretului cartea a devenit un bun prie­ pentru alfabetizare comuna Apoldul de Sus
Iată l printre cei mulţi care aşteaptă să ten, un bun sfătuitor.
predea şi să ia cărţi dela bibliotecă şi pe I. CIOBOTA in comuna Dobra, raionul llia, bătălia Cu sprijinul partidului şi guvernului, oa­
pentru alungarea neştiinţei de carte, lăsată menii muncii din regiunea noastră. înalţă
moştenire dc regimurile burghezo-moşiereşti, pe zi cc trece, noi localuri de folos obştesc.
se dă cu multă însufleţire. Ţăranii muncitori din comuna Aj)oldul dc
Doi părinţi grijulii. . Cu sprijinul şi îndrumarea organizaţiei Sus, raionul Sebeş, dccurand au construit
de bază, a organizaţiilor de massă, a sfa­ din resurse locale o baie. prevăzută cu o
In oraşul Deva, pe lângă olte instituţii 6 luni au trecut însă de când tovarăşa tului popular şi a învăţătorilor din comună, cameră pentru duş. una pentru aburi şi trei
de cultură se află şi un „cămin cultural ‘, Moraru Florica a fost instalată ca dircc peste 90 de romi, urmează cu regularitate cabine cu vane.
cu un local destul de frumos, a cărui exi­ tor al căminului cultural orăşenesc. De cursurile de alfabetizare Aceasta, este o do­ In această muncă, s'au evidenţiat tova
stenţă „întărită" o dovedesc toate for­ atunci şi până in prezent, aceasta n’a reu­ vadă limpede că în regimul democrat popular iaşii Vinczc Geza şi Piringcr Ilans. Ei au
mele legale ce le găseşti înscrise în senp şit încă să-şi cunoască sarcinile, să ştie | fiecare cetăţean al Republicii noastre se muncit cu drag la construirea acestei băi,
iele secţiunii culturale a sfatului popular care-i sunt organele imediat superioare. | poate bucura din plin dc dreptul de care pentrucă ştiu că orice bun construit dc ei,
raional llia, şi a secţiunii culturale a sfa­ de care aparţine şi care este tocul unde j a fost lipsit sub crunta exploatare a burghe­
tului popular regional munceşte. Aceasta, pentrucă atât secţiu- J ziei — dreptul de a învăţa carte, astăzi este al lor E MAYER
Existenţa ocestut cămin însă, spre pă­ nea culturală a sfatului popular regional. j REND ANA
rere de rău nu se află decât în scripte, cât şi a sfatului popular raional, precum • corespondentă voluntară corespondent voluntar
căci dacă vrei să t vezi activitatea, care şi Comitetul Executiv al sfatului popu- i
de fapt ar trebui să-i fie existenţa, nu o Iar orăşenesc se dispensează in mod
găseşti nicăeri. nepermis şi condamnabil dc sarcina în­ Asigurările de Stat în ajutorul ţăranilor muncitori
drumării şi controlului căminului cul­
Trecutul apropiat al acestui cămin cul­ Odată cu înfiinţarea Asigurărilor de Stat s’a făcut despăgubiri de 33.780 lei. La fel
tural, aruncănd-o unul in cârca celuilalt
tural a fost ca şi astăzi (A.D A S.) ţăranii muncitori care au su­ A.D.A S. ut a plătit peste 305 000 lei pentru
Când prin grija partidului şi a guver­ In tot acest interval de timp tovarăşa ferit pagube cauzate de incendii, grindină, mortalitate dc animale. Ţăranul muncitor
nului au fost salarizaţi o parte din di­ Moraru Florica a încercat singură de inundaţii, mortalitatea vitelor, ctc., s’au bu Munteanu Nicolac, pentru o vacă de rasă,
rectorii căminelor culturale din întreaga vreo trei ort să ţină şedinţe In care să curat de ajutorul primit din partea Asigură­ a primit 1200 lei, iar Radu Ştefan din Dra*
ţară s’a aprobat şi salarizarea unui di­ formeze un colectiv dc conducere al că­ rilor dc Stat. şov, raionul Sebeş, a primit pentru un cal
rector Iq căminul cultural din oraşul Deva minului cultural cu ajutorul căruia să Numai în regiunea Stalin, ţăranilor mun­ de rasă 1480 lei.
Aceasta, a îmbucurat mult pe activiştii pună munca „pe roate", dar spre ruşinea citori li s’au plătit despăgubiri dc 1068 870 După aproape un an dc activitate,
secţiunii culturale a sfatului popular re­ lor, nici din partea secţiunii culturale a lei, iar în' regiunea Craiova, pentru culturile A.D A S-ul a trecut dela l Ianuarie 1953, la
gional, şi pe membrii comitetului execu­ sfatului popular regional nici dela raion lovite de grindină, ţăranilor muncitori li o nouă înregistrare a bunurilor agricole ca:
tiv al sfatului popular orăşenesc, care de- şi nici din partea comitetului executiv s’a achitat suma de 500 000 Ici. semănături, culturi, vite şi maşini agricole
acum, s'au gândit că au scăpat de grija orăşenesc, n’au binevoit nimeni să ta parte Şi în cadrul regiunii Hunedoara, A.D A S -uţ ce vor trebui declarate de către toţi ţăranii
activităţii culturale din oraşul Deva, pe la şedinţa la care au fost convocaţi a venit în ajutorul ţărănimii muncitoare. La muncitori la sfaturile populare.
care o socoteau o adevărată pacoste pe Nenumărate şi neluate in scamă i-au Prcsaca Ampoiului, raionul Alba, cele 6 gos­ înregistrarea bunurilor de către A.D A.S,
capul lor. fost drumurile tovarăşei Moraru Florica, podării care au fost inundate, au fost despă­ se face în folosul oamenilor muncii dela o
Cu mult interes şi grabă, după apariţia când la secţiunea culturală a sfatului popu­ gubite cu suma de 23 099 lei. Iată de pildă raşc şi sate. Ele au drept scop de a stabili
hotăririi cu salarizarea, aceştia au numit lar regional, când la Comitetul Executiv ţăranul Stănilă Miron, a primit -1929 lei, iar valoarea acestora, pentru a se putea sta­
In postul dc director al căminului cultu­ al sfatului popular orăşenesc, pentru a Ştefan Petru 4832 lei La Peştcniţa raionul bili, eventualele pagube şi a se efectua plata
ral orăşenesc pe tovarăşa Morarii Flo- cere sprijinul şi ajutorul necesar. Haţeg, unde au fost 8 cazuri de incendiu, lor.
rica, ca apoi cu acetaş grabă să se aş­ Credem că este vremea — cunoscând
tearnă nestinglteriţi în mult aşteptata importanta şi rolul căminului cultural în
comoditate şi somnolenţă după care au Programul filmelor pe luna Ianuarie 1953
formarea omului nou — să se curme a-
râvnit atât de mult, atât secţiunea cul­
ceastâ situaţie inadmisibilă în capitala In cursul lunei Ianuarie, pe ecranele ci­ şer Navoi (repriză); dela 16—18, „Mitrea
turală a sfatului popular regional, căt şi
comitetul executiv al sfatului popular o- unei regiuni atât dc importante, iar sec­ nematografelor din regiunea noastră vor rula Cocor”, (film românesc); dela 19—21, „în­
răşenesc. ţiunea culturală a sfatului popular regional, următoarele filme: La Deva, din ziua de tâlnirea pe Ring” (repriză); dela 22—25,
La numirea sa în postul de director, to­ a sfatului popular raional şl comitetul execu 8—11, „Flăcăul din oraşul nostru”, dela „Primul zbor” (film polonez); dela 26—28,
varăşa Moraru Florica şi-a manifestat tio al oraşului Deva, să privească cu răs­ 12—14 „In Sat la noi” (film românesc), dela „Reîntoarcerea Victorioasă” (repriză); dela
cu multă căldură şi hotărîre dorinţa de a 15—18, „Supusul” (film german); dela 19— 29—1 Februarie, „In întâmpinarea vieţii”
pundere munca culturală ce Ic aparţine şi să 21, „Reîntoarcerea victorioasă” (repriză) dela (colorat). La Haţeg, dela 8—11, „Neuitatul
muncii pe tărâmul culturii şi a artei,
mai ales că i sYju făcut însemnate pro­ dea tot sprijinul în activizarea căminului 22—25, „Orice naş î-şi are naşul”; dela an 1919”; dela 15—18, „In plină viteză”
misiuni, că va fi ajutată în munca nouă cultural orăşenesc. 26—28, „Serbarea sportivă a tineretului”; (film maghiar); dela 22—25, „Suntem pen­
pe care aceasta o primise. M. DUMITRU dela 29—1 Februarie, „Casa singuratică” tru pace”; dela 29—1 Februarie, „Atacul ca­
(film polonez). La Brad, dela 12—15, „Ali- ravanei”.