Page 11 - 1953-01
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
VIAŢA DE PARTID
Ramurile anexe, izvor bogat de venituri
Din experienţa organizaţiilor de bază din raionul llia, în gospodăriile colective
în conducerea şi îndrumarea organizaţiilor de massă
Dezvoltarea ramurilor anexe In gospodă miere Dela o singură fumilie s'a obţinut
— Rolul hotărâtor dc conducător politic tea lor, să le ajute la îmbunătăţirea meto riile colective, aduc venituri însemnate co cantitatea de 166 kg. şi dela alte 6 familii
*n mobilizarea masselor .largi de oameni ai delor dc muncă. lectiviştilor In stupina gospodăriei agri s’a oblinut între 102—166 hg. miere, depă-
muncii la îndeplini ren multiplelor sarcini Ca urmare a acestor măsuri şi a justei cole colective ..Brazdă Nouă” Apoldul dc Sus. şindu-se planul de producţie cu 295 la sută.
oe ne stau în faţă fin opera de conslnnre orientări a organizaţiei de bază în ce pri raionul Sebeş, unde au fost aplicate metode Pe baza acestor rezultate, gospodăria din
a socialismului la sate, revine organizaţiilor veşte conducerea şi îndrumarea activităţii Apoldul de sus, a fost declarată gospodărie
de bază -caire .prin organizaţiile db massă, organizaţiilor de massă, prin membrii să; sovietice în creşterea albinelor, dela -25* agricolă colectivă fruntaşă pe tară în creş
•dau viaţă liniei politice a partidului nostru, s’.au putut obţine o seamă de realizări în familii s’a obţinui o producţie dc 1348 lip. terea albinelor
materializează şi ilnfăptuiesc ihotărî.r.ile parti semnate. Organizaţiile de rrmsă în .frunte
dului şi guvernului. cu comuniştii aiu întărit munca ipofitică del»
Un bun exemplu de felul cum organi om fa om dându-i un conţinut plin. bazat
zaţiile de .bază trebue să .îndrume şi să pe .fapte, dovedind prin aceste mijloace su
conducă .activitatea organizaţiilor de massă .periorilatea muncii în colectiv Ţărănimea
ni-.l dau unele organizaţii dc bază din ca muncitoare a. iost mobilizată ia anumite
drul raionului Mia. conferinţe în cadrul cărmnelor cultu.raîe, şe
Organizaţiile de b.ază din salul Boz. Dobra, zători, biblioteci, ele şi îndrumată să por
Gurasada. Lăpugiu, Poj-ogn şi Sălciva. au nească pe calea vieţii noi — calea socialis
prevăzut în .planul lor de muncă trimestrial, mului. Astfel, s’a reuşit ca în comuna
ca în unele adu.nări ,generate să ana.lizezc Pojoga, defa un număr dc 15 famiUi cu
activitatea comuniştilor în cadrul organi cât a fost 'inaugurată întovărăşirea agri
f
zaţiilor dc massă Aşa a ¿ost analizat’ şi colă aceasta să crească la un .număr de G J
desbătul » în cadrul adunării generale a or familii, i-ar fa Sălciva dela 24 familii .la 53
ganizaţiei de bază din 13 Decembrie, 1952, a- de ianiil i.
{utor.ul dat organizaţiei U.F.D.R din satul Aceste rezultate n.e dovedesc clar că
Boz, în oe priveşte aportul acesteia ¿a cul aceste organzaţii de .bază îşi îndeplinesc cu
turalizarea masselor succes rolul lor dc conducător şi îndru
Asemenea exemple avem şi în comuna mător politic. în rânduirile ţărănimii .mun
Pojoga, Sălciva, Gurasada şi Lăpugiu, unde citoare pentru Îndeplinirea .sarcinilor trasate
deasemenea. organizaţiile de bază au ¿ de partid şi guvern.
nalizat activitatea comuniştilor din conduc^ Dacă aceste organizaţii de. bază au .reu
rea organizaţiilor dc massă U T. M. şit să obţină succese frumoase, .apoi >nu b
U.F.DR, Frontul Plugarilor, etc., dc felul fel au reuşit organizaţiile de bază din sa
cum aceştia au îndrumat munca poliîtică dc tele Vorţa, Ulicş, Cozia, Leşnîc şi altele, !n foto: Stupina gospodăriei agricole colective „Brazdă Nouă’* din comuna Apói
massă şi munca dc culturalizare în rându care neglijează în mod nepermis îndru dul dc Sus, raionul Sebeş
rile ţărănimii muncitoare în lupta pentru marea şi controlarea activităţii organiza
crearea de gospodării agricole colective şi ţiilor de .massă. Aceste organizaţii dc bază
întovărăşiri agricole de tip T.O.Z. nu a.u analizat şi n'au controlat activitatea Pe urmele materialelor publicate în „Drumul Socialismului“
comuniştilor din cadrul .organizaţiilor de
Analizând în spirit critic şi autocritic In numărul 100 din 14 Decembrie 1952. su se neglijeze tinerea la zi a evidenţei şi
massă, fapt ce ¡a făcut ca ele să .aa'bc o ae
munca acestora în cadrul organizaţiilor dc al ziarului Drumul Socialismului a Jost informarea comisiei regionale asupra rea
y
tivitale slabă, infructuoasă.
inassă. ‘Organizaţia de bază, pentru .îmbu criticat Comitetul Regional pentru cultură lizărilor din acest raion
Organizaţiile de .bază oare mai persistă
nălăţi.rea activităţii a luat Jiotărîri concrete ! fizică şi spori pentru fapul că în ultimul ★
ca: intensificarea muncii politice în rândurile în această nepăsare iaţă de munca organi I timp s'a ocupat în măsură insuficientă de Dcascmeni, a fost criticată comisia re
zaţiilor de massă trebue să ia toate mă suiri le
neştiutorilor de cairte. atragerea ¡celor mai desvoltarea complexului G M.A. în regiune gională de organizare. şt îndrumare a con
necesare ipentru .lichidarea cât mai .grabnică
active ufederisle, de a răspunde de par In urma criticii făcută de ziarul nostru, cursului înlre biblioteci a cărui preşedinte
a acestor mari lipsuri. Ele trebue să conducă
ticiparea la cursurile de alfabetizare u câte comitetul regional C.C.F S , analizând ac este tov. Grama Vasile. Deşi a trecut aproa
şi să îndrume prin membrii săi ¡organizaţiile
2 3 tovarăşi, etc. Deasemenea, s’au repar tivitatea depusă a recunoscut justeţea criti pe o lună dela data apariţiei materialului
de massă şi să ducă o luptă susţinută pen
tizai sa.reini concrete .membrilor de partid cii, luând urgente măsuri, pentru lichidarea critic, totuşi nici. până astăzi nu s’a răspuns
tru activizarea acestora fin lupta pentru mo
care fac parte din .anumite organizaţii de lipsurilor. Astfel, au fost trimişi delegaţi in ziar uliii dc măsurile practice ce au fost luate
bilizarea ţărănimii ¡muncitoare la înfăptuirea
massă să participe în mod regulat la adu raioanele. Petroşani, Hunedoara şi Sebeş, care pentru îmbunătăţirea muncii concursului bi
lările acestora, iar prin -activitatea lor politicii partidului nostru. au analizat activitatea comisiilor raionale, bliotecilor.
¡personală, p.rin iniţiativa şi ipnioeperea lor să COJAN' DRAGOMIR C.C.F S. trasăndu-le sarcini concrete pentru li. sunt cunoscute tovarăşului Grama Va-
imprime organizaţiei de massă respective, membru al com'tctului raional de partid îmbunătăţirea muncii la colectivele sportive. silc lipsurile concursului între bibtiotipcf;
o linie politică justă, să controleze activîta- 1 lî a
„Flacăra” Lonea, „Flamura Roşie”, „Spar- dcascmeni cunoaşte şi hotărirca Biroului
Politic al C C. al P.M R., cu privire la ac
tak% Constructorul şi „Progresul” din Pe
tivitatea ziarului. „Scânteia”, in care se
t roş ani.
arată că la semnalele presei, indiferent dc
La raionul Hunedoara, deşi a fost reor persoana care este criticată trebue să se
Irudaplmirea .planului de colectări la ţeg, Brad, Sebeş şi Alba. Datorită ganizată co'/nisia raională, totuşi continuă răspundă in termen dc 14 zile.
produsele agricole în unele raioane a birocratismului şi ,,groazei” de teren
fost realizat cu succes. Astfel, printre ce se manifestă din partea oir.g. C.S.C.
raioanele fruntaşe care au îndeplinit planul de colectare la unele produse, Cereri ale oamenilor muncii
planul ise a.flă raionul Petroşani, care a rămas mult în urmă în aceste ra
a îndeplinii! planul la colectări în pro ioane. care zac prin sertare
porţie de 131 la sută, raionul llia, cu Comitetele executive, ale sfaturilor Timpul de oare dispune tovarăşul pre de stare materială nu se poate rezolva aşa
101 la sută şi raionul Oră-ştie cu 95 populare raionale, comunale şi orga şedinte al sfatului popular al oraşului Haţeg, cu una cu două şi dc unul singur trebue
la sută. nelor comitetului de stat pentru colec Brândău Petru, este drămuit pentru fiecare să se întrunească... Comitetul Executiv/
Pe lângă aceste raioane, sunt şi u- tarea produselor agricole, trebue să problemă in parte: plan de. muncă, şedtnfc, Dc multe ori s’a întrunit deaiunci Comi
nele care nu au depus o muncă sus- le dea de gândit această situaţie şi să darea instrucţiunilor, audienţe, în plus, mai tetul Executiv, dar nici vorbă să ia în dis
.inută pentru realizarea la timp şi pe organizeze o puternică bătălie pen arc de ..rezolvat” şi multe cereri ale oame cuţie cererea cetăţeanului Nemeş Gheorglie
feluri de produse a 'planului de colec tru realizarea planului de colectări nilor muncii Cc să-i faci 9... Sarcini multe, E mai bine dc o lună şi jumătate de când
tări cum sunt de pildă raioanele, Ha la toaite produsele.
hârtii multe nu le poate rezolva pe ţoale Nemeş Gheorghc aşteaptă să-şi primească
deodată. dovada
lată că inlr’o zi. de pe la jumătalea lu Aceste lucruri se întâmplă numai atunci
Atitudine lipsită de atenţie nii Noembric 1952, cetăţeanul Nemeş Ghcor- când întâlneşti oameni care se lasă înveliţi
faţă de cererile oamenilor muncii ghe. se prezintă la Sfatul Popular al ora de pojghiţa birocratismului, care pună 12
şului cu o cerere. Dar cum tovarăşul pre urmă nu se măi. pot descurca şi se simt co
In timp cc în mullc din oraşele şi satele dăria care răspândeşte un miros infect. Nu şedinte Brăndău Petru, arc „multe probleme.“ pleşiţi (le mulţimea sarcinilor.
regiunii noaslrc, sfaturile populare prin a luat nici o măsură pentru pavarea trotuar nu le poate rezolva dinlr’o dată $i înafară PAŞCA GHEORGHE
comisiile permanente, mobilizează pe celăţe rului şi pentru luminarea străzii, deoarece o dc asia, o asemenea cerere pentru o dovadă corespondent voluntar
nn cinstiţi în munci voluntare de folos marc parte -din becuri lipsesc încă de mult.
>bştesc, pentru curăţenia şi înfrumuseţarea Atitudincî birocrate de nepăsare faţă de
oraşelor şi satelor. In oraşul Deva, mai sesizările 'oamenilor muncii, atât dc frecven Lumina cărţii pătrunde tot mai mult satele noastre
există lipsuri serioase în curăţenia stiâ- tă în activitatea tovarăşului Vlad, va trebui In trecut, oamenii muncii din tara noastră, lângă şcoală, funcţionează cursul dc alfa
zilor, să-i ia locul o atitudine sănătoasă, atentă, erau ţinuţi în besna neştiinţei de carte de betizare la care vin cu drag peste 70 neş
In nenumărate rânduri, tovarăşul Vlnd Ioan menită să contribuc la îmbunătăţirea condi către regimul burgliezo-moşicresc, aceasta tiutori de carte. La aceste cursuri participă
vicepreşedintele sfatului popular orăşenesc a ţiilor dc viaţă, la apărarea sănătăţii cetăţe pentru a-i exploata până la sânge nestinghe oameni vârstnici, bătrâni şi femei, care în
fost sesizat despre situaţia mizeră ce există nilor din acest oraş. Există toate condiţiile «’•ti. trecut erau lipsiţi dc posibilitatea dc a în
Astăzi, prin reforma învăţământului, Par văţa carte. Citind şi învăţând cu drag, eF
în strada Floria. şr foiţa necesară, pentru înfăptuirea acestui
tidul nfcstru a dat posibilitate fiecărui cetă privesc cu încredere partidul nostru drag,
La toate sesizările, tovarăşul Vlad a ră „fenomen". ţean dornic dc a învăţa carte, să şi înfăp care prin grija sa, i n ajutat să deslcge slo
mas însă pasiv, ncluând nici o măsură pen-; FORRO NICOLAE tuiască acest vis vele adevărului M N.
tru ca această stradă să fie curăţită dc mur- corespondent voluntar Astfel în comuna Zdrapţi, raionul Brad, pc corespondent voluntar
