Page 12 - 1953-01

Pag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI

NOTE POLITICE Din tarile de democraţie populară

ERI STĂPÂNI AZI SLUGI Măreţele victorii ale poporului chinez în 1952

La Congresul al XlX-lca a-l PCUS to­ stat din Washington este dispus să facă con­ Revista „Sicedjişi” ipublică un. articol în blice au fost гол li zale succese fără prece­
varăşul Malencov a arătat în raportul său cesii pe spinaroa Ang.liei în orientul mj’lo- care se subliniază că anul 1952 a fost un dent în istoria Climei. In mişcarea pentru
că: „Anglia şi după e-a -Franţa şi celcla'tc ciu. Anglia — scrie în continuare ziarul — an de măreţe victorii ale poporului chinez. desvoltarea schimbului dc mărfuri între oraş
ţări capitaliste se străduiesc să se smulgă „a primit sprijin din partea SU.A. dar a In acest an, al 3-lea an de existenţă a şi sat, în conducerea garniturilor cu încăr­
din subordonarea faiţă -de S.U A pentru a-;>i suferit şi împunsături şi luni-li-nţă” Chinei iPopulane daitor.ită .ajutorului nepre­ cături grele pentru deplina încărcare a va­
asigura o situaţie de sine stătătoare şi Ziarul mai scoate în evidenţă şi faptul că cupeţit dat dc poporul sovietic, producţia goanelor. mişcarea cincisutislă, în construc­
profituri mari De pe acum se desfăşoară cercurile conducătoare din S.U.A. şi au pier industrială nu numai că a .atins. dar a şi ţia grandioaselor lucrări hidrotehnice pc râu­
o luptă înverşunata a capitalişt-ik\r din dut înoredenca în Anglia şî tratează cu depăşit cel mai înalt nivel ,din istoria Chi­ rile 1-Iuiahc şi Tzinţzian s’a desfăşurat în
Anglia împotriva preponderenţei americane armata şi savanţii sâi la fel oa stăpânul cu nei. întregime iniţiativa şi energia nesecată a
în comerţul internaţional”. Acest lucru este sluga. Manifestându şi nemulţumirea faţă In anul 1952 a fost înfăptuită în linii ge- poporului.
adevenit prin o»ntnadic{ule 'care se agravea­ de aceasta stare de lucruri aoclaş ziar scrie oerale măreaţa .Tc-\farmă 'agrară, oare a Epoca in care impcria-UşViî, .ignorând po­
ză din zi în zi intre statele capitaliste că : „Legaţia Americană cere cercetarea ten- creai p,remizele necesare construcţiei indu porul chinez îşi Jăceau »mendrele, a trecut
Este bine cunoscut faptul că i.mpcriaiÜs- Intăţiî politice a .irva/ in arilor britanici, ca şi st riale de mari proporţii pentru totdeauna. Alianţa strânsă dintre po­
tii americani care se pretind cci mai de când ar exista teama că marinarii englezi In domeniul dezvoltării comerţului exte­ porul chinez şi sovietic .a devenit cea nul
se»amă .¿adiaţi” ai Angliei îi smulg aoestei iur fura secretele atomioe ale ame-ricii In rior, a transporturilor, sistemelor de irigaţie, puternică forţă din zilele noastre şi un bas­
ţări imperiul coloniali, iiar concurenţa ame­ limpul războiului însă, marinarii, şi aviatorii
ricană în ţările subjugate şi în colonii înă englezi au fost .acei care au dus în Ame culturii, instrucţiunii publice şi sănătăţii pu- tion trainic aî păc-ii in întreaga lume.
buşe comerţul exterior şi sugrumă t-n mod rica secretele atomice .ale Angliei. Anglia a
cu totul neruşinat industria Angliei şi a împărţit cu America ioate secretele ei: des
oelorLale ţări capitaliste. -După cât se vede, coperirile in legătură cu radarul, avioane
colaborarea dintre Statele Unite şi A-nglia, le cu reacţie, penicilina, iar acum America
a încetat de mult de a mai fii o colaborare se poartă cu savanţii Englezi ca şi cu cri­
egală ; ea a luat în cete din urmă minalii suspecţi, având un -trctcut negru.
forma colaborării dintre stăpâni şi slugă. Le ia umpretcle digitale, % se amestecă în
viaţa lor. în concepţiile lor, în legăturile lor”
Această situaţie a relaţiilor dintre Ame­
rica şi Angiin I u determinai pe Churchill Anglia nu mai ţine ascuns ci declara pe
anul trecut să meargă la Washington, pentru faţă americanilor că „Ajutorul binefăcător”
american a dus Anglia până la miau ginea
a se întâlni cu Cisenhower, viitorul preşe
dinte aJ Statelor Undo şî cu T-ruman ios prăipastiei Anglia cere oa roJaţiiiîe corner
tul preşedinte, pentru a încerca să a.melio cíalo, dintre Marea Bnitanie şi Statele Unite
sa devină relaţii norinafoşi echilibrate.. Dea
reze într'b forma oarecare situaţia. Desigur
semeni, cercurile com'drftnlc dîn Anglia. îşi
că Churchill se va văicări în faţa slăpâ
manifestă făţiş şi din ce -In ce mai unult La-
niLor săi că Ang.liei i s'a. impus î*n cadrul
dignaren împotriva restricţiilor comerciale
pactului agresiv al „Atlanticului de Nord"
puse de imperialiştii americani în relaţiile
un efort de înarmare -prea peste cap Pe
comerciale cu Uniunea Sovietică şi ţările de
de altă parte, el nu va scăpa târnă ca sa,-şi demooraiţî« populara.. Nici reînvierea concu
ia peste r>as de!a stăpânii săi pentru îndraz renţei Germaniei Occidentale şi Japoniei,
oeata pe care a avut-o guvernul Englez de controlate bincînţels de americani, nu poate
a nu aproba, ba iiuai muilt. de a red-uoe
să nu-i supere pe cnp.ita:!işlsi din Anglia şi
programul cheltuelilor de kvarmace dictat
din celelalte -ţări care îşi pierd rând pe rând
de călăul Rjbdgw-ai, Gauleiterul American
poziţiile economice ce le deţin.
pentru Europa. Desigur că îndrăzneala gu*
Nu poate fi nido îndoială că întâlnirea
vermutul englez a avut urmări şi în cele­
dintre Clmrchill. Eisenhower şi Truman. nu Republica Populară Chineză. Aspect din secţia de tors a manufacturii de bumbac
lalte ţăirii îmbămate la carul războinic K are scopul dc a încerca zadarnic să îndrepte
„Atlanticului”, care sunt şi ele sleite de Hcng-Yuan din Tintsin
situaţia Acest lucru este însă cu neputinţă,
puteri în .unna cheltucliilor dc 'inarmane.
deoarece imperialiştii din America, nu vor
fiindcă acestea -au începui să se codească
consimţi ta rommţarea politicii lor de aca
şi ele de!a aprobarea cltcliuclikor de îna-. - Avântul agriculturii din R. P. Polona
para-rc a poziţiilor economice a statelor sub­
mare dictat de ai non ca ni.
jugate şi !a câştigarea de profituri mari de
Acapararea de către americani a petro pc u-rma înarmărilor, nu vor consimţi să Mecanizarea producţiei agricole, un R. P. a obţinui câte 824 chintale dc sfeclă dc za­
lului iranian, i a turburat şi mai mult pc renunţe la politica lor de subjugare şi co Polonă, creşte din an în un Larga folosire hăr la ihectar
capitaliştii din Anglia, ba i-a făcut să-şi tropi,re a altor state ,Pe dc altă parte. An a îngrăşămintelor, importantele lucrii-r: de !n Republica Populară Polonă se efectuea­
iasă din sărite Acest fapt este .recunoscut glia şi restul tarilor înrobite de americani a.meliararc. tot nva-i larga aplicare a agra ză în nuri proporţii măsurile dc amello
din ce în ce tot mai mult de însăşi presa nu pot sta cu mâinile încrucişate când vad tehnicii 'înaintate — ia,u determinat creşte rare. Importante -lucrări se desfăşoară i.i
burgheză din Anglia şi Statele Unite. Iată că americanii se pretind stăpâni pc teritoriul rea continuă a 'recoltei la hectar pe ogoarele voevodnlul Binlystok. Datorită asanării băl­
de exemplu ce scnle ziarul burghez „Obscr- ţărilor lor şi acaparează -rând pc rând colo­ ţilor în văile râurilor BiaLoza şi Nurew.
ver’\ care -a-pare în Anglia, despre -neruş; niile. materiile prime şi pieţele engleze de Poloniei piopulare. In anul 1952. recolta de agricultura acestui voevod-at a -primit 250.000
narea americanilor ..Anglia, Franţa şi Ger­ desfacere grâu, orz şi ovăz. o fosl în medie cu 10 hectare de fâneţuri şi pământuri arabili'
mania — scrie ziarul — trebue să se im Contradicţiile care au răbufnit între lărifr la sulă, dar cea a sfeclei de znihă.r, aproxi­ Au fost plănuite .muri lucrări pentru trans­
potrivească cu hotărî re pretenţiilor State­ capitaliste şi care se agravează pe zi ce mativ cu 12 la sută mai mare decât în formarea naturii O parte din aceste lucră­
lor Unite de a pune stăpiŞairc pc întrega trece, nu vor pulaa fi oprite în niciun cay anul 1951 Unele gospodării agricole de stat ri vor ,fi .începute încă în anii viitori pe
viaţă economică a acestor ţării”. Rele rin atâta timp cât americanii caută să şi în şi cooperative 'agrioolc de producţie au. oh ccic mai mari râuri polone Wisla şi Bug.
tindă sfera lor de acaparare şi de cotropire
du-sc -la acapararea petrolului Iran* an de ţinut recolte record de pa.iou-se şi plante in Apele râului Wisla vor iriga 100.000—150 00fr
a altor stale Până !a urmă se vor adeveri
către imperialiştii americani, ziarul bur­ cuvintele tovarăşului Stalin prin care arată dustri-n!c. In gospodăria agricolă de stat lrecta.ro Hidrocentralele electrice construite
ghez dn Anglia ..Siinday Express' scrie că: că: „Nîar ii mai just sa spunem că Anglia Sai.manow (Silezia Inferioară) de pildă, pe Wisla şi Bug, vor da anual economi?«
„Amestecul S.U.A. în Iran, a fost aproape capitalistă şi după co şi Franţa capitalistă echipa Manei Dlulck, datorită aplicării me­ naţionale 5 6 miliard«» (kilowaţi-ore de
a
catastroifaL AAosadâJ< contat pe sprijinul vor fi nevoite in cele din urmă să se smulgă todelor de muncă ale colhoznicilor sovietici, energic electrică
S.U A şi acest lucru i a întărit încăpăţânarea den slrânsoarea S.U A şi să intre .în ccnfli :»
ori de câte ori a.r ii fost pe punctul de a cu ele pentru a şi asi,gura o situaţie de sine
ceda. Situaţia Angliei a fost îngreunată stătătoare şi, fireşte, profiluri mari".
şi în Egipt dc Hinprcsi-a că departamentul <!«- T MARIAN

In legătură cu apropiata vizită în Japonia

a lui Li Sîn Man
MOSCOVA (Agerpres) — Potrivit rela­ propiata vizită la Tokio a lui Li Sin Mnn,
tărilor ziarului „Pravda”, in presa japoneză corespondentul din Tokio al agenţiei France
au apărut şl ii i în legătură cu apropiata Presse arată că în cursul tratativelor va
vizită a „preşedintelui” sud-coreean, Li Sin
fi pusă chcsliunca integrării trupelor japo­
Man în Japonia.
Reprezenlanţii guvernului japonez încear­ neze în unităţile americano lisînmunisle
că să convingă opinia publică a ţării că care participă la războiul împotriva poporu
vizita arc ca scop stabilirea relaţiilor diplo­ (ui coreean
matice înlre Japonia şi Coreea de Sud. Vizita lui Li Sîn Man în Japonia confir­
Este insă dc presupus ca este vorba nu mă odală mai mult că imperialiştii ameri­
despre stabilirea unor relaţii de „prietenie”, cani nu doresc încetarea războiului în Co Datorită ajutorului preţios primit din partea Uniunii Sovietice, Varşovia distrusă de
aşa cum încearcă să prezinte lucrurile cer­ rcea, ci dimpotrivă, ei se straducsc să ex hoardele hitlcristc, se reconstruieşte într’un ritm rapid. In foto r Macarale sovietice de
curile oficiale din Japonia Comentând a tindă agresiunea în Extremul Orient. ultimul tip sunt folosite la construirea cartierului „MAREZALHOWSK” din Varşovia.
Redacţia ziarului Str 6 Martie Nr 9 Telelőn 688 — Administraţia Slr 6 Martie Nr 9 Telel 689 Taxa plătită în numerar cont oprobarii Direcfunu Generate
PI f N» 236320 din 6 Nov 949 Tiparul; Chirul Poligrafic Nr. 3. Unitatea F-l Deva. Str Gh Bariţiu Nr. 13.