Page 13 - 1953-01

Muncitori, întineri şi tehnicieni t
Luptaţi cu toate forjele pentru •ndoplîoî*
rea planului înainte de termen
Aplicaţi preţioasa iniţiativă a oţctaruliil
stahanovist Costachc Vasiie dela combinând
siderurgic „Gh. (¡henrgiliu - Dcj’*-«iuiK'dn,iia.
de descoperire şi mobilizare a rezervelor
interne.
Minerit Urinaţi exemplul colectivului < oia .
mîna Lupení, care s’a angajat să îndepli­
nească planul în II luni.
Luptaţi cu hotârirc pentrp îndeplinirea cin­
cinalului în 4 ani I

Să intensificăm Să mobilizăm toate rezervele interne
munca cukural-educativă Ia sate pentru îndeplinirea cincinalului tn fatru ani!

Vorbind despic construirea socialismului, citori, colectiviştii şi tineretul, pentru a des­
Marele Lenin, a spus: .,Socialismul începe bate Mamíeslul Frontului Democraţiei Popu­ Se extinde iniţiativa oţelarului Costache Vasiie
acolo unde milioane de oameni ai muncii lare, documentele Congresului al XlX-lca
îşi însuşesc ştiinţa. Cu ignoranţi, cu analfa­ al P.C.U S şi cuvântarea tovarăşului Slalin, La combinatul siderurgic ..Gh Gheorghiu- se poale mări producţia şi productivilulca
beţi şi semi analfabeţi, nu se poale construi rostită ia Congres şi a tovarăşului Gheorghe Dej"-llnnedoara, în ziua de 6 Ianuarie — muncii; dar peniru accustu, trebuie să se ex
social isinul”. Gheorgluu Dej, rostită în faţa cetăţenilor dm după terminarea schimbului I — a avut loc tindă folosirea maxin o tehnicii, să <e
Păşind pe diurnul construirii socialismului circumscripţia cleclorală „Gnviţa Roşie”. Aici, un însufleţii meeting. la care au luat parte descopere şi sa se fo'ns.’âscă din plin 'e-
în patria noaslră, învăţăturile lui Lenin şi sălile căminelor culturale, încălzite şi ilumí­ to(i oţelarti, jurnaliştii, laminatoriştii şi ce zervclc interne cxisu-nu -a fiecore loc >tc
Stnlin, precum şi experienţa plină de roade nale, îmbrăţişează în liecare seară pe ac tclalte colective de muncitori muncă, şi să se extindă pe o scară tot mai
a Uniunii Sovietice a călăuzit şi călăuzeşte tivişlii culturali, pe ţăranii muncitori, dor Cu acest prilej, a josl primită cu multă largă înaintatele metode de luc'u o stahn-
neîncetat Partidul nostru în lupta pentru nici de a citi cât mai mult, de a participa căldură chemarea ofclarului stahanovist noviştilor sovietici
înfăptuirea revoluţiei culturale — peniru căi mai activ la viaţa politică şi- culturală Costachc Vaşile, care Printre numeroşii
formarea omului de tip nou, a omului cu a satului. In urma aplicării im muncitori care ou hmt
o înaltă conştiinţă socialistă şi cu o înaltă Dela Bătrâna — sal aşezat în vârful mun­ (¡aticei sate, a ob(i Cuvântul sunt şi prim
cultură telui — au venit ţăranii muncitori Purcaru nut împreună cu echipa topitorul Păpuşoi loan,
La sate, una uni condiţiile necesare pentru Avram Tatu şi Slâmlă Dumitru Cornel, so mari realizări în dela furnalul Nr /,
transformarea socialistă a agriculturii, este la căminul cultural din Dobra, pentru a lupta pentru îndeplini­ prinilaminatorul Zăvă-
înfăptuirea revoluţiei culturalo. Zcciio de inii viziona un film. a cerceta biblioteca şi a-şi rea şi depăşirea ptanu laş Vasiie. şi а/щ ca>e
de cămine culturale — parte din ele în­ îmbogăţi cunoştinţele. lut pe /953. Arătând in răspunzând chemării
zestrate cu aparate de radio, cinematograf, Sunlcm holăriţi să facem şi la noi în sat un ce constă inJ(iattva sa. sau angajat sd aplice
bibliotecile şi casele de ciut dela sate, ce cămin cultural — a spus ţăranul muncitor tovarăşul Costachc Va- iniţiativa tov Costache
au luat fiinţă în ţara noastră sub regimul Stânilâ Dumitru Cornel. Aceste cuvinte site a spus printre alte­ Vasiie In angafamente-
democrat popular, reflectă grija deosebita a ale ţăranului Stănilă Dumitru Cornel din le că. dacă la ofelă- le luate de întreg co­
Partidului nostru faţa de lummarej oameni­ salul Bătrâna, reflectă setea fierbinte a na Siemens Mortm. s’a lectivul combinatului se
lor muncii şi ie arată limpede că drumul oamenilor muncii faţă de izvorul culturii, ajuns sd se folosea­ prevede o depăşire o
scă o tehnică înainta­ indicelor de utilizare i»
spre revoluţia culturală este deschis şi că după care au tânjit atât de mult şi din
pe ef păşesc cele inai largi masse de oameni care nu le a fost dat să soarbă sub regimu­ tă. apoi este esar luininoarclor cu 9 >a
Cii acest lucru sd jie ex sută, la Oţclăria Sie­
ai muncii rile care au pus stavilă acestui izvor
Pe vremea stăpânirii burghczo-moşicrcşti, O mare parte din bibliotecile săteşti ca fms şi la secţiile: jur mens Mort in cu 4.50
când în ţara noastră trona ncstmgherilă cele din Boia de Criş, raionul Brad. Băieşti riale, laminoare, ele. pe la sută, tar ta jurnale
exploatarea, mizeria.. loamctea şi bolile, şi Sariniscgeluza. raionul Haţeg, sau biblio­ care le cheamă la cu 3.15 la sulă La
întrecere sub lozinca „Să mobilizăm toate fel, vor jt dait până la sfârşitul anului 1953,
cârmuitorii de alunei nu se pulcau gândi teca raională din Hunedoara, folosind cele
niciodată la acestea; ci aveau de grijă ca în mai variate metode de răspândirea căiţii, rezervele interne pentru îndeplinirea cinci­ 36 500 tone fonia, ofcl şi laminate peste olan
locul căminelor culturale la sale, în locul au reuşii să atragă masse tot mai largi de nalului In 4 ani“, chemare, ce a fost p:i- şi se vor face miri есоччтп
bibliotecilor .aparatelor de radio şi cinema ţărani muncitori la citirea şi studierea căr­ I mită cu mult clan şi însufleţire de către Tot in cadrul muchii gutui, conducerea
i lo(i muncitorii, inginerii, tehnicienii şt june Combinatului, s’a ungaiat sâ sprijine dm
tcgralclor, să înfiinţeze cât mai multe câr­ ţilor, ziarelor, broşurilor şi revistelor.
ciumi. — mijlocul cel mai sigur care pun Dacă în regiunea noastră căminele cui J (onorii combinatului, angajaţi in lupta pen plin preţioasa iniţiativă a tovarăşului Cos­
otrăvirea şi întunecarea minţii ţărănimii luralc au obţinui o scrie de rezultate liu- tru a da patriei tot mai mullâ fontă. o(cl tache Vasiie. şi să ia loute măsurile tehnico-
muncitoare, deschidea moşierilor pusibihta moase în munca lor, trebue spus însă că şi laminate organizatorice, pentru a asigwa toate con­
Luând cuvântul prantopitorul Haultcă diţiile. in vederea desfăşurării ini'feerii so­
tea subjugării şi înrobirii poporului nostru in munca cultural educativă de massă, mai
muncilor există încă lipsuri serioase loan. dclu jurnalul Nr. 6. o arătat că suc­ cialiste. în cadrul combinatului, in scopul în­
Trecutul, pe veci apus. a lăsat pe trupul Unele secţiuni culturale, cum este sec­ cesele obţinute de Iov. Costache Vasiie, do­ deplinirii sarcinilor de plan şi o înlănţuirii
ţârii noastre o pată neagră — analfabetis­ ţiunea culturală a Slutului Popular Regional, vedesc tuturora, că la fiecare loc de muncă cincinalului în 4 ani
mul. a cărei vindecare cslc un puternic secţiunea culturală a sla'ului popular a raio
act de acuzare la adresa regimului apus. nului Alba, sau secţiunea culturală a statului
Astăzi, pnr; grija partidului şi guvernului, popular a raionulc' Hunedoara, nu dau iin Angajamentele socialiste ale colectivului de minen
f
în ţara noastră altădată înapoiată s’a ■ n*: porianţa ’¿nvenită îndrumării şi controlului
un drum larg ş< s“au creat neasemuite posi­ planificat al muncii pe teren tehncieniy ingineri si funcţionari dela mina Lupem
bilităţi materiale pentru ridicarea nivelului Lipsa de îndrumare şi conlrol permanent tn după masa zilei de 8 ianuarie a c., co ¡aţă de cel plumjical şi >d realizeze s eco­
editura! al oamenilor muncii dela oraşe şi şi sistematic pe teicn. a făcut ca o parte lectiuul de mineri, ingineri, tehnicieni şi nomie totală pv anul 1953. de 3 milioane lei.
sate din căm- iele culturale, colţurile roşii, sau funcţionari dela nuna Litpeni. întruniţi in- ChiJCP.oul minei Lupi-nt, se angajează vd
In anii puterii populare cultura a luat uu biblioteci, să aibă o activii ale cultural edu­ sporească extinderea metodelor înaintate so­
avânt pe care trecutul nu a fosl învrednicit cativă siabâ. altele să dcslâşoare o aed- tr'un entuziast mcettng. şi-au luai angaja­ vietice şi in:(toii vele not. să intensifice tn
mente sporite In muncă în cinstea Congresu­
să I cunoască. Masse (ol mai largi de oameni vitale întâmplătoare, iar altele să nu deslâ- lui general al sindicatelor din R P R şi în trecerea socialistă, mişcarea stahonmusiă şl
ai muncii se bucură astăzi de lumina ¿de şonrc nici un lei de aclivilatc vederea realizării cincinalului în 4 ani întrecerile pe profesiuni
varului ştiinţific, lot mai mult se ridică con- Astfel, la canunui cultural din comuna
Cu acest prilej colcciivul minei Lupe ni. se Numeroşi mineri şi tehnicieni acta чипа
şiunţa ţărănimii muncitoare care încadrată Zam raionul lila, biblioteca căminului cul­
in activitatea căminelor culturale, intensifica tural stă vraişte, veşnic părăsită, iar in ca angajează să îndeplinească pionul de pro­ Lupeni. şi-au luat angajamente soo'de in
lupta împotriva unellirilor chiabureşti şi Işi drill căminului cultural, biliardul (pe bani), ducţie pt anul 1953 în // tuni. iar până tn muncă.
sporeşte eforturile peniru a asigura condiţi­ .este singura preocupare a „activiştilor cui 25 ianuarie /953. să dea peste plan, 2000 In numele brigăzilor de пинии, сочини- de
ile necesare pentru îndeplinirea şi depăşirea turuli”. icne de cărbune. stahanovişti şi fruntaşi in producţie ca . Ion
pianului pe 1953. De.iscmeuca, în comuna Şibol, raionul — Sd sporeasiă productivitatea muncii cu Damian, Eugen Dartha. loan Drăghict. Pi-
Căminele cullurale din regiunea noastră Orăşhc, deşi bibliotecarul Bora Vateriu este t la sută. faţă de cea planificată, ceeacc tru Ba jura. loan Szchehj. IUc Zamfir, Petm
desfăşoară o aclivilatc rodnică în domeniul salarial de secţiunea culturală a raionului, reprezintă o creştere o angajamentului rne- Pralca şi alin. s’ou angajat sâ u.deplmcuscă
culturalizării mnssclor. al popularizării (cli­ totuşi suni luni de când biblioteca stă închisă diu cu 2t ¡Q sulă. fa(â de 1952 normele anuale pe 1953. intre 5 şi II liuu.
nicei cele mai înaintate în agricultură şi al el fiind întrebuinţat şi în alic munci — Să realizeze planul de Invcstipi până Cu aceste angajamente col zi trjui de mi­
transformării socialiste în agricultură Acolo Acciaş lucru se hilăinpiă şi cu biblioteca la 7 Nocmbrie, iar planul de pregătiri pună neri. ingineri şi funefionun dela mina Lu­
unde organizaţiile de bază conduc şi îndrumă căminului cultural din salul Spini raionul la 2/ Decembrie. peni. cheamă la întrecere socialistă in cins­
prin membri săi activitatea culturală, unde Orăşlic. — Sa îmbunătăţească calitatea cărbunelui, tea Congresului general al sindicatelor d:n
sfaturile populare acordă atenţia şi sprijinul In raionul Hunedoara, multe din slalu prin reducerea comişei cu un procent faţă R P R . toate colectivele întreprindă dor car­
cuvenit căminelor culturale, se pot obţine re­ rile populare, nu au înţeles să aplice ho de STAS bonifere din (ară. pentru realizq> ea cincina­
zultate. Aceasta au dovedit o In mod lim­ lărîrca CC. al P.M.R şj a Consiliului de — Să reducă prcful de cost cu 3 la sută lului In 4 am
pede multe cămine culturale din regiunea Miniştri cu privire la creoarca condiţiilor
noaslră. mai ales In campania electorală In malcríale pentru buna desfăşurare a acti­
comunele Pclreşli. Daia Română, raionul Se vităţii căminelor culturale. Cămine cultu­ In ritm cu vremea noua
beş, Bcrlhelol, raionul Haţeg. Cinciş, raionul rale cum sunt cele din Valea Nandrului,
Hunedoara, Dobra şi Sârbi raionul 11 ia. unde Nandru, Nâdăşlia Inferioară. Cerbăl, Bunila, Lr fabrica „I Mai” Pclrcşti. din primele lei din cadrul secţiilor, s’au evidenţiat echi­
organizaţiile de bază au îndrumat in mod Sân târnă lia de Piatră, Câlanul Mic, Crişcni zile ale anului 1953, normele au fost depă­ pele dela : fabricate, finisaj şi asortate, în
permanent căminele culturale şi unde slatu- şi Sâncrai, nici până astăzi nu au tost a- şite de către muncitori. cadru! cărora tovarăşii : Bască Livia. Basa-
rile populare comunale ou creeat toate con­ provizionate cu lemnele şi petrolul necesar. In cadrul întrecerii socialiste s’au evi­ rabă Gheorghe, Morca Nicolae şi alţii şi au
diţiile materiale necesare peniru buna desfă­ Biblioteci ca cele din Coşlar raionul Aibă, denţiat o serie de tovarăşi în frunte cu sta îndeplinit planul cu 113 201 la sută
şurare a activităţii culturale, cu mullâ bu­ Ccrişor, Cerna, Alun, Bunila şî Cerbăl, ra lianovîsta Răcennu Agneta, dela compaclorîe, ONICA NICOLAE
curie şi dragoste se strângeau ţăranii mun­ (Continuare în pag 2-a) care şi a realizat planul cu 189 la sută. La coreÂpomV*.:\l voluntar