Page 14 - 1953-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL01-

Ne scriu oamenii muncii

Lipsuri serioase în munca sfatului popular Blandiana
(Urinare din pag. l-a) să organizeze larga răspândire a broşurilor
Rcderejiţii SlaUflui PoşxuUr din oomuna Din lipsa unui plan oonoret dc muncă po
ionul Hunedoara, sunt lipsite dc dulapuri ce conţin documentele Congresului al BLandiaffta, radonul Orăştie, muncesc pc a- care nici tovarăşul preşedinte nu-1 arc, sunt
penlru cărţi XlX-lea al P.CU.S, care oglindesc măre pucate din di<psa pla/nurilor de muncă indivi­ neglijate netăgăduit dc unfit, şedinţele dc
In lunile de iarnă ce ne au mai rămas, ţele realizări ale oamenilor sovietici sub duale. oeeace face oa problemele locale şi comitet executiv, şedinţele cu comisiile pen
căminele culturale, casele dc citit, colţurile conducerea gloriosului Partid al lui Lenin sarci-niic trasate de organele superioare, să m.anentc, a căror nvuncă au este oonirolată
roşii din gospodăriile colective şi bibliote şi Stalin. fie rezolvate ou muMă întârziere şi analuată periodic de călrc Comitetul Exa j
cile, trebue să folosească din plin timpul Sfaturile populare comunale, care nu s’au Cauza princrpaJă este binocrr,atisrnul şi ne­ cutiv aj stalului popular comunal.
preţios ce ne stă la îndemână, să atragă îngrijit de crearea condiţiilor materiale pen păsarea faţă de muncă pe care o manifestă Aceste Jdpsuri persistă încă dc mult in ac­
în jurul lor masse din cc în ce mai largi Iru buna desfăşurare a activităţii cultu­ atăt preşedintele sfatului. Ciortam Mie, cât tivitatea sfatului p-upudav din oomuna Blan­
de ţărani muncitori, care saşi ridice nive­ ral-educative la sate, vor trebui să ia deîn- şi secretarul, tovarăşul Latcho Ştefan diana, fiindcă, Comitetul Executiv al sfatu­
lul politic, cultural şi profesional. dată măsurile necesare pentru aproviziona Aceşti foivaj-ăşi, privesc cu multă indife­ lui popular al raionului Orăştie, nu a gă­
Căminele culturale sunt chemate să devină rea cu lemne şi petrolul necesar tuturor renţă sarcimtle oe le au. Pc tov. Ciortan Mic, sit nici până acum momentul potrivit pcnt'U
centrul întregii activităţi cultural educative unităţilor culturale. il preocupă maii mult oazanul cu ţuică, l*
la sule, să popularizeze realizările regimului Organizaţiile de baza ou datoria să con­ care faoc dese „cont,roade”, rnsă sunt rare a le anaJiza şi a lua măsurile necesare pen­
nostru democrat popular şi să convingă ţă­ fieze. să îndrume şi să analizeze periodic controalele şi inexistentă îndrumarea pc caro tru îndreptarea lor.
rănimea muncitoare despre superioritatea activitatea comuniştilor din conducerea că­ ar Lrebui să o dea deputaţilor comunali, co­ SASU !OAN
agriculturii socialiste faţă de cea “individu­ minelor culturale, să ajute pc directorii misiilor permanente, etc corespondent volumul
ală. Pentru a învăţă pc ţăranii muncitori căminelor culturale şi pc bibliotecari in
T
cuni să aplice ngrominirnul şi zooteliminimul. munca lor. I n gestionar care îşi alege cumpărătorii
căminele trebue să acorde o atenţie deo­ Să folosim ctin plin lunile de iarnă, mobi­
sebită organizării cercurilor agrotehnice şi lizând toate forţele pentru înlensncaria şi pe sprânceană
licîurinislc. desfăşurarea unei cât mai rodnice activi­ In ultima zi a anului /052, când fiecare om nu este la prima abatere. Când văduva Ana
tăţi cultural-educative la sale, care să con-
Lunile de iarnă trebue să fie deasemencn al muncii îşi făcea nuci cumpărături, maga­ C., a venit să-şi cumpere orez, n‘a voit să-t
tribuc din plin la dobândirea de noi victorii
folosite din plin în scopul răspândirii cărţii zinele cooperativei „Mureşul” din Iha au dea numai după ce uceustu a spus că-l va
pe drumul revoluţiei culturale la sate, la
In rândurile ţărănimii muncitoare. Biblio­ mobilizarea ţărănimii muncitoare In luptă fost închise pentru „inventar", tn seara zi­ reclama la sfatuh popular, iar când Mire
tecarii cu ajutorul coieclivelor, vor trebui pentru pace şi socialism lei de 3/ Decembrie 1052, in fa(a filialei tlm Brânduşe a cerut să-l vândă praf pentru tra-
Săcumaş erau adunaţi oameni dc toate vârs­ tat grâul, deşi avea în cantitate suficientă
tele, unii pentru u-şi cumpăra ţigări, alţii a răspuns la fel de tăios: „Nu am!”
orez sau petrol şi alte lucruri trebuincioase Pentru faptele lui grave, ţăranii muncitori
gospodăriei l-au criticat la gazeta dc stradă, dar fiind
La insistenţele lor repetate, gestionarul ji- un duşman neîmpăcat al criticii, gestionarul
iiolci din Săcămaş, Caccu loviţă, le-a răs­ Caccu loviţu, a găsit dc cuviinţă să rupă
puns scurt, tăios: „Nu vindem nimic, sun­ articolul dela gazeta dc stradă, dovedind o
tem în „inventar”... pentruca totuşi după atitudine duşmănoasă faţă dc acei care vor
plecarea delegatului cooperativei „Mureşul”, să-l ajute în mumă.
ace.laş gestionar să-l poftească inlăuntrn Conducerea Uniunii raionale a' cooperaţi'
spre nemulţumirea celorlalţi, pe Caccu Oc- vclor de consum trebue să ia urgente măsuri
tavian, căruia i a vândut cele necesare prin­
tre care şi puţin vinişor. Oare pentru tova­ de aspră sancţionare a gestionarului Ca•
răşul Caceu Octauian. cooperativa nu se ceti loviţă.
afla în inventar? °EICA ANDRONIC
Dealtfel, gestionarul filialei din Săcămaş oorespondent voluntar

Mama şi fiica învaţă carte
Prin grija partidului s’au deschis larg por­ o lămuresc să înveţe şi ca carte.
Una din preocupările partidului ţi guvernului nostru, este ţi grija peniiu crearea con­ ţile şcolilor pentra copiii muncitorilor şi ni Acum. mama urmează regulat la cursul de
diţiilor de odihnă a oamenilor muncii in timpul liber. In clişeu: un aspect al parcului de ţăranilor muncitori, pentru a învăţa carte alfabetizare de pe lângă şcoală ; nu de muit
odihnă din oraşul Drad Eu, sunt fiică de ţăran colectivist, învăţ In a trecut in ciclul II.
Şcoala Elementară din Şibot. Cât de bine ne simţim amândouă, citind
Mania mea nu a avut F.n timpurile trecute cărţi, reviste, ziare, pentru a ne lumina
TOM A ANA
Avântul minerilor din Valea Jiului posibilitatea să înveţe carte. Eu, ca pionieră elevă ta Şcoala Elementară din Şibot
şi conducătoare dc grupă, m’am holărît să
Cu puteri spciilc in mutică, noul an, -i ha.novistul Motoargă loan este fruntaşă în a-
găsit pc minerii Văii Jiului. în plină des­ ceste realizări. Această brigadă. aplicând Ajut Republica şi pe mine prin economiile
făşura,re a bal fi! iei pentru mai mult cărbuni* metoda graficului ciclic, a dat până în ziua depuse la C. E. C.
La Li’.pcni. Petrii», Aninoas,a. Vulcan şi de 1 ianuarie. 200 tone dc cărbune peste
Jieţ Lunea, sute de brigăzi dc mineri desfă­ plan. Oamenii muncii din ţara noastră, conduşi bilitatca să depună şi să ridice sumele tn
şoară în aoeste prime zile ale noului an, o Mari succese în producţie au obţinut în şi îndrumaţi dc partid, dau patriei din ce orice oolţ a:l ţării.
susţinută întrecere, pentru obţinerea u.nei aceste zile şi minerii doi ci Anînoasa. Co­ In ce io1 mai multe produse, reuşind în aee- lată. de exemplu cu, am început sa depun
producţii ritmice şi mereu sporite lectivele secţiei IV-a Aninoasa, şi au depăşit laş timp să îmbunătăţească simţitor calitatea din salariul meu cât dc puţin, ajungând " astăzi
La mira Lupeni, brigăzile de mineri con­ în primele zile din ooest an. sarcinile de acestora. ca din depunerile pc care Ic ain tăcut «ia-mi
duse Jî: Imbrc N ¡colac. Csolovici Ştefan, plan în extracţia de cărbune, cu aproape ') Prin economiile realizate, ci reuşesc să re­ pot cumpăra mobilă, şi îmbrăcăminte la în­
la sută. ducă preţul dc cost al produselor, fapt ca *c treaga familie şi un porc, lucru pe care iu
Rândaşu Ghoorghe, Varga Ghcorghe, Stan
In acest sector, brigăzile de mineri ca cele duce la creşterea nivelului de trai al oa­ l-aş fi putut face daca nu mi as fi depus
cm Aron şi alţii, au obţinut în aceste zile conduse de Elizeu Petru, Rusu Situion. Nis- menilor muncii Datorită grijii partidului, banii la C EC
o depăşire dc normă Intre 35-65 )a sută. tor Petru. Borodi Petru şi alţii, extrag zi cure a pus la dispoziţia oamenilor rmimvi Prin depunerile mele eu am considerat â
Lh nuna Petriln. brigada condusă dc sLi de zi câte 10—60 tone dc cărbune peste plan. Casa dc Economii şi Conscmnaţiiiui, aceştia ajut Republica noastră, căci atâta timp cât
u.u posibilitate să şi păstreze şi să-şi fruc­ banii au stat depuşi la C.E.C., au reintrat
tifice economiile lor pentru prosperitatea şi în circulaţie şi au fost folosiţi la realizare»
înflorirea propriei gospodării măreţelor construcţii ce se ridică astăzi a
„ R ă z v r ă t i r e a "
Statul, garantează depunătorilor bunii Je- ţa.ra noastră.
( Recenzie) puşi la CEC., secretul operaţiunilor, Ic y- DRAGOMIR GHEORGHE
cordă o dobândă de 5 la sulă şi le dă posi Alba-Iuti a
Povestirea .¿Răzvrătirea'* este un ¡nflu inomcttlelor hotuntoare din desfăşurarea
căruţ imn de slavă închinat pionierilor evenimentelor evocate, incul pc bună drep­
Maru Revolurn Socialiste, de către unul tate se poate vorbi despre „Răzvrătirea”,
din cei cc au pmlicipul activ la lupta perl- ca despre o operă literară, cu înalte ca­ Tot mai multa energie electrica
tm consolidai ca cuceririlor a. scriitorul ii tuf: artistice. Cu fiecare zi ce trece din nou) an. corecţi- Luea Octavian, şi-au îndeplinit sarcinile dc
Oi mit rt J’jirmanov Cccacc caracterizează povestirea lui ritr- vul de muncitori dc!a uzina electrică Gura- plan cu 1-H,-1<1 — 163,0*1 la sută
In ..Răzvrătirea" autorul reconstituie un munov. este aduncul ei spirit partinic Za barza, sc avântă tot m.aii mult in întrecerea Zi de zi, creşte tot mai mult producţia de
episod autentic petrecut in limpid războiu­ grăvind dc pe gozi/iilc înaintate ale parti­ socialistă, cucerind noi victorii în cadru.! pro­ energie electrica, atât de necesară întreprin­
lui Civil • o indtpCu U lii regiune din dului clasei mtinaioarc. un moment din ducţiei derilor noastre Pe primele zile ale nun.ui
Asia Centrală. Datoriiă iaulici conştiinţe. istoria ;ruiituiitiiiu a războiului civil, uu Muncitorii din schimburile conduse de to­ an, planul pe întreprindere a fost îndeplinii
, a unui mănunchi de comunist:, eroismului torul u ştiut să contureze cu ¡or(ă şt du­ varăşii: Csuda Ludovic, Juga Constantin şi ai 115 la sută
| si spiritului lor ue sacrificiu, răzvrătirea ritate trăsăluiile morale ale agitatorului
I anei mari tir.uăh militare din Scmirccie. de pai Ud dc lip leainist-statinîst, devota­
I Consfătuiri ale cadrelor didactice
\ msti gală de ¡ortele cont nu cvo’tiţiunare mentul ja(u de cauza Revoluţiei, patriotis­
împotriva Putem Sovietice, este ¡năbuşită mul şi înaltul său spirit dc sacrificiu In Intre 5—7 Ianuarie, a.o., s'au desfăşurat în tatea unei analize adânci a muncii desfăşu­
Cu sânge rece. dârzenie ţi pulme de con- momentul primejdios când trebue să a- întreaga regiune oonsfătuiri'e raionale ale rate în aceste dnuă pătrare, dcscopcund 'r,
vuigne, ciuni:n.;şt:'i reuşesc Să tăinui cască pară in fata mulţimii răsculate şi să-t vor­ cadrelor didactice din învăţământul elemen­ aceiaş timp cauzele lipsurilor şi scoţând ia
mossii înşelaţii să-i deschidă ochii s’o bească. el îşi spune: „Dc eşti sortit ptc- tar şi mediu evidenţă metodele bune de muncă
tapă rte Midi rchchunet. să bui.tr ir>thg,U- irii asta înseamnă cu trebue s‘o primeşti Referatele ce s*au prezentat cu ocazia a- Consfătuirile cu cadrele didactice având ii
duşmanilor revolt:(ici intr’un chip căi mai frumos. Pierind sub ocstor consfătuiri, dc către secţiunile de în­ baza organizării lor minunata experienţă a
1 Deşi lucrm eu tui Furmanov cite v po­ izbituri de pumn şi de paturi dc armă, să văţământ, organizaţiile raionale U.T.M., sin­ învăţătorilor şi profesorilor sovietici, vor a-
vestire istorică cu caracter documentar, mori ca un agitator. Să mori în aşa chip dicat şi unele cadre didactice, privind proce­ duce contribuţii preţioase U îmbunătăţea me­
amorul îşi zugrăveşte utăt de viu eroii, ca şi moartea ta să aducă un folos. E dău sul de învăţământ desfăşurat pe primele todelor dc predare a lecţiilor şi la continua
descrie tn mod atât de plastic imprrjurd- inilor cauzei să mori ca un câine, ţipând două puTrare, precum şi discuţiile purtate desvoltare nnocesuluJ de învăţământ to
ri]& dă atâta intensitate drama Ucu tremurând, implorând milă” In jurul acestor referate, au dat posibili­ regiunea noastră