Page 17 - 1953-01
P. 17
Muncitori, ingineri şi tehnicieni !
înteţiţi avântul în întrecerea socia
listă pentru realizarea planului cin
cinal în 4 ani !
Luptaţi pentru descoperirea şi folo
sirea resurselor interne!
Congresul General al Sindicatelor Creşte avântul oamenilor muncii din regiunea
din R.P.R. — puternic imbold pentru noastră, pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani
îndeplinirea cincinalului în patru ani Răspunsul ceferiştilor dela Simeria, la chemarea colectivului
de muncitori dela „Grivlfa Roşie“ Bucureşti
Oamenii muncii din ISTRATE VAS1LE In acest timp, regi
regiunea noastră se Preşedinte al Consiliului Sindical mul burghezo-moşieresc Muncitorii, inginerii şt tehnicienii dela ate — Vom aplica iniţiativa petroliştilor dela
pregătesc cu multă în Regional Hunedoara prin organizaţiile sale lierele C.F R. Simeria, în ziua de 12 ianua Boldeşti, pentru extinderea In mod planificat
sufloţire să întâmpine cu caraclcr iascîst a rie s'au întrunit Intr'un mare meeting în ca a următoarelor metode de muncă ale staha-
drul căruia au răspuns ta chemările com nouiştilor sovietici: Bortchicvici - Bâcoo.
cu noi realizări în producţie cel de al lichidat şi ultimile drepturi şi libcrtă)i mun
lli-lea Congres al Sindicatelor din R.P.R. citoreşti. plexului „Gr ivi (a Roşie", luăndu-şi următoa Jandarova, Voroşin. Cuznefov, Cottear şl
Mobilizaţi de sindicate, sub conducerea or După 23 August 1944 .când ţara noastră rele angajamente: Corabelnicova. Deasemeni. vom extinde larg
iniţiativele stahanoviştilor noştri Nicolae Va-
ganizaţiilor de partid, ei traduc în (aptă Io a fost eliberată de glorioasa Armată Sovie — Să îndeplinească planul anual de pro
zinca realizării cincinalului în 4 ani tică, mişcarea sindicală refăcută pe bazele ducţie globală în II luni. sit şi Dicu Vasile.
— Sn livreze până ta 31 Martie, produse,
Congresul general al Sindicatelor dm principiului luptei de clasă şi a unităţii mun in contul zilei de 6 Aprilie. — Vom înfiinţa două brigăzi utemiste.
R. P. R.. este un eveniment de mare citoreşti, începe sub conducerea P.C.R. o — Să sporească productivitatea muncii In scopul îndeplinirii cu succes a anga
importantă în viata clasei muncitoare luptă dârză de mobilizare a muncitorimii cu 2 la sulă. peste cea planificată. jamentelor luate de colectivul nostru, condu
din {ara noastră. El va oglindi aportul adus pentru sprijinirea frontului antihitlerist, pen — Să reducă preţul de cost cu 0.05 la cerea atelierului va lua următoarele măsuri
dc mişcarea sindicală la opera de construi tru zdrobirea rămăşiţelor fasciste, pentru îm sută. faţă de cel planificat tehnico-organizatorice:
rc a socialismului, la lupta pentru apărarea bunătăţirea condiţiilor de viată ale clasei — Să realizeze până la sfârşitul primului — Terminarea cuptorului pentru tratament
pâdi In desbaterile Congresului se va a- muncitoare trimestru al anului 1953. economii la mate in termen de două luni dela primirea fondu
naliza în spirit critic şi autocritic, activi Se înlătură discriminările rasiale, sc sta riale. materii prime, etc., în valoare de. rilor dela D.G.l T.
tatea desfăşurată de către sindicate, ca cea bileşte ziua de muncă de 8 ore, concedii di 50.000 lei. — Terminarea complectă a încălzirii cen
mai largă organizaţie a clasei muncitoare odihnă plătite şi alt* avantaje, obţinute prin — Să îmbunătăţească indicii de utilizare trale a halelor de montaj, strungărie. ca-
şi felul cum şi-au îndeplinit rolul lor de prin contractele colective încheiate în anii 1945 a maşinilor unelte cu 4 la sută faţă de cel zangerie şi turnătorie.
cipal ajutor al partidului în munca de mobi şi 1947 planificat — Extinderea muncit în acord în toate
lizare şi educare a clasei muncitoare. Sindicatele au dat în perioada aceasta un compartimentele posibile
Tovarăşul Stalin a arătat că, sindicatele sprijin puternic partidului în lupta pentru — Să îmbunătăţească calitatea reparaţi
reprezintă principala curea dc transmisie înfăptuirea reformei agrare, pentru conti ilor la locomotive şi vagoane, reducând de — Să aplice cele 70 măsuri tehnico-orga
între partid şi clasa muncitoare. Călăuzin- nua întărire a alianţei dintre clasa munci fectările în termen de garanţie cu 10 la sută. nizatorice primite din mas să cu ocazia pre
lucrării planului pe anul 1953 şi care vor
du se după această învăţătură, partidul nos toarc şi ţărănimea muncitoare iar la vagoane cu 5 la sută. faţă de media duce la îmbunătăţirea procesului de produc
tru a acordat şi acordă o atenţie permanentă Prin rezoluţia Plenarii C.C. al P.M.R din defectărilor din anul 1952 ţie şi la mecanizarea muncilor grele.
activităţii sindicatelor, îndeplinindu-şi rolul 22—24 Decembrie 1948 cât şi prin alte do — Su reducă rebuturile in sectorul turnă
de îndrumător, organizator şi mobilizator al cumente şi hotărîri, partidul a trasat căile torie cu 25 la sută faţă de anul 1952 — Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai
clasei muncitoare. de desvoltarc a mişcării sindicale în vederea — Să depăşească planul total de califi a muncitorilor noştri şi a familiilor lor. un
înfăptuirii telului scump oamenilor muncii care prevăzut pe ¡953 cu 20 la sută. da tot concursul pentru construirea unui nu
încă din. perioada 1918—1921 sub influen In răspunsul ceferiştilor dela Simeria se măr de 13 locuinţe individuale.
ţa Marii R-ivoluţii Socialiste din Octombrie, — construirea societăţii socialiste spune în continuare : „In cinstea celui de nl
grupele comunişti existente s'au străduit să In această rezoluţie se precizează că ac treilea Congres al Sindicatelor din R.P R., Suntem conştienţi că prin munca noastră
imprime sindicalelor un spirit revoluţionar, tivitatea educativă a sindicatelor trebue să de zi cu zi, contribuim la întărirea patriei,
se inspire din caracterizarea dată dc Lenin în ziua- de 1 Februarie 1953, vom da produse la întărirea capacităţii ct dc apărare, conso
să le călăuzească pe drumul luptei pentru în contul zilei de 2 Februarie şi vom rea
înlăturarea pe veci a jugului capitalisto-mo- sindicatelor, care sunt organizaţii de edu liza economii în valoare de 15 000 lei. lidând prin aceasta frontul organizat a parti
care, de atragere, de instruire, ele sunt o zanilor păcii din lumea întreagă In frunte cu
şieresc. Pentru îndeplinirea acestor angajamente
şcoală de conducere, o şcoală de gospodărire. marea Uniune Sovietică şi genialul învăţă
In focul luptelor împotriva capitalismului vom lua următoarele măsuri :
Sindicatele noastre învaţă necontenit din tor şi conducător de popoare I. V Stalin".
şi trădării social democraţilor, s’a născut în — Vom desfăşura larg întrecerea socia
experienţa glorioaselor sindicate Sovietice
1921 Partidul Comunist Român, partid de listă şi vom mări numărul celor in între — îşi încheie scrisoarea muncitorii sime-
care în etapele luptei lor pentru construirea
avangardă al clasei muncitoare care a dat ceri rieni.
societăţii socialiste şi acum pentru construi
un nou impuls mişcării sindicale şi acţiu
rea comunismului, s’au călăuzit şi se că
nilor revendicative ale muncitoni'for
lăuzesc după învăţătura lui Lemn şi
Dupâcc în 1923. bonzii sindicali au reu Stalin cu privire la rolul sindicatelor. Un important succes obţinut de S.M.T. Alba
şit cu ajutorul politiei să spargă unitatea In proectul de statut al sindicatelor din
sindicală la Congresul dela Cluj, din ini tara noastră se arată că, „Sindicatele din In ziua de 12 Ianuarie, tractoriştii Drâmbăirean Gheorghe, Pasc Mihai,
ţiativa şi sub conducerea Partidului Comu R P.R. luptă pentru construirea orânduirii şi tehnicienii dela S M.T.-Alba, apli Rusu Gheorghe şi tractoriştii Deac
nist din România, s'au ci *at sindicatele socialiste şi pentru întărirea unităţii morale când metoda stahanovîstului sovietic loan, Covaci Vasf.e, Ţăiranu Alexan
unitare care au dus o luptă permanentă pen şi politice a oamenilor muncii, participă în Bugacev, de 'reparaţii pe ansamble, dru. Porcaru Petru şi alţii.
tru refacerea unităţii sindicale şi pentru apă mod activ la alegerea organelor puterii de au obţinut o frumoasă victorie în pro Pe lângă acestea, planul de repa
rarea intereselor vitale ale clasei muncitoare, stat. organizează pe muncitori, ingineri, ducţie, îndeplinind planul de reparaţii raţii la pluguri a fost realizat până
împotriva patronatului tehnicieni şi funcţionari în lupta pentru des- la tractoare cu 41 de zile înainte de în prezent, în proporţie de 86 la sută,
termen. In această muncă s’au evi făcându-se economii la diferite mate
La Congresul al IV lea al P.C.R. s’a voltarca neîncetată a economiei naţionale,
denţiat mecanicii Petroiu Adam. riale de peste 7000 lei.
•»ratat că sarcina de căpetenie a întregu- poartă grija ridicării continue a nivelului
.ui partid §i a tuturor comuniştilor din dc trai şi a satisfacerii nevoilor culturale
sindicate, esîe refacerea unităţii mişcării sin ale oamenilor muncii”. Să dăm piese O nouă raţionalizare
dicale In acclaş timp, Congresul a stabi Sindicatele, contribue din plin Iu măreaţa
lit că trebui desfăşurată lupta pentru întă operă de construcţie socialistă care si des de cea mai buna calitate însufleţit do cuvintele tovarăşului G!i
rirea opoziţiei revoluţionare în sindicalele făşoară in tara noastră participând activ Gheorghiu-Dcj. rostite în fata alegători >
relormiste, sarcina principală continuând să la viaţa politică, economică şi social cul însufleţit de succesele obţinute în anul dela ..Gnvîţa Roşie”, pr.in care arată că sunt
rămână lupta pentru unificarea sindicalelor turală. conduse şi îndrumate în permanenţă care s’a scurs, colectivul de muncitori şî create toate condiţiile pentruca planul cin-
şi realizarea frontului unic de jos prin or dc Partidul Muncitoresc Român tehnicieni dela atelierele centrale Gurabarza. cinai să fJe îndeplinit în 4 ami, tânărul
ganizarca şi înlărirea Comitetului de fabrică, (n regiunea noasiră, organizaţiile sindi încă dm primele zile ale noului an a obţinut utc/nist Acliiin Oclav.ian. dela atelierele
a Comitetelor de acţiune în procesul luptei cale au avut rezultate frumoase în mobiliza frumoase succese In producţie. Antrena(i în centrale Gurabarza. n reuşit să facă o nouă
pentru apărarea intereselor zilnice ale clâ- rea mnsselor de muncitori la îndeplinirea întrecere socialistă şi folosind din plin ca raţionalizare în procesul dc producţie Ei »
soi muncitoare. planului de slat pe 1952, antrenând pe oa pacitatea dc producţie a maşinilor, tovan confecţionat un dispozitiv din fontă în care
şiî Ometa Gheorghe şi David Gheorghe, au
înarmate cu Hotărîrile Congresului al menii muncii în întrecere socialistă, luptând depăşit norma cu 185,3 la sulă la confec se toarnă cleme universale dm bronz. d -;
:
V-lea, care a reprezentat o cotitură istorică pentru ridicarea continuă a nivelului de Irai, ţionarea coooaşelor pentru perforatoare pozitiv, care dă forma clemei, eliminând
în lupta clasei muncitoare din tara noasiră, cultural şi profesional al masselor. Frumoase depăşiri au obţinut şi tova.râşu astfel găurirca şi ovabzarea găurilor. Rj-
sindicatele unitare au participat activ la Astfel, în întreaga regiune au fost antre
Goloea Teodor şi Tuşan Gheorghe, care au nând în aplicare această ¡inovaţie,. el a reu
glorioasele lupte ale ceferiştilor şi petroliş- naţî în întrecere socialistă un mare nn confecţionai clici pentru cocoaşele perfora
tilor dm Februarie 1933, organizate de măr de muncitori, tehnicieni şi ingineri, con- toarelor, obţinând o depăşire de norma de şit să reducă timpul de confecţionare dela
partid firmându-se până la data de 30 Decembrie 159,37 la sută Asemenea rezultate a rea 90 minute la 65 minute. Conştient fiind ;,f
un număr de 422 stahanovişh şî 4442 frun această raţionalizare adusă In procesul dc
In anii care au urmat, sindicatele sub lizal şi tovarăşul Blăjcncanu Gheorghe, la
taşi în producţie. Prin munca dusă de or
directa îndrumare a partidului au luat st ningi rea lagărelor pentru concasor, obţi producţie, dă posibilitatea de a confecţionc
ganele sindicale sub îndrumarea organiza
parte activă la tupta împotriva fascizării tării nând o depăşire de 150 la sută Colectivul piese mai multe şi de bună calitate, utc-.
ţiilor de partid, un număr dc peste 14.000
şi împotriva pregătirii războiului anlisovieiic. atelierelor centrale dela Gurabarza este ho mMul Acbim Octavian îşi depune toate efor
muncitori aplică înaintatele metodi dc mun
In preajma războiului insă, sindicatele care tărî! să dea minerilor piese pentru perfora
că sovietice. turile pentru a contribui astfeJ din plin la
mai existau au lost dcshnţatc şi înlocuite toare de cea mai bună calitate, pentruca h
Acolo unde organele sindicale au lucrat îndeplinirea planului de producţie pe anuî
cu bresle care in timpul dictaturii antones- rândul lor minerii să poată obţine rezuiKaîe
ciene au fost şî ele desfintate. (Continuare în pag. 3-a) cât mai bune in producţie. 1953 in II luni.