Page 19 - 1953-01
P. 19
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
O zi în oraşul tineretului Congresul General al Sindicatelor
din R.P.R. — puternic imbold pentru
întunericul nopţi», a începui sâ se des întrecere, ca. prin o luptă hotărîtă, dată pe
trame, odaia cu ivirea zorilor. Treptat, lu câmpul muncii, să-l cucerească.
mina dimineţii mohorîte dc iarnă, se revărsa îndeplinirea cincinalului în patru ani
★
peste toată întinderea, conturând frumoasele (Urmare din pag. I-a) dieze posibilităţile reale dc depăşire a sar
Cu toate că a venit acasă aproape de doua
clădiri, construite de curând. în oraşul tine cinilor de plan şi în acest fel să-şi ia an
ore dela careu, totuşi tânăra brigadieră pe baza unui plan de muncă concret
retului din Hunedoara gajamente.
Opriş Florioa, parcă mal vedea în faţa ei au luat toate măsurile pentru realizarea O astfel de atitudine birocrată faţă de
}j> vântul rece, răsunau cântece izvorîte sarcinilor din planul de muncă, antrenând
drapelul roşu câştigat de unitatea sa. Brusc, organizarea temeinică a întrecerii socialiste
din piepturile tinerilor brigadieri. care se colective tot mai largi în îndeplinirea aces trebue să fie înlăturată din munca organe
privirea ochilor săi scâtcjctori se îndreptau
înălţau spre steagurile roşii ce fâlfâiau peste tor sarcini, se pot vedea şi rezultatele De lor sindicale Dacă Ia mina Jieţ Lonca în
spre broşura oe o ţinea in mâna sa oţetită pildă, la mina Aninoasa planul de producţie
crestele pavilioanelor. primele zile ale anului 1953 producţia a
şi pe a cărei copertă cărămizie erau tipărite pc 1952 a fost depăşit 0,3 la sută, Fabrica
Pretutindeni, se vedeau brigadieri îmbră „1 Mai" Pctreşti în ziua dc 30 Decembrie fost depăşită cu 3 la sută pe întreaga mină
cu litere mani: 1. V. STAL1N. ,,Problemele. după această „organizare’’ a întrecerii în
caţi în salopete muncitoreşti purtând bonete. 1952 lucra în contul zilei dc 2 Februarie
Economice ale Socialismului în U.R.S.S.”. mod formal şi birocratic, producţia a scăzut
Plivind cu atenţie pe bravii brigadieri vo 1953, secţia Laminoare a Combinatului Si
Deschise cartea şi începu să citească primul cu peste 10 la sută.
luntaji, care au venit la Hunedoara, din toate dcrurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” şi-a terminat Astfel de mentalităţi birocratice faţă de
capitol despre legile economice La termina planul anual la data de 11 Decembrie,
colţurile ţării pentru a contribui la înălţarea organizarea întrecerii socialiste mai există
rea capitolului îşi lăsă fruntea pe filele albi Fabrica „I! Iunie” Orăştie a reuşit ca la
unei mari construcţii socialiste, simţi în toate şi Iu I.C.S.H., şi secţia C.F.U. a Combina
ale cărţii şi aducându-şi deodată aminte de data de 27 Decembrie 1952 să lucreze în tului Siderurgic „Gh Ghcorghiu Dej” Hu
'librete. că trăieşti şi că viaţa înfloreşte. contul zilei de 5 Februarie 1953 Asemenea,
ziua în care a venit pe şantierul tineretu nedoara unde angajamentele se, iau in mod
realizări au obţinut şi alte întreprinderi din
lui din Hunedoara, de locul de muncă în formal, organele administrative şi sindicale
cadrul regiunii noastre.
care s’a înfrăţit cu tinerii veniţi din ţoala Aceste rezultate, dovedesc că organele sin nu ajută muncitorii sâ studieze posibilităţile
Era a doua Duminică o noului an, zi de la locul de munca, fapt pentru care mun
ţara. dornici de a participa cu elan la fău dicale din întreprinderile respective au reu
mare sărbătoare în oraşul tineretului. Pe citorii ce au depăşit sarcinile de plan îşi
rirea unei vieţi noi în ţara noastră şit să organizeze în mod temeinic întrecerea
străai. treceau brigăzile de tineret care se socialistă, luptând să înlăture formalismul iau angajamente în consfătuirile de produc
Gândindu-se la uzina oocso-chimică, pc a ţie cu mult mai mici faţă de depăşirile a
îndreptau încolonate spre platou. In fruntea şi birocratismul, punând bază pe organi
cărei şantier lucrează. Opriş Florica simţea vutc în lunile anterioare.
voluntarilor din brigada 16. — unitatea I a zarea regulată a consfătuirilor dc producţie, Pentru a r;alizn măreţele sarcini puse de
cum pe zi cc trece, construcţia se înalţă tot
— păşea hotăirit conducătorul ei Hârşova Pe ţinând cont dc propunerile făcute dc mun planul pc anul 1953, trebue lichidate o serie
mai mult şi cum deodată cu ea. înfloreşte» citori şi mobilizând organele administrative
tru El a ştiut să şi mobilizeze tinerii pentru de defecţiuni care s’au manifestat în cursul
în inima ei tot mai mult dragostea faţă de pentru realizarea acestor propuneri. Aşa di
a-i situa în fruntea celorlalte brigăz-i de pe realizărilor planului pe anul 1952. Organele
patria iubită. Era mândră că lucrează la cea pildă, tovarăşul Codrcanu Gheorghc dela sindicale, în colaborare cu cele administrative
şantierul pe care se construieşte uzina coc- secţia mecanică a C.S. „Gh. GhcorghiuDcj”,
mai mare uzină cocso-chimică din Sud-Estul au sarcina să desfăşoare şi mai larg, mai
so-chimică. Se mândrea pe bună dreptate cu şi tovarăşul Pleşa Traian dela sec
Europei, care va produce oocsul necesar pen operativ ş; mai închegat întrecerea socia
brigada sa care a depăşit inditile de plan ţia Laminoare a acestui combinat care, In listă, să lichideze cu hotărîre lipsurile care
tru puternicul combinat „Gh. Gheorghiu-Dej" urma studiului profund şi a cunoaşterii si
cu 1,87 la sută. în unei; întreprinderi frânează avântul ei.
dîn Hunedoara şi pentru întreaga noastră tuaţîci, indică măsuri de îmbunătăţire a mun
Umăr la umăr, păşeau brigadierii : Das Conducerile administrative şi organele
industrie socialistă. cii sindicale, sprijinind conducerile admi sindicale trebue să ţină seama de propunerile
călu Glicorghe, Grozavu loan, Opriş Florica, nistratîve pentru înfăptuirea lor în vederea
Ridicându-şi capul şî îndreptâdu-şi sta făcute de muncitori, să sc străduiască să-i
Ivănoiu Maria, Folo Emi.l. Iordache Florean îmbunătăţirii muncii la locul de producţie.
tura, Opriş Florica privi în viitor şi văzu aprovizioneze la timp şi în măsură suficientă
ş: alţii, care au dat dovadă de un înflăcărat Ajutorul practic dat de organele sindicale cu materiale şi materii prime şi să ţină e
cum se înaltă tot mai frumos oraşul tinere muncitorilor la locul dc muncă pentru a şi
patriotism pe frontul mundi socialisle videnţa zilnică a realizărilor obţinute dc
tului şi oraşul muncitoresc, cum creşte şi In realiza sarcinile ce le stau în faţă sc o
Ajunse pe platou, brigăzile se încolonau muncitori faţă dc angajamentele care şi
florcşte odată cu ele viaţa nouă. începu apo! glindeşte în succesele obţinute. Ca rezultat le-au luat.
una după alta pe oele trei unităţi, formând al acelui ajutor, zeci de brigăzi şi echipe
să întoarcă din nou filă cu filă şi să ci In cinstea Congresului General al Sindi
careu). Deodată cu tinerii voluntari. comv>- de mineri din Valea Jiului şi-au terminai
tească mai departe din lucrarea tovarăşului catelor din R P R . muncitorii din regiunea
danţii brigăzilor în poziţie de drepţi, salu planul, lucrând in contul anilor viitori Ast
St al in. Deodată, uşa camerli se deschise s’. noastră, au venit cu o seric de iniţiative
tau steagul roşu, pe care I unnăreu cu fel, echipa tovarăşului Mihai Ştefan dela
în prag apare un grup de fete pe care !•; mina Pcrila fiind ajutată dc organele sindi ca de exemplu, aceia a stahanovistului cţe-
privirea, cum se înălţa tot mai sus pe înaltul lar Costache Vasîte, de folosirea din plin
cunoştea dc pe şantier. Le pofteşte să ia cale a reuşit să termine planul pe 1953 lu
catarg După câteva momente. s’a dat dtire crând în contul anului 1954. Asemenea re a rezervelor interne pentru realizarea cin
loc. schimbă câteva cuvinte cu ele şi apo*
ordinului de zi şi fiecare cuvânt rostit fă zultate au obţinut şi echipele conduse de cinalului în 4 ani. La fel, colectivul de mun
Florica le povesteşte despre noua lucrare a citori, tehnicieni, ingineri dela mina Lu-
cea ca inimile tinerilor să bată cu puHero tovarăşii, Kibedi Adalbcrt, Maţanga loan,
tovarăşului Stalin, In jurul căreia se duc peni şi-n luat angajamentul să îndeplinească
şi să fie cuprinse de emoţie şi căldură discuţii aprinse Popa Gavrilă şi alte echipe, care aplică me planul în 11 luni. să dea până în ziua de
todele înaintate sovietice.
Clipe de entuziasm, s’au scurs atunci cănd Si astfel până spre seară, tinerele briga 25 Ianuarie în cinstea Congresului 2000 tone
In lupta pentru realizarea planului, mun
pentru prima oară pe şantier, s'a înmânat diere. au stat de vorbă cu Opriş Florica, citorii noştri au scos la iveală o serie de cărbune peste plan, precum şi alte anga
unităţii a l-a drapelul ..Pentru merite deo discutând despre viitorul însorit a'l patrie» invenţii, inovaţii cât şi iniţiative noi, care jamente, care duc la mărirea producţiei, a
productivităţii muncii, la îmbunătăţirea ni
sebîte în muncă” Toţi brigadierii cuprin iubite, despre pace şi socialism şi despre împing mereu înaint; tehnica şi mecanizarea velului material şi cultural al oamenilor
deau în privirea lor vie şi curată steagul marea ţară a socialismului şi iubitul con producţiei în scopul uşurării muncii şi a muncii.
ridicări productivităţii muncii. Astfel la uzi
roşu larg desfăşurat, pe ca/e era ţesută cu ducător al tuturor oamenilor muncii din lu Organele sindicale din regiunea noastră,
na „Victoria" Călan, numai în cinstea zi
fire aurii — insigna U.T.M., şi care a aprin* mea întreagă, marele Stalin. lei de 30 Decembrie au fost făcute un număr sub conducerea organizaţiilor de partid au
în inima fiecăruia dorinţa de a se lua li I MUNTEANU dc 14 propuneri de inovaţii dintre care au sarcina de onoare de a sprijini prin toate
mijloacele. traducerea în fapte a acestor
fost aplicate 10, aducând o economie de
iniţiative şi angajamente, atât în întreprin
553.246 lei Asemenea, exemple sunt multe derile dc unde au pornit ele cât ş: de-a mo
Creşte numărul membrilor în regiunea noastră. biliza pe toţi oamenii muncii pe ramură de
Cu toate realizările obţinute în întrece producţie pentru extinderea şi aplicarea lor
gospodăriilor colective rea socialistă şi a formei superioare, miş în toate întreprinderile din regiunea noastră.
carea stahanovistâ, mai există încă lipsuri
In proiectul dc statut al sindicatelor din
Faptul că gospodăriile agricole colective, cut cereri pentru înfiinţarea de noi gospodă serioase in organizarea întrecerii socialiste. R.P R. se arată că, sindicatele trebue să mo-
oblin pe zi ce trece succese tot mai mari, face rii colective In unele întreprinderi din regiunea noas biliz;ze pe oamenii muncii la întrecerea so
să crească şi numărul ţăranilor muncitori, Sunt însă şi raioane care neglijează mun tră, organizarea întrecerii socialiste se face
care cer să fie primiţi în gospodăriile colec ca de creare de noi gospodării agricole co încă în mod birocratic şi are un caracter cialistă, să se ocupe de ridicarea califică
tive şi numărul acolora care ccr înfiinţarea lective. cum sunt raionul Alba. unde de mai formal De exemplu : In Valea Jiului, la rii muncitorilor, şî să i educe în spiritul
educaţiei comuniste, lărgind lot mai mult
de no» gospodării agricole colective bine dc 2 ani nu a mai luat fiinţă mcio gos un;le exploatări miniere nu s’au mai ţinut
In gospodăria agricolă colectivă „Drumul podărie colectivă, raionul Qrăştie. unde de consfătuirile dc producţie lunar ci la trei mişcarea stahanovistâ ca expresie a noii
lui Lemn” din Mia au fost primite 5 familii mai bine de un an nu a maj fost înfiinţată luni odată, neantrenându se grupele sindi atitudini faţă dc muncă.
dc ţărani săraci, iar în gospodăria colec încă nici una cale în aceste consfătuiri de producţie. In Organele sindicale au datoria să prelu
tivă „Petofi Sandor” din Deva, s’au înscris Este ncocsar ca. comitetele raionale de acest fel nu s’a dat posibilitate muncitorilor creze în mod temeinic proectul dc stalul în
încă II familii de ţărani săraci şi mijlocaşi. partid şi sfaturile populare raionale să-şii să-şi cunoască sarcinile dc plan. să-şi poală grupele sindicale. în aşa fel încât un nu
In raionul Alba, peste 28 familii de ţărani intensifice munca în vede>rea atragerii de no: lua angajamente reale pe bază de studiu măr tot mai mare de muncitori, ingineri,
săraci şi mijlocaşi au fost primiţi în gospo membri in gospodăriile colective, îndrumând asupra posibilităţilor dela locul de muncă. tehnicieni şi funcţionari, membri, d; sindicat
dariile colective activitatea consiliilor de conducere şi a or Consfătuirile au fost ţinuţi pe sectoare să facă propuneri pentru îmbunătăţirea tui.
Pc lângă aceste fapte pozitive sunt Şi uncie ganizaţiilor de bază în această direcţie. In ducând în acest fel la destrămarea şi de In cinstea Congresului, fiecare club, colţ
lipsuri în munca dc atragere a ţărănimii acelaş timp ele trebue să duca o muncă sorganizareu grupelor sindicale. roşu, gazetă de perete, pe baza unui plan de
muncitoare pe drumul transformării socia neîntreruptă în vederea creării dc noi gos Din lipsa de activitate a organelor sin muncă concret, va trebui să-şi îmbunătă
liste a agriculturii Sunt unele consilii de podarii agricole colective şî nu o muncă dc dicale, la mina Jieţ-Lonea preşedintele Co ţească simţitor activitatea şi să devină mij
conducere şi organizaţii de bază, care negli campanie. mitetului de întreprindere tovarăşul Streî- loace activ; de culturalizare a masselor.
jează munca de atragere de noi membri in Hotărîrea CC al P M.R. asupra muncii fc nescu Gheorghe împreună cu prim-maistrul Organele sindicale din regiunea noastră
gospodăriile colective, cum sunt cele din Vi tărâmul construirii gospodăriilor agricole co miner Mihai Carasca dela sectorul III au şi fiecare activist sindical în parte trebue să
nerea şi $ibot, raionul Orâştîe, Apoldul dc lective şi al întovărăşirilor agricole spune: „iniţiat” contracte socialiste de întrecere întâmpine Congresul General al Sindicate
Jos. Pianul de Sus şî Boz. raionul Sebeş. „Munca de convingere şi atragerea ţărani „tip”, cu angajament; generale scrise dîn Ier, luptând pentru mobilizarea masselor la
Numărul familiilor de ţărani săraci şi lor în gospodării colective trebue privită ca birou. Astfel de contracte au fost extinse realizarea sarcinii măreţe pusă în faţa
mijlocaşi oa<re au oerut înfiinţarea de noi şî la alţi maiştri, lipsind muncitorii de aju noastră de tov. Gh. Gheorghiu-Dej — înde
fiind una din principalele sarcini perma
gospodării agricole coloctîve este de peste torul tehnic pe care trebuia să-l dea mai plinirea planului cincinal în 4 ini. pentru
500 Numai în raionul Haţeg, sunt 268 de fa nente ale partidului şi nu ca o muncă d»e strul la locul de muncă, şi răpind mun înflorirea patriei noastre, pentru pace şi so
milii de ţărani săraci şî mijlocaşi care au fă campanie de sezon"’. citorilor posibilitatea ca ei însăşi să stu cialism
