Page 21 - 1953-01
P. 21
IN INTERIORUL ZIARULUI:
— Să mobilizăm toate rezervele in
terne, pentru îndeplinirea cincina
lului în patru ani I
— Mai multă atenţie caravanelor
cinematografice.
— Munca S.R.S.C., largă contribuţie
în opera de construire a socialis
\ Anul У. Nr. 6 (239) Duminică 18 Ianuarie 1953 4 pagini 20 bani mului.
PENTRU O RECOLTA ÎMBELŞUGATA Creşte avântul oamenilor muncii din regiunea
DE LEGUME ŞI ZARZAVATURI noastră, pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani
Ridicarea nivelului de trai al oamenilor care una plutitoare pe Mureş
muncii, este grija de căpetenie a partidului Gospodăria colectivă „Petőfi Sándor” din Tot mai multe mire din Valea Jiului,
şi guvernului nostru Ca o dovadă a acestei Deva, penlru a contribui la aprovizionarea răspund la chemarea lansată de ccfectivu^minei* liif cri
griji este şi llotărîrea Consiliului dc Mi oamenilor muncii din Deva şi din jur. va
niştri Şi a Comitetului Central al P M R. din cultiva peste 20 ha. cu legume Inţiăcufata chemare la întrecere lansată O mare atenţie va fi acordată ridicării
18 Decembrie 1952, cu privire In crearea de Tovarăşul Gh. Gheorghiu Dej, in cuvânta de colectivul de mineri, tehnicieni, ingineri continue a nivelului de catificare a oameni
zone legumicole în jurul oraşelor şi i:cn- rea sa, ţinută în fata alegătorilor din cir şt funcţionari dela mina Lupeni, către toate lor muncii, a nivelului tehnic şi profesional
trelor industriale, elaborată cu scopul dc cumscripţia electorală ..Griviţa Roşie”, vor colectivele exploatărilor carbonifere din Iară, In acest scop ta mina Petrila. vor func
*> pune capăt lipsei de legume şi zarzavaturi, bind despre lipsurile în domeniul aprovi ii stârnit un puternic entuziasm în rândul ţiona mai multe cursuri de specializare si
oamenilor muncii din Valea Jiului şcoli stahanovisîe
-e a se ridica bunăstarea celor ce muncesc zionării, a arătat prinţ re niţele: „Trebue spus
şi de a lichida speculanţii dc pe piaţă, Cî,re ca în multe locuri, sfaturile populare re Răspunzând chemării, colectivele minelor Realizarea cincinalului in patru ani. a de
Petrila si Jicţ-Lonea şi-au Inul angajamente venit o cauză scumpă a colectivului d>A
au jefuit cu neruşinare pe oamenii muncii. gionale, rmunnle şi orăşeneşti, nu au ' ;-u
Jn anii care au trecut, s’au obţinut rezul şil încă să cuprindă în activitatea lor mul sporite in muncă, a căror îndeplinire va u mineri dela Jieţ-Lonea. care în acest scop
sigura injăpfuircu înainte de termen a sur s'a angajai să răspundă chemării minerilor
tate frumoase în aprovizionarea oraşelor şi tilateralele probleme gospodăreşii manifes
centrelor industriale cu tot felul di mărfuri tând lipsă dc iniţiativă şi dc spirit gospo ciiiilor de plan pe ¡953 şi a realizării cina din Lupcni, cxprimdndu-.şi hoiărîrea de и
ca : îmbrăîăminte, încălţăminte, zahăr, pâi dăresc. în deosebi în ce priveşte sarcina a- natului în patru unt. îndeplini planul la extracţia de cărbune pe
ne, carne, grăsime, etc. In ncelaş timp provizionării populaţiei, deşi asemenea sar In cadrul unor însufleţite meelingun care acest an In II luni. Iar până ta 25 Ianuarie
însă, datorită faptului că unele sectoare — cini le-au fosl fixate prin Holărîn precise cu avut loc in zilele de 12 şi t3~'!onuai\ic. să dea 300 tone de cărbune peste plan
colectivul minei Petrila, s’a angajai să tea In cadrul mcetingului. numeroşi mineri
agricultura, comerţul, colectările şi coope ale guvernului” Acest lucru sc poate spune
li2ezc planul de producţie lu extracha de şi-au luat angajamente de a da tot mai mult
raţia— erau conduse de deviatorn de dreap şi despre comitetele executive ale si'aimilor
cărbune pe 1953 în proporţie de 101 lu suta. cărbune peste plan. „In numele brigăzii pe
ta, V. Luca, A Pouker şi T. Ueorgescu. populare raionale Haţeg şi Sebeş, oare cu
să realizeze planul la pregătiri sută ta sulă. care o conduc — a spus minerul stahanovist
aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi în loate că llotărîrea din 18 Decembrie 1952,
atât la lucrările de producţie căt si ta cete Adrian Marca — iim iau angajamentul de
mod voit şi din vina lor a rămas mult în pune sarcini precise în (aţa lor, de trec
urmă faţă de cerinţele muncitorilor a că cu nepăsare pest-* problemele aprovizionării de investiţii Deascmcni. colectivul minei Pe- a depăşi norma cu 30 la sulă
trila, s‘a mai angajat să sporească producti Mineri cum sunt : Gheorghe liarthn.
ror număr iste în continuă creştere oamenilor muncii, lăsând lucrurile să se
Fiind lipsite de îndrumare şi control, desfăşoare la voia întâmplării. Aşa se cx vitatca muncii cu / la sută faţă de produc Andrei Dcuc, loan Trifu, Vasilc Mitrca şi
gospodăriile anexe ale întreprinderilor, au plică faptul că aceste raioane, care au largi ţia planificată şi să dea cărbune de calitate alţii s‘au angajat de a depăşi norma cu
întocmit defectuos şi birocratic planurile de posibilităţi |>cntru cultivarea legumelor nu conform stasului, iar prin reducerea preţu 20-50 Ia sută
cultură, neţinând seamă de necesităţile rea au luat ţoale măsurile pentru a da viaţă lui de cosi a cărbunelui cu 3 la sută să facă Răspunzând chemării minerilor dela Lu
le ale muncitorilor In orientarea asupra su luturor sarcinilor (rasate de holărîre. economii pe anul 1953 de t milion noua sute peni. colectivele minelor Petrila şi JieţJLn-
mii Ici
prafeţelor planificate pentru cultura de le Una din cauzele principale care iace ca nea. şi-au demonstrat incăodată dragostea
Pentru îndeplinirea acestor obiective ou şi voinţa lor de a lupta pentru continua des-
gume şi zarzavaturi. Datorita acestui fapt aceste raioane să rămână in urmă cu în
fi extinsă intrecerru socialistă, iniţiativa pe voltare a minelor, pentru ridicarea producti
întreprinderea agrozootehnică Haţeg, din su deplinirea sarcinilor cc le siau în faţă, este
troliştilor dela ftoldcşti, şi iniţiativa mac: vităţii muncii, pentru creşterea nivelului de
prafaţa dc peste 160 ha. Ieren arabil, a birocratismul şi formalismul In muncă, care
irului Sviştca Gheorghe trai al muncitorilor.
însămânţat doar 22 ha. cu legume şi zarza există de mult timp la aceste sfaturi popu
vaturi, vai restul cu furaje. De neîngăduil lare.
este practica conducătorilor délo S M.T. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, nc învaţă Primele roade culese de către colectivele
Orâştie, şi spitalul de stat Haţeg, tare că: „Trebue declarat război necruţător bi
au însămânţat însemnate suprafeţe cu le rocratismului, considerându-1 drept unul din de oţelari, furnalişti şi mineri
gume şi zarzavaturi, dar care au tost lă cei mai periculoşi duşmani ai construirii în urma aplicării iniţiativei patriotice
sate în paragină. Ca urmare a acestor ac socialismului Trebue combătută cu liotă-
ţiuni desinterésate, spitalul de stal Haţeg şi rîre tendinţa nesănătoasă de a aştepta ca a otelarului stahanovist Costache Vasile
S.M.T. Orăşlie. nu a scos nici cel puţin zarzavaturil; sau legumele să pice „de sus”
sămânţa folosită până acum. — pară mălăiaţă...”. Oţclarii dela Combinatul Siderurgic „Gh stahanovişlilor sovietici Matulmeţ şi Măcar
Sfaturile populare raionale şi comunale Această învăţătură Irebue să fie o că Gheorghiu-Dej” Hunedoara, antrenaţi în în Alazaî, oţelariî dela cuptoarele Siemens Mar
au manifestai până acum o totală lipsă lăuză permanentă în activitatea organiza trecerea socialistă şi aplicând pc o scară tot tin. luptă în mod creator pentru a în
de interes faţă dc creerea bazelor legu ţiilor de partid şi a sfaturilor populare în mai largă iniţiativa stahanovistului Costa făptui lozinca: „Să mobilizăm rezervele in
micole şi faţă de îndrumarea gospodăriilor lupta pentru realizarea la timp a sarcinilor che Vasile, luptă pentru mobilizarea rezer terne pentru îndeplinirea cincinalului în pa
agricol-* colective, a întovărăşirilor agri trasate dc partid şi guvern. velor interne şi a folosirii lehnicei maximale tru ani”
cole şi a ţăranilor muncitori, pentru a cul Ţinând scamă de faptul că regiunea noas în scopul înfăptuirii sarcinilor dc plan pe -Ar
tiva cât mai multe legume şi zarzavaturi. tră a rămas în urmă cu defalcarea planului 1953, înainte de termen Iniţiativa stahanovistului Costache Vasile
Planurile de cultură întocmile formal şl dc producţie legumicolă, sfaturile populare Dela data de 5 Ianuarie când a fost prima a început să fie .'xtinsă şi în cadrul secto
birocratic în primăvara anului trecut fireşte au datoria de a asigura defalcarea lui pe dată aplicată această iniţiativă şi până în rului furnale.
că nu au puiuţ fi respectate. unităţi agricole şi gospodării în cel mai prezent, colectivul de oţelari a reuşit să încă din primele zile, stnhanovislul Pă
Acestor lipsuri, manifestate anul trecut în scurt timp. smulgă cuptoarelor Siemens Martin, cea mai puşoi loan dela furnalul Nr 1. a reuşit
neniul cultivării legumelor şi zarzavatu- P*ntru îndeplinirea Ia limp a sarcinilor mare producţie dc oţel întâlnită până acum să aplice iniţiativa şi să dea trei şarje de
dor Irebue să li se pună cu desăvârşire trasate dc hotărlrc, comitetele raionale de Ia oţelărie. fontă fără a face rina. ceeace i a permis să
capăt. Sfaturile populare trebue să ia din partid şi organizaţiile de bază au datoria fn ultimele zile. slahanovistul Costache obţină însemnate economii de cocs La fel
limp şi cu răspundere măsurile necesare dc a controla şi îndruma neîntrerupt sta Vasile lucrând Tntr’un schimb dublu, a ela a redus consumul de oxigen dela 3 tuburi
în vederea creării de zone logumicole în lurile populare raionale şi comunale în borat a şarjă dc mare tonaj prin care a de Im unul singur.
jurul oraşelor şi să extindă suprafeţele cul munca lor de crearea zonelor legumicole şi păşit indiede de utilizare a cuptorului Nr In prezent, schimbul prim-topitorului Pă
tivate cu legume la sate. în rnporl cu ne de îndeplinire «a tuturor sarcinilor trasale 4 cu 31,06 la sulă Până la această dată, puşoi lonn, elaborează şarje prin cai i se dă
voile de consum a oraşului sau raionului res de hotărîrc Ele trebue să analizeze pe harnicul oţclnr a reuşii împreună cu echipa fonlâ dc bună calitate şi care ¡-a permis
pectiv Unele raioane au trecut la măsuri riodic munca comuniştilor din conducerea sfa sa. să depăşească sarcinile de plan dând să obţină depăşiri de 5— 18 la sută.
concrete pregătitoare. turilor populare în această problemă şi să în plus 100 tone de oţel Şi In furnalul Nr. 4. s’a introdus cu suc
In raionul Hunedoara, unde anul trecut ia măsuri de îndreptare la timp a lipsu Realizări frumoase au obţinui şi schimburile ces această minunată iniţiativă de către
nu au fost cultivate cu legume şi zarza- rilor şi greutăţilor acolo unde se iv;sc conduse dc pnm-topitnni Drângă Alexandru echipele prim-topilorilor Muntennu. Tozescu
■-*turi decât mici suprafeţe, în urma apa- Organizaţiile de mássá, sidicatele, U.T.M.. şi Miculic loan Aplicând cu succes această şi Brânzei Tcofil, care prin aplicarea
iei hotărîriii, s’a indent¡ficat suprafaţa de U.F D R . Frontul Plugarilor, ele., trebue să-şi
r iniţiativă, ci au reuşit să elaboreze mai tehnicii maximale a reuşit să depăşească
«*49 ha., care va fi cultivată cu legume în dea din plin partea dc contribuţie la crearea multe şarje npide. Acest lucru a permis indicii de utilizare a furnalului cu 4.31 —
acest an Din această suprafaţă, peste 100 bazelor de aprovizionare a oamenilor inun celor I rcr schimburi să depăşească indicii 21,24 la sută.
ha. vor fi irig,ate prin gravitaţie naturală, cii cu legume şi zarzavaturi, prin. lămu dc utilizare a cuptorului cu 30 la sută faţă ★
iar restul vor ii irigate cu motopompe şl rirea ţărănimii muncitoare, a membrilor de cel planificat şi să dea sute de tone Colectivul dc muncă dm Gliclar a primit
roţi de irigat. Pentru asigurarea răsaduri gospodăriilor agricole colective şi întovărăşi dc otel pcsle plan. cu multă dragoste iniţiativa tovarăşului Cos*
lor necesare s’au luat măsuri de către sfa rilor agricole, asupra avantajelor ce le nu în Minunata iniţiativă a stahanovistului Cos- taclie Vasilc. pz care astăzi o aplică în mi
tul popular raional de a se amenaja 4000 urma cultivării legumelor şi zarzavaturilor. tachc Vasilc a început să fie extinsă şi nele lor.
in. p răsadniţe şi dc a se confecţiona 14 Îndeplinind la timp sarcinile trasate de la celelalte cuptoare din cadrul oţelăriei In In urma acestui fapt, minerii dela Ghelnr
motopompe şi 7 roţi de irigat Hotărîren partidului şi guvernului cu pri acest scop conducerea sectorului. îndrumată au începui să culeagă importante realizări
In raionul Iha. au fost indentiîicate pen vire la crearea de zone legumicole, vom a de organizaţia de bază, a luat mai multe în muncă
tru a fi cultivate cu zarzavaluri 360 ha. sigura aprozivinarca în bune condiţiuni măsuri tehnico-organizatoricc pentru a asi Echipele conduse de către Alic Iosir-Bă-
In scopul irigării acestei suprafeţe, s’nu a oamenilor muncii, şi vom contribui ast gura aplicarea ei. Ioni, Mnteoş Nicolae, Gheorghe Oncoş, Hai
luat măsuri pzntru procurarea motopom- fel la realizarea planului cincinal în patru Însufleţiţi de avântul întrecerii socialiste duc Petru. Lupu loachim şi olţii, au dai
pelor şi construirea a 3 roţi dc irigat din ani. şi aplicând minunatele metode de muncă a câte 38—120 tone de minereu peste plan.