Page 22 - 1953-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALrSMULOI

Munca S. R. S. C. - largă contribuţie Ne scriu oamenii muncii din Regiune

în opera de construire a socialismului
Succesele turnătorilor dela Uzina „Victoria“ Calan
Pen1.ru desfăşurarea cu succes a muncii partid nu s'a ¿ratat mai interesantă
politice şi cult ura!-educative în sânul man­ Dar aceste slăbiciuni, aceste .lipsuri care Aproape 70 de echipe dela secţia turnătorie păşire de normă dc 43 la sută. Din cadrul
a uzinei ,,Victoria” Călan sunt antrenate accleieaşi brigăzi, tânăra utemistâ Andorca
şelor largi muncitoare, un rol deosebit de au dus ¿a rezultate slabe în munca Socie
în întrecerea socialistă Emma a realizat o depăşire de 107 la sută
important îl joacă şi Societatea pentru răs­ taţii penlru răspândirea Ştiinţei şl Culturii. Prin aplicarea metodelor sovietice de lu­ iar Patap Li li 54 la sută Tovarăşul Rii6u
pândirea Ştiinţei şi Culturii din R.P.R. se datoresc în bună .măsură şi Comitetului cru ca: Ciutkih, Voroşin, L Corabelnîcova Teodor confirmat slahanovist in cursul luni»
Jn cadru,! regiunii noastre Filiala S R.S C . Filialei, care nu a dus o muncă de îndrumare şi Jandarova, aceste echipe au reuşit să ob curente, a realizat o depăşire de 30 la suta
in cursul amlui 1952, a adus o importanta şi spijin a subfilialelor, îndeajuns de sus­ ţină frumoase succese, ridicând producti- iar tovarăşul Terbeş loan şi-a îndeplinit
contribuţie Mii dc conferinţe, menit? de a ţinută Se poale afirma fără teamă de ai vitatia muncii calitativ şi cantitativ sarcinile de plan cu 110 la sută
combate misticismul şi superstiţiile şi de a greşi, că înafară de secţiile ştiinţifice :lm Brigada ,,01ga Bancic", condusă dc sta JAJA1E GHEORGHE
lămuri în massel'C largi, campanii-le 'între­ comitetul Filialei, celelalte resoarte, au fost hanovista Spineanu Maria, a realizat o de- corespondent voluntar
prinse de partid şi guvern, au .fost ţinutC| complect 'lipsite de (activitate. Dcasemcni
de lectorii filialei şi «ii subfilialelor, în faţa. instructorii filialei, s'au substituit comite­
a sute de mii dc oameni a: muncii In ge > tului, nu şi-au planificat îndcaiuns munca Creşte mereu numărul inovatorilor
noral, obiectivele pentru planul de anul tre­ şi nu au vegheat ca lectorii la expunerea con­ la Atelierele Centrale Gurabarza
cut, au fost depăşite cu 49 la sută. ferinţelor să folosească întotdeauna ma­ La Atelierele Centrale Gurabarza, prin repede. Tovarăşii maeştrii Mânu Emanoil şi
Acolo unde Comitetele raionale dc partul, terialul documentar necesar La 'fel nu s’a introduceri de noi metode în muncă, prin Sârbu loan au construit o pompă cu pis­
precum şi comitetele executive aie sfaturilor dopus o suficientă atenţie tn ce. priveşte ca­ inovaţii, oamenii muncii contribue la rea ton care dă randament mult mai mare decât
populare, .au înţeles că t.rebue să ajute şiţ litatea conferinţelor şi actualizarea «lor. u- lizaren cincinalului în patru ani. pompa cu pinion!.
sâ îndrum? .activitatea subfilialelor, munca daptarea la tocul unde urmau să fie expuse La uzina de ştampnre o lipsă marc pentru Pe zi ce trece, oamenii muncii dela a
pe linie de S.R.S.C., sia dovedit a fi plină Cauza .faptului că munca Societăţii pen­ producţie era lanţul „Gal” tcliercle Centrale Gurabarza aduc noi şi noi
qe roade Astfel, în raionul Alba, printro tru răspândirea Ştiinţei şi Culturii, nu Prin inovaţia tovarăşului Bucureştean Ti movaţii şi (raţionalizări iîn munca Iot, pentru
muncă planificată şi susţinută s’a reuşit a desfăşurat ţa un nive,! maî î.nu’l. se rrs- beriu s’a ajuns să se confecţioneze acest îndeplinirea cincinalului în patru ani, pen
se depăşi sarcinile dc plan cu 100 Ja sulă. irâng? în buna măsură şi asu.pra secţiilor lanţ, care dă acelaş randament. leu pace.
E demnă de amintit îndeosebi, râvna dopusă culluraile de pi lângă sfaturile populare ra­ Deascmenea pentru răcirea comprisoarc OPREA VASILE
dc tovarăşa Demco Lucia şi preşedintele sub ionale. care -nu .au colaborat In suficientă lor existau pompe cu pînioni care se uzau corespondent voluntar
filialei tovarăşul Tu-reanu Ion. masară cu comitetele .subfilialelor
Rezultate bune. în special în ultimul timp» Ţinându-se seama de această situaţie, cari* Neglijenţă condamnabilă faţa de aprovizionarea
a 'obţinut şl subfiliala Petroşani. a frânat bunul mers al S.R S C.-ului, sv :m oamenilor muncii cu lemne de foc
Nu peste tot însă munca s\a desfăşuraţi pune pentru activitatea de viitor, u strânsa
in aceiaş .ritm colaborare a Comitetului S.R S C., dela filia­ Deşi suntem în plină iarnă, totuşi majo­ O lipsă o mai are şi „Combustibilul” regional
Aşa de pildă, subfiliala S.R S C Haţeg, lă şi subfiliale cu organizaţiile de massă şi cu ritatea oamenilor muncii din raionul Orăş- care nu controlează planul de muncă al
nu a avut o preocupare pentru tr im ilene ai secţiile culturale, ale sfaturilor papu-iare tic nu au putut ridica nici până în prezent „Combustibilului” raional şi felul cum acesta
de 'lectori î-a sate, fapt care a dus la ne», ionale. Deascmenea, comitetele raionale de tranşa a treia de lemn? dc foc. Zilnic se
îndeplinirea planului Preşedintele Iv.aşou partid, precum şi comitetele executive ale ştie să-l respecte.
Cornel, ca şl secretarul Vulcu Bujor s’n'u sfaturilor populare, au daiori.a de a Hnatrza prezintă la „Combustibilul” Orăştie, tovarăşi Este timpul ca, tovarăşii dela „Combusti­
dovedit oomozi, Tipsiţi de iniţiativă şi spirit temeinic felul cum se desfăşoară munca sub­ cu bonuri de livrare a lemnelor eliberate bilul” raional Orăştie sa se gândească la
nrobilrzator în acţiunile lor filialelor şi de a Ie orienta spre o muncă încă din luna Decembrie 1952, dar cnre sunt oamenii muncii care trebuiau să şi încât
In aoeiaş nelăudabilă situaţie, se găseşte cui tur al-educa ti vă intensă nevoiţi « se întoarce fără lemne pentru a zeasca locuinţele şi să ia măsuri de apro­
şi subfiliala Orăşlie, unde inaiară de secie Să antrenăm toate forţele penlru dcsla veni „altădată”. Această stare de lucruri se vizionare a acestora cu lemnele de foc ne­
tarul grupei de lectori, tovarăşul Todea Ion, şurarca unei cât mai largi campanii de ciu-
întregul comitet, stă şi priveşte cum munca tiuralizare a maselor de muncitori şl ţăirniv dntoreşte „Combustibilului” raional Orăştie, cesar?.
SRSC.-ului lâncezeşte. Dealtfel nici soc muncitori în perioada de iarnă, pentru desă­ care nu s’a îngrijit din timp de aprovizio­ POPA (OAN
[ia agitaţie şi propaganda ,a raionului de vârşirea revoluţiei culturale în ţara noastră narea cu lemne dc foc a oamenilor muncii. corespondent voluntar

Mai mu Stă atenfie caravanelor cinematografice Toată grija
pentru viitoarele cadre
Serile de iarnă suni un prilej minu­ folosite şi în alte scopuri, ca trans­ că pe teren decât în anumite raioane
nat şi oferă condiţii deosebii de priel­ portul de lemne şî persoane dintr’o . şi în anumite localităţi, aceasta, pen­ în agricultura noastră
nice pentru un.tensiiicairea şi desvolta- localitate în -alta tru a se aproviziona cu cele „necesa­
rca muncii cultural educative la sate. Deasemenea, grija faţă de maşini re’’: lemne, ulei ţuică, etc. Buna funcţionare a cursurilor agrozooteh­
In aceste luni, caravanele cinema­ lasă mult de dorit. Controlul muncii pe teren al cara­ nice. are o mare importanţă fn ridicarea cali­
tografice prin 'filmele prezentate, sunt Săptămâni la rând. în curtea Sta­ vanelor cinematografice este slab e- ficării profesionale a colectiviştilor şi întovă
chemate să contribue din .plin la in­ tului Popular Regional — pentruca fectuat de către şeful secţiunii cul­ răşiţilor.
tensificarea muncii de răspândire ia în garaj acestea nu au „loc” — le vezi turale — tovarăşul Brdei Paul — şi Acolo, unde comitetele executive ale sfa­
culturii în cele mai largi masse de ţă­ aşteptând .sa fie reparate, când una de către şeful secţiei cinema togi atice turilor populare raionale şi secţiil? agricole,
rani muncitori şi să i educe în spirit când cealaltă Secţiunea ad-tivă a Sfa­ Păvălut loan, care răspunde în mod au acordai importanţa cuvenita acestor
socialist, înlăturând din conştiinţa tului Popular Regional şi personal, direct de bunul mers aJ -activităţii ca­ cursuri. ele funcţionează bine, cum
lor rămăşiţele vechilor mentalităţi ca­ tov. Weiss Beniamm nu poartă gri­ ravanelor Aceştia, deşi cunosc lipsu este de exemplu în raionul Orăştie,
pitaliste. ja cuvenită şi acestor două maşini. rile.caravanelor cinematografice, nu au und? frecvenţa la aceste cursuri este de
In munc-a lor. caravanele cinemato­ Sunt altele de mai „mare importanţă” luat nici o măsură de lichidarea lor, sulă la sulă. Pc lângă aceasta, la unele
grafice din regiunea noastră prin pre­ care trebuesc reparate mai „urgent’’, deşi 'de nenumărate ori le a fost se­ cursuri cum sunt cele dela întovărăşirile d*
zentarea filmelor în sate îndepărtate care nu pot „aştepta” Caravanele ci­ sizat acest lucru. tîp TO.Z. din Orăşlie, Căstau şi Gelmi
ca : Buoeş, raionul Brad, Boşorod, ra nematografice sunt învăţate cu „aş­ O lipsă o are şi Comitetul Executiv pe lângă cei înscrişi mai participa în
ionul Haţeg, Valea Nandrului raionul teptarea”, ele se repară la urmă, când al Sfatului Popular Regionaî care sub tre 10—20 ţărani muncitori la fiecare curs.
Hunedoara, etc., au obţinut rezultate este timp şi când personalul dela a- apreciază în mod nepermis rolul şi Deasemenea la cursurile din raionul Alba,
frumoase, reuşind să imobilizeze cu a- telieru] de reparaţii se „mii ost iveşte” importanţa caravanelor cinematogra­ frecvenţa este între 85—90 la sută.
cesle ocazii mii de ţărani la viziona­ să le dea o mână de ajutor fice Nu a analizat niciodată modul Cu totul altfel se prezint ă situaţia In
rea de filme Dar chiar şi atunci când sunt re­ cum acestea îşi îndeplinesc rolul de unele raioane, unde buna funcţionare a
Rezultatele muncii de mobilizare a parate, munca lor este stânjenită propagator şi educator al ţărănimii cursurilor agrozootehnice, nu conslitue o
ţărănimii .muncitoare în jurul vizio­ foarte des şi de lipsa de benzină. De muncitoare. preocupare a comitetelor executive a sfa
nării filmelor ar fi fost însă şi mai ce oare secţiunea ad-tivă nu asigură ■Pentru bunul mers al activităţii. (urilor populare In raionul Sebeş dc exem­
bune dacă operatorii dela caravanele întotdeauna stocul de benzină necesar caravanelor cinematografice, este ne plu şapte cursuri dela gospodăriile agricole
cinematografice — în special ale Sfa­ funcţionării caravanelor cinemato cesar să se treacă de îndată la lichi­ colectiv? nu funcţionează, iar alte şase cursuri
tului Popular Regional — ar fi depus grafice pe »timp de o lună. S’au acest darea tuturor lipsurilor existente, să merg prost, din cauză ca unii tehnicier'
mai mult interes în popularizarea fil­ stoc se 'foloseşte pentru alte maşini se respecte întocmai de către perso­ dela secţia agricolă nu se prezintă să prt
melor şi în prezentarea acestora în ta mai „importante” ? nalul ce deserveşte caravanele, pla­ dea lecţiile. Inginerul Socol loan, în loc 6a
ta ţărănimii muncitoare. Sunt cazuri O mare -parte din lipsurile care în­ nul de deplasare a acestora pe teren .meargă să predea lecţia la cursul dela
când aceştia se duc la -sate la ore frânează activitatea caravanelor cine iar grija haiţii de maşini să fie o sar gospodăria colectivă din Miercurea, s’a „îrr
foarte târzii, fără a se preocupa în matograifice se datoresc insă şi per­ cină permanentă pen tir u şoferii aces curcat” în gospodăria colectivă din Dobârca,
prealabil de mobilizarea masselor. sonalului oe deserveşte aceste maşini tor două maşini. unde se dusese să „verifice” fasolea şi a
In bifară de aceasta ,maî există u- Deşi se face planificarea din timp a înlăturând lipsurile existente, cara adormit lângă o clac de fán.
nele lipsuri care .împiedică bunul mers 'caravanelor cinematografice, totuşi vanele 'Cinematografice vor aduce un Comitetul executiv al sfatului popular Se -
al activităţii caravanelor cinemato­ operatorii ca Nicoară Petru, nu înţe­ aport însemnat în- opera de cultura­ beş, şi secţia Agricolă trebue să ia măsuri
graf ice. Pe lângă faptul că cele două leg să respecte această planificare în lizare a masselor, la ridicarea nive­
caravane cinematografice ale Sfatului timp şi pe localităţi, fapt care a fă­ lului .politic al acestora şi la schimba­ împotriva acelora care nu-şî duc la înde­
Popular Regional, nu pot deservi ce- cut ca de multe ori să .se /întâlnească rea conştiinţei ţărănimii muncitoare plinire sarcinile şi să lichideze cu lipsurile
rînţe'le mari ale educării şi cultura­ în acelaş raion două caravane cine­ în drumul transformării socialiste a din munca lor, asigurând funcţionarea cursu­
lizării masselor, de multe ori ele sunt matografice. Acelaş operator nu plea­ agriculturii. PĂSTRĂV I. rilor agrozootehnice