Page 23 - 1953-01

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag 3

Consiliul de Miniştri în şedinţa sa din 15 Ianuarie 1953, sub preşedinţia tovarăşu­
lui Gheorghe Gheorghiu-De], a luat hotărîrea de a dota Capitafa Republicii noastre
cu noi instituţii culturale şî sportive în cursul anului 1953.
Răspunsul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor
Principalele lucrări ce urmează a fi înfăptuite în cursul acestui an vor fi;
dela uzina „Victoria“ Călan, la chemarea lansată
f. Construirea unui mare parc cultural-sportiv în raionul ,,23 August”, având de­
numirea dc „Parcul de Cultură şi Sport 23 August”, conţinând următoarele:
(Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingi­ — Vom folosi următoarele rezerve in­ — un stadion ce va putea cuprinde 70,000—80.000 de spectatori, dotat cu cele ne­
neri şi funcţionari dela uzina „Victoria” Ca* terne cesare marilor competiţii sportive;
lan, s’au întrunit într’un meetig pentru n a) Folosirea cubiloului Nr. 5, In turnătorie — un teatru în aer liber pentru 3.000—4.000 de spectatori;
lăspunde chemării lansate de colectivul şi mărirea capacităţii de producţie la cu-
— un mare bazin de înot:
uzinelor „Mntenş Rakoşl” dm Bucureşti bilourile Nr. 2, 3 şi 4
— terenuri sportive şi clădiri culturale.
In acest meeting colectivul şi a exprimat b) Folosirea gazului de furnal la uscăto
încă odată dragostea şi devotamentul lui fa riile turnătoriei şi emailajulul. In parc sc vor face importante plantaţii şi se va amenaja un lac.
ţă de partid, faţă de iubitul nostru con­ c) Vom realiza prin valorificarea deşeuri­ 2. înzestrarea parcului „I. V. Stalin” cu noi lucrări culturale şi sportive în dez­
ducător tov. Gli. Ghcorghiu-Dcj. Pentru a şi lor un fond special de '¿conomîi în valoare voltarea celor existente; construirea unui cinematograf pentru S00 până la l.000 lo­
-reatiza sarcinile de plan pe anul 1953, a'nul de 25 000 Iei
hotăritor al cincinalului, el şi - a luat sub Io — Vom folosi la maximum capacitatea curi in raionul „Stalin". '
zinca îndeplinirii planului cincinal în patru utilajelor prin menţinerea permanentă a ni­ 3. Un teatru în aer liber in parcul „Nicolae BhIccscu” din raionul „Griviţa Ro­
ani, următoarele angajamente: velului de încărcare şi un mers constant şie” şi un cinematograf pentru 800 până la 1,000 locuri în acelaş raion.
— Vom îndeplini sarcinile de plan, glo­ la furnale îmbunătăţirea deservirii cubilou- 4. Reconstrucţia şi terminarea Palatului Republicii în scopul completării amenajării
bal pe anul 1953 în 11 luni şi 15 zile; rilor şi ridicarea indicilor dc utilizare la sale ca Muzeu de Artă al Republicii Populare Române.
— Vom ridica productivitatea muncii, cu aceste cuptoare cu 5 la sută;
5 la sulă inţii de productivitatea planificată; Lucrările evaluate la cca. 100.000.000 lei vor li date în folosinţă în cursul anului
— Vom extinde iniţiativa comuniştilor dela
— Vom reduce preţul de cost cu 0-5 la Schela Boldeşti, prin introducerea şi adân­ 1953. Titularul acestor lucrări csle Sfatul popular al oraşului Bucureşti.
suin laţii dc ccl planificat ; cirea metodelor stahanoviştilor sovietici şi
— Vom îmbunătăţi calitatea producţiei ale stahanoviştilor din ţara noastră prin ca­
reducând cu 8 la sută procentul de decla­ binetul tehnic şi activizarea A.S 1 T. ului.
sate la lonta de prima fuziunea
— Vom reduce rebuturile cu 2 Ia sută — Vom crea condiţii lehnico-orgnnizatorice
pentru aplicarea iniţiativei maistrului Gb.
ta secţia turnătorie la piesele turnate;
Svlştea, ca nici un muncilor să nu rămână
— Vom realiza pe uzină în anul 1953 e-
sub norma
conomii în valoare dc 590 000 lei din care:
a) Sectorul furnal, va face economii în Conducăndu-ne după iniţiativa oţelarului
valoare dc 12 000 Ici, prin reducerea consu­ Costache Vasile, vom urmări realizarea an­
lului specific de combustibil şi materii gajamentelor în fiecare lună după grafic ca
prime. ele să fie îndeplinite înainte de sfârşitul lu­
b) La sectorul turnătorie 500 000 Ici, prin nci
introducerea conturilor de economii operaţi Jn cinstea celui de ol treilea Congres gene­
v** şi reducerea consumurilor specifice In ma ral al sindicatelor din Republica Populară
ten! prime şi combustibil Română, vom da la I Februarie 1953, pro­
c) Sectorul mecanic 78.000 Ici, prin re- duse în contul zilei de 10 Februarie 1953.
r.ondi|ionarca sculelor şi valorificarea re­ Jn felul acesta vom contribui din plin la
surselor interne. întărirea şi înflorirea scumpei noastre patrii
— In cinstea zilei de I Mai 1953 vom — Republica Populară Română — şi la întă­
realiza 30 la sulă din aceste economii; rirea şi consolidarea- păcii în lumea în­
— Vom reduce absentele nemotivate cu treagă.
25 )n sută faţă de media anului 1952. Colectivul uzinei „Victoria” Călan

Pe ogoarele din Sudul U. R.S. S. Sub regimul de democraţie populară, învăţământul de toate gradele a luat o des-
l.n t'imp cc în cea mai mar? parte a Tării niăvară. In colhozurile „Staltn”, „Vo'oşib v”. voltare nemai întâlnită până acum în ţara noastră. Partidul şi guvernul au crclnt
Sovietice ■întinsul ogoarelor este acoperit cu „Kalinin’ din raionul Aşhabad s\a-c făcut toate condiţiile fiilor de muncitori şi de ţăranii muncitori pentru ca ei să poata învăţa
un cov'o.1- gros dc zăpadă, în Turcmeriia t- însămănţăr ie de grâu şi secară. îi» şcolile de tonte gradele, le-a pus la îndemână cele necesare pentrucn timpul lor
i'tle. su calde, prim avara tiee In primele zece zile ale lunii I;uiu?pc liber să-t poată folosi în scopul desvoltării lor multilaterale.
Fulosindu-sc de vremea călduroasă, muite in regiune s’au făcut însămânţări de cereale In clişeu : Un grup de elevi ni Şcolii Elementare din Hunedoara (oraşul nou)
■colhozuri .an începui însainanţările dc pii- pe o suprafaţă de aproximativ 1.500 000 ha. jucând Şah în cadrul campionatului pc şcoilă. $

voluţiei proletare într’o singură ţară perit Puterea Sovietică ca formă a dictaturii ţie! burglmzo-democrnficc în 'revoluţi© so lislă, problema rolului conştiinţei, at teo­
sati în câteva ţări luate aparte şi a limposi proletariatului In sovietele create în focul cîalista. riei. .ralului partidului în mişcarea muncito­
bilită.ţii ■ victortiei simullanc a r,evoluţiei în revoluţiei de către păturile revoluţionare .ale Arătând că f c-voluţia burghezo democraticii rească, problema caracterului, .a ţclurlor şi
ţoale ţă.ri'lc. Fa ia comsliluil .pr-’.ncip.ht 1 că­ populaţiei, pe calo revoluţionară. Lenin u şi revoluţia socialistă sunt două verigi alo. sarcinilor partidului marxist, a căilor şi mij­
lăuzitor al întregii activităţi ulterioare a văzut germenelc organelor noii puteri dc acel ui aş lanţ, că odată cu înfăptui nea sar­ loacelor de cncerc a aoestuia.
P C D S, descătuşând totodată energia şi stat.. cinilor revoluţiei democratice, trcb.ie în­ Ideile lui I enin şi Stalin au devenit •
imţialjva proletariatului dm toate ţările. In Lonin a întemeiat Statul Sovietic, a îmbo­ cepută lupta pentru revoluţia socialistă. forţă uriaşă, un steag dc luptă pentru pro-
lupta împotriva capitalismului. găţit marxismul cu -învăţătuna despne sta­ Lem.il a restabilit ideile geniale a.lc lui Marx b. toriatul şi oamenii muncii din .lumea în­
In noile condiţii create diiipă cel de al tul sovietic, a arătat natura de clasă a dic­ asupra revoluţiei .neîntTonu.plc şi lasupra im treagă.
dcr'l&u .război mondial, tovarăşul Stalin a taturii proletariatului şi deosebirea funda­ pletirii mişcării revoluţionare ţărăneşti cu Sub conducerea lui Lenin şi Stalin prole-
dozvoltal şi îmbogăţit ¡învăţătura marxistă mentală dintre democraţia proletară şi de­ revoluţia proletara tunatul rus înarma* cu teoria marxist-le-
despre războaie mocraţia burgheză. In problema naţională. Lenin a apus 'lo­ uin'istă, a făcut prim-a breşă în frontul im­
perialist.
Tovarăşul Stalin ne învaţă că din punct Lenin a definit dictatura proletariatului zinca lui Marx şi Engels: „Nu poate fi li­
d© vedere teoretic „contradicţiile dintre ca „ca o formă deosebită :de alianţa dc clasă ber un popor .care asupreşte alte popoare”, Victoria Marii Revoluţii Socialiste din Oc
pitajîism şi socialiîs'in, sunt mai .puternice de­ intre proletariat şi massele exploatate ale tezelor revizioniste a'lc partidelor Internaţio­ tmnbric a deschis în istoria omcmrii era
cât contradicţiile dintre ţările capitalist''”, claselor -neprotefare (ţărănimea şi altele), nalei a 11-a. p,r ¿.buşirii capitalismului, a deschis dru­
însă „lupta ţărilor capitaliste pentru pieţe alianţă în care proletari-atu=1 este conducă Lenin şi Stalin au elaborat şi dovedii mul spre eliberarea popoarelor asuprite din
şi dorinţa de aşi .înneca concurenţii s’au torul, iar acestea din urmă sunt conduse” teoretic şi practic justeţea .programului mar­ lumea întreagă şi a creat o bază trainică
dovedit a fi in practică mai puternice d.cât Lenin o subliniat că dictatura proletarialu xist în chestiunea «naţiiunală pentru desfăşurarea victorioasă a luptei oa
contradicţiile dmfre la.ga.rul cn.pil*nlisinu'îui lui este tipul oel mai înalt de democraţie, ine ni lor 'muncii, pentru pace, democraţie şi
In .problema partidului proletariatului. Le
şi lagărul socialismului". De nei, tovarăşul care exprimă interesele majorităţii exploa­ nin a dezvoltat ideile fundamentale elaborate socialism.
Stralin a tras geniala concluzie „că incvi tate, .în opoziţie cu democraţia capitalistă de Marx şi Engols potrivit noilor condiţii „Măroţia lui Lenin, a arătat tovarăşul
tabil'talea -ră'/.boa tel or .între ţările oaipitn câine exprimă ¡■nlerese'.'e minorităţii exploa­ de luptă a proletariatului în perioada im Stalin. constă înainte dc toate, tocmai în
lisle continuă să existe” tatorilor Lenin a adus o uriaşă co.ntributi .- pe.rialîsmului aceea ca, întemeind Republica Sovicfcă. e!
„Pentru a. 'înlătura inevitabîlilalea răz­ în problema rezolvării formelor şi metod© V 1 Lenin şi I V Stalin au făurit i\ arătat astiol tnnsselor asuprite din lumea
boaielor — ainată tovarăşul Stalin — trebnc lor de acţiune şi luptă tn perioada de 'trecere partidul -dc ti.p nou, pârtiei .revoluţionar, dând întreagă, prin fapte, că speranţa 'izbăviri-
desfiinţat .imperidilismul”. dela capitalism Ia socialism. piolctariatului arma sigură pentru victoria nu este pierdută, că dominaţia moşierilor şi
Imperialismul înseamnă reacjiunc pc toată Pornind dela tezele lui Marx şi Engels. revoluţiei socialiste. Istoria Partidului Co­ capitaliştilor nu este eternă, că, împărăţia
linia. In .domeniul politic — a arătat Le- Lenin a elaborat o teorie închegată asupra munist al Uniunii Sovietice este istoria muncii poate fi creaţii prin eforturile onme-
nin — caracteristica imperialismului este co­ hegemoniei proletariatului în revoluţie şî n combaterii şi zdrobirii tuturor partidelor urc. n'Ior muncii Înşişi, că împărăţia I'mik tre­
titura dela democraţia burgheză la cea mai dcsvoltat teza fundamentală asupra prole­ burgheze, istoria combaterii şi zdrobirii gru­ ime creată pe pământ şi nu în a-. El ? a-
crâncenă re noţiune politică. prins, astfel, speranţa ©liberării în ¡inimile
tariatului ca conducător al revoluţiei bur­ purilor oportuniste dinlăuntru! partidului. muncitorilor şi ţăranilor din lumea întreagă.
Lenin a îmbogăţit pe baza noilor .condi­
ghezo democratice Genor.alizând experienţa Pe drumul creării partidului de tip nou, Iată dccc numele tui Lenin ia d.ev.c.nit pentru
ţii apărute în c.poca imperialismului teo
rîa marxistă despre dictatura proletariatu­ mişcării muncitoreşti internaţional:, a I enm şi Stalin au rezolvat lîn chip genial rm.sscle muncitoare şi exploatate, numele
c. fl mai drag”
lui. Studiind experienţa Comunei .din Paris Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, problema raportului dintre mişcarea spon­
■şi a ¡primei rlevoluţii ruse, Lenin a desco­ Lenin a elaborat teza transformării rcvolu tană ¡a clasei muncitoare şi ideologia sociia- (Continuare in numărul viitor))