Page 25 - 1953-01

bíío tec a Centrată
Regională
PROLÉTÁM DW TOATE ŢARILS. UNITI VA I
IN INTERIORUL ZIARULUI:
— Secolul triumfului ideilor atotbi­
ruitoare ale leninismului
(Pag. 2-a).
— Răspunsul muncitorilor, tehnicie­
nilor şi inginerilor dela uzina ..Victo­
ria” Călan, la chemarea lansată de
colectivul uzinelor „Mateaş Rakoşi"
din Bucureşti (Pag. 3-a)
Anul V. Nr. 7 (240) Joi 22 Ianuarie 1953 4 pagini 20 bani

LENIN ŞI STALIN —

TITANI AI GÂNDIRII OMENEŞTI

preşedinte al Ameridi, politica de
Isttoria n’a cunoscut, dcl-a Marx şi
duplicitate a celor două partide vân­
Bugels alţi titani ai gândirii care să
dute imperialiştilor care sunt ajutaţi
prevadă, să elaboreze şi să in*
de către acestea să-şi îngrămădească
fâiptuiaiscă ou atâta claritate, măes-
tot mai multe bunuri în saleurile lor.
trie şi putere un asemenea uriaş pro­
„In America — scria Lenin întrea­
gram de răsturnare a forţelor întu­
ga bogăţie naţională se cifrează acum
necoase a stăpânirilor şi de în hon a re
ta 120 bilioane (mii de milioane) dc
în condiţiile grele ale capitalis­
dolari, adică la aproximativ 240 bi­
mului contemporan — imperialismul
lioane ruble. Dintre acestea aproxi- |
— a domniei proletariatului.
mativ o treime, circa 80 bilioane de |
Dealungul unui sfert de veac, Le-
ruble aparţin celor două trusturi ale j
nin şi Stalin a«u pregătit cu răbdare
lui Rockefeller şi Morghan s au se i
şi tenacitate, cu o forţă şi perspica­
află sub controlul lor ! Cele aproape
citate de nedescris, zilele victorioase
40.000 de familii care compun aceste j
ale marelui Octombrie, dând proleta­
două trusturi stăpânesc 80 milioane
riatului mondial prin această pildă,
de sclavi salarizaţi”.
un uriaş imbold şi nădejdi«! sporite
Cât de actuală este învăţătura lui l
în lupta pentinj victorie.
Lemn despre .imperialismul american,
Leninismul a triumfat şi triumfă ne­ V. MAIACOVSKI
caracterizai ca „cel mai reacţionar,
încetat în toate colţurile lumii, e>l este
cel mai înverşunat imperialism, care
steagul victorios de luptă al popoare­
înăbuşe, toate popoarele mici şi sla­ L E N N
lor pentru libertate, adevăr şi pace. (fragment)
be şi care instaurează reacţionarismul
Din Coreea şi imensa Chină şi până
în întreaga lume”. E (impui. Durerlle-omeneşti nu-l ocoleau.
în Cehoslovacia şi Ungaria — pe o Ştia de ele
Evenimentele din viaţa Franţei, fta Voi începe
treime a globului pământesc — Le­ să povestesc de Lenin. ca şî ceilalţi muritori.
liei şi Belgiei, a Egiptului şi Ifanu-
ninismul a sdrobit pe vecie posibili Lc învingea, in clipe grele,
lui, a ţărilor din America Latină vor­ Nu ¿ugrăvhiriu-i nimbu!,
tatea capitalismului modern de a pro­ sau
besc dela sine despre încercările dis­ ci-ndcvărata-i viaţă Tot măsurând odaia dealungul şi dealatul
clama libert alea de îmbogăţire pen şl totul ce-am pierdut.
perate ale „sprijinitorilor” de a în­ — până'n zori —
tru cei bogaţi, libertatea muncitorilor feuda clviar şi ulti-mele libertăţi ră­ fără să rabde patul,
de a onuri de foame” — cum spunea Acum putem privi mai clar în faţă Din greu lupta cu boala uneori.
mase. de a sugruma şi distruge in- durerea ne’mpăcată din trecut.
Marele Lenin
dusftria şi întreagă economic naţio­ F timpul... . Se clatină hurultoare’n cap
Deşi firul vieţii lui Lenin a fost Fiindcă astăzi, amhitirea-i
nală. de a fascîza viaţa publica ca’ntr o beţie,
curmat în urmă cu 29 de ani, învă­ Ne-acoperă ca un puternic scut O baniţă sau o copaie,
Tovarăşul Stalin, continuatorul o-
ţătura lui însă, a rămas vie, nepieri — Nii vom zăcea in lacrimi nu se ştie...
perei nemuritoare a marelui Lenin,
toa«re, luminând cu putere calea pro­ când dornic tot pătnântu-t Genunchiul scap :
a continuat să demaşte cu aceîaş tă­ ina ţin în rând
letariatului de pretutindeni Lenin şi cu ploaia’nvăţăturli de secetă să-l mântui!
rie imperialismul agresor american. doar din instinct, tot lunecând
Stalin au desvăluit oa nimeni altul Nu e de noi
In geniala sa lucrare „Probleme­ a bocetelor larmă pe linii ’ncrucişatc, dc tramvaie.
toate contradicţiile imperialismului
le Economice ale Socialismului în Când tu nc eşti ştiinţă, forţă, armă !
şi au dat muncitorimii credinţa că U.R S.S ”, tov»arăşul Stalin arată că: O altă moarte cum să mai suporţi ?
prăbuşirea lui este inevitabilă. „Statele Unite ale Americiî au „pus Ştiu Acum, de nîcîo alta nu s’ar mai şti'n oraş...
Chiar moartea ta
Lenin a arătat î-n nenumărate fân la regim'' Europa occidentală, Ja­ astăzi şi dopiîi: li-ar lua-o înecul uriaş
duri rolul bestial de agresor, rolul al doliului acestei nemărginite morţi
ponia şi alte ţări capitaliste : Germa­ Tu, Lenin, eşti mai viu
tâlhăresc şi prădalnic «al nnperia'lis nia (occidentală), Anglia, Franţa, decât toţi viii! ...Tăie
mului american, demarcând cu pute­ vibrând
Italia, Japonia, care au căzut în ghia-
re toată goliciunea lui lăuntrică, toa rele S.U.A., execută docil ordinele Privlrea-i, cuprinzând c'un singur sbor prin sala Coloanelor
lă mascarada lui despre „Democra S.U.A. Ar fi însă greşit să se crea­ Pământul, de sc bucură sau geme. un gând
ţie” dă că această „situaţie favorabilă" El a ştiut să desluşească'n viitor şi-un singur geamăt e:
« „Puterea capitalului e totul, bursa Tot ceeace-i ascuns dc vreme. — dece, dece, dece...
poate să se menţină „in veci vecilor”
e totul, iar parlamentul, alegerile nu Era ca mine, totuşi, ca voi,
1
că aceste ţări vor răbda la infinit do­
sunt decât marionete, păpuşi” ... — ca alţii — sute — Ca nişte pleoape roşii bat steaguri, nesfârşit
minaţia şi jugul Statelor Unite ale Doar colţul gurii-avea ironice intrânduri
a sublimat Lenin, vorbind despre ci­ Şi lacrimi de zăpadă
Americii că ele nu vor încerca să se Şi’n colţul ochilor, mereu pe gânduri,
nismul şi neruşinarea cu care sunt Se scurg din cle'n stradă...
smulgă din robia americană, şi să Brăzdau inai multe cute. Gheţuşuri-cruste prin obrajii leoarcă.
sugrumate drepturile şi libertăţile
pornească pe drumul unei desvoltărî El uu era tiranul, pe carul triumfal. De veşti de doliu lelcgralu-a răguşit.
muncitorimii de sine stătătoare". Cu biciul usturâ’ulu-ie, ghioldiiidu-le cu hăţul
Cu mintea lui ascuţită, cutezătoare, Acea/stă ma«gistrală analiza a si­ de fildeş şi eben a codiriştii, Pe Lenin nu mulţimile
Lenin a pătruns cele mai diverse as­ tuaţiei internaţionale, arată limpede Cu braţ ncciufăior znmncindu-ti hăţul oceane parcă-l duc.
cunzişuri ale imperialismului ameri­ Ca unui ca! Timpul s’a’nlors din drum năuc,
can, demască ndu-l cu forţă şi fără tuturor rolul şi tendinţele prădalnice, în iuv.t. se clatină, după mulţime, să nu cadă.
cruţare, din temelie, arătând prin nesălura-te .ale imperialismului ame­ Rusia'ntreagă parcă
scrierile sale cât de găunos este prin rican, arată limpede omenirii mun­ I'ără’mloiclă: n loc de frunte, comuniştii, porni din nou, nomadă...
«
str-ud-uoa sa ¡.mperia.lismul şi argu­ citoare şi partidelor comuniste şi Dar fiecare’n ochii lui eram De-unde-a venii ? Ce om a fost ? Ce (el
mentând în -mod şliinţific inevitabili­ muncitoreşti că „aşa după cum a Un om — demn de iubire şi povaţă. Că toţi grăbesc
tatea prăbuşirii lui de cătire forţele Tovarăş — nu unealtă fără viaţă.
noi ale societăţii — proletarii şi alia­ spus tovarăşul Stalin în istorica sa \ In schimb, nici o secundă cu-atâta cinstire pentru el ?
ţii acestei forţe ţărăn-imea munci­ cuvântare la cel al XfX-iea Congres Nu'ntârzla să se ridice Fu, dintre oameni, cel mai omenesc!
toare. al P. C. U. S., „există toate temeiu­ şi să lovească, să pătrundă Lui Ulianov scurtă l-a fost viaţa
Cu 40 de ani în unmă, în 1912, Le rile să contăm pe succesele şi vic­ — uragan — Şi î-o cunoaştem bine, zi dc z i
mn a demascat într'un articol scris toria partidelor frăţeşti din ţările în cu fulgere, nu bice, Dar viaţa fără moartc-a tovarăşului Lenin
cu prilejul alegerii Iul Wilson ca care stăpâneşte capitalul”. in duşman I N’o poţi cuprinde, secoîe să scrii...