Page 26 - 1953-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

• »
Câteva din avantajele cultivării

legumelor şi zarzavaturilor
Avânt sporit în muncă la mina Lupeni
Recenta hotărîre a Consiliului de de cereale şi zarzavaturi, şi importan­
Miniştri şi a Comitetului Central a) te sume de bani. revenindu-li-se pen­ Cu un deosebit aval în muncă în­ sector conduse de tinerii mineri frun­
P.M.R., cu privire ¡la crearea zonelor tru o zi muncă 7.50 lei. tâmpină minerii dela mina Lupeni, taşi: Rând aş u Gh., S toi a n Alexandru
legumicole în jurul oraşelor şi centre­ Colectivistul Dielrieh Mîhail, care a Congresul Genera) al sindicatelor din şi Vraja Gheorghe, care împreună
lor industriale, 'recomandă conduceri­ făcut singur 318 zMe muncă, a pri- ţa-rn noastră. cu echipele lor au obţinut depăşiri de
(
lor gospodăriilor colective şi întovără­ mit ¡peste 3000 kg cereale, legume, Minerii din sectorul IV-a al acestei normă între 25—50 la sută.
şirilor agricole, să treacă la cultiva­ alte produse, şi suma de 2385 lei. iar mine, folosind din plin metodele îna­ In oaidrul luptei pentru mai mult
rea legumelor, zarzavaturilor, carto­ Ogneriu Marian, care împreună cu intate de lucru sovietice şi utilajul cărbune, nu s’au lăsat mai prejos »nici
filor timpurii în raport cu forţele e- familia sa a făcut 540 zile muncă, modern, cu care este înzestrată mina, minerii sectorului VII al acestei mi­
xistente; să recruteze şi să trimită la a primit peste 5000 kg cereale, alte au reuşit să obţină în cadrul întrecerii ne. Astfel, brigada -condusă de mi­
şcoli colectiviştii care s’au evidenţiat produse şî suma de 4050 lei. Grădina socialiste însemnate depăşiri de nor­ nerul Debrenţin Bmenc a realizat o
:
în munca de grădinărie, pentru for­ de legume a adus şi gospodăriei din mă. depăşire de normă în cursul lunei Ia­
marea de cadre proprii de brigadieri Vinerea, un venit de peste 17000 lei, Brigada condusa dc stahanovistu) nuarie de 160 la sută. însemnate de­
îegumico'i. mărind astfel valoarea zilei muncă. loua Ilie a ueuşit să obţină o depăşire păşiri de plan au obţinut şi echipele
conduse de U.T.M.-iştii: Zaharia Va-
Hotăcîrea mai recomandă să se dea Urmând exemplul acestor gospodă­ de normă de 135 la sută, iar brigada sila şi Pudea Sever, ca-re împreună
extindere cu Murilor de legume irigate rii colective, celelalte gospodării şi condusă de minerul Haidu Gavrilă a
Prin irigarea culturilor se dublează întovărăşiri, trebue să dea o mare a- obţinut o depăşire de 175 la sută. cu echipele lor au depăşit sarcinile
de plan cu 33-35 la sută.
şi chiar se triplează producţia de le­ tenţle culturii legumelor, care pe lân­ Succese Însemnate în muncă au ob­ Moraru Gli. şî Gheorghe Cântar
gume. De exemplu prin culturile iriga gă faptul ca aduc venituri mari, a- ţinut şi brigăzile de tineret din acel aş corespondenţi voluntari
te producţia de roşii creşte cu 10-15000 sigliră aprovizionarea oamenilor mun­
kg la ha. faţă de cuJhurile neirigate. cii cu legume şi zarzavaturi.
Prin irîgairea culturilor, producţia de Comitetele executive ale sfaturilor Spre noi succese în muncă
varză se dubleză, iar la cea de. ardei populare, îndrumate de organizaţiile Colectivul dc muncitori dcla Lbricn a c., să-şi îndeplinească planul de poduc-
se obţine o producţie de 12-15000 kg. de partid, trebue să sprijine conduce i.A.R.T. Deva, şi n luat noi angajamente ■;i<- şi să-l depăşească cu 10 la sută ia.? to­
la ha. rile gospodăriilor agricole colective, sporite în .producţie, -fiind holărîl vă dea varăşul Kullncec Enieric sa depăşească sar
Legumele şi zarzavaturile sunt cul­ ale întovărăşirilor agricole şi pe ţă­ oamenilor muncii produse alimentare le cea cina individuală dc plan cm 150 i.a sută în
turi deosebit de irentabile şi aduc ve­ ranii muncitori, în pregătirea terenu­ n.ni bună calitate. cinstea Congresului general al sindicatelor
nituri frumoase colectiviştilor, în-tovă- rilor, a lucrărilor de irigaţie, pregăti­ Tovarăşii Avraniescu loa/i şi Bu-ur Dio •J n ţara. noastră
răşiţilor şi ţăranilor muncitori. Un rea răsadniţelor, procurarea seminţelor nisic, fruntaşi în producţie şi-au luat an­ Urinând pilda tovarăşilor lor, U T M -işti!
exemplu bun în aceasta direcţie ni-1 şi creşterea cadrelor de brigadieri şi gajamentul ca până la data de 2 Ianua­ Popcscu Constantin şi Molnar Arcadic, şi au
C
dă gospodăria agricolă colectivă agenţi .legumicoli. Ele, trebue dease rie 1953, să dea produse dc bună calitate luat angajamentul ca din oodaşi să .tcvnâ
„Steagul Roşu" din comuna Miercu­ ¡menea tsă îndrume şi să sprijine în contul lunci August a c., şi tovarăşi Iri- iiuntaşi şi să-şi îndeplinească planul 'P pro
rea, raionul Sebeş, căreia gradina de gospodăriile colective din jurul ora­ : mc Constantin cu ceh-jpa sa, şi-a luat anga- ducţie cu 175 la sirta VOICU MA9IA
legume şi zarzavaturi i-a adus un şelor şi centrelor industriale, să se i:«mcntul cm până la dala dc 25 Ianuarie corespondent voluntar
vcmt de 250.000 lei. Aşa, că la îm­ specializeze în cultura legumelor şi
părţirea 'Veniturilor colectiviştii au zarzavaturilor, necesare aprovizionă­ Neglijenţă faţă de biblioteca
primit pe lângă însemnate cantităţi rii oamenilor muncii.
In oraşul Hunedoara, activitatea biblio­ •aii.ională „nu aparţine” sfatului popular ra
tecii centrale raionale, este stânjenită dn u nai. ci sfatului popular orăşenesc, cure la
Neglijenţă condamnabilă faţă de cauza lemnelor dc loc rândul său se degajează şi cl de această sarci­
Dcla 2l Nocmbric 1952, această biblio-
aprovizionarea oamenilor muncii lecă n’a mai primit nicio bucată de l;mn. nă, bazat pe acclnş motiv.
Această subapreciere grosolană, a unei
Cooperativele din centrul muncitoresc Că- vizionarea cooperativelor la timp cu mărfu­ Cititorii bibliotecii — cei mai mulţi dintre cî instituţii do cultură menită sa contribuie din
lan, raionul Hunedoara, sunt prost aprovi­ rile necesare, cât şi oficiului P.T.T. din Că muncitori — erau obişnuiţi să-şi petreacă ;p’in la culturalizarea mnsselor. rcIJectă no
zionate fapt care face ca oamenii muncii să lan, care în loc dc a urgenta sosirea la timp timpul liber în saîa de lectură. însă odată ziţia şi mentalitatea învechită a tovarăşului
sufere din această cauza, lată de pildă chioş­ a mărfurilor, uită dc comenzile făcute, zile cu venirea Urnii le a fost răpită posibili­ Tămăşlni, şeful Secţiei Administrative r sfa­
curile C AM. sunt lipsite săptămâni întregi sau săptămâni întregi. tatea dc a o maî frecventa, tocmai din acest tului popular raional şi a referentului. Ta-
de tutun, ţigări, chibrituri şi timbre, din care In această direcţie, o lipsă serioasă au motiv rn.aş Ion, dcla aoc&stá secţie, care a a mt o
cauză muncitorii sunt nevoiţi să se aprovi­ şi Uniunea regională şi raională a coope­ Secţiunea Administrativă a sfatului popu­ manifestare eu totul nedemnă faţă îe bi
zioneze prin cei care călătoresc la Simbria rativelor care nu controlează efectiv felul lar raional, care dc fapt ar trebui să sc în­ htiotecara Bixa, cc-i solicitase tntr’o ri re­
sau Haţeg de aprovizionare a cooperativelor din centrele grijească de aprovizionarea cu comb,.stihii partiţia cotei dc combustibil pentru biblio­
Această lipsă sc datoreşte colectivului dc muncitoreşti. a bibliotecii sc degajează cu multă uşurinţă tecă.
conducere al cooperativelor din Călan care DEJAN DUMITRU de .această sarcină refuzând acest luciu. N. COIIŞEE
nu are o preocupare permanentă pentru apro- corespondent voluntar Aceasta, pe moliv că biblioteca centrală corespondent voluntar

Lonin a fost geniul revoluţiei proletare. p«taI a dobândit o însemnătate primordială,
SECOLUL TRIUMFULUI IDEILOR Zdrobind teoriile revizioniste, ol a apărat Şi in care s’a început împărţi roa l urni-i între
a curăţat de zgura oportunii sinului adevăra­ trusturile internaţionale şi în oare s’a ter­
ATOTBIRUITOARE ALE LEHIRISMULUI tele concepţii ale lui Mar.x şi Engels pc oare minat îm-părţi.rea ântregului teritoriu al glo­
bului pământesc de către ţările capitaliste
socia-l-trădători' le-au denaturat.
Subliniind în repetate rânduri că mar­ cele mai mar.'”.
Au trecut 29 dc ani d:n ziua când a ince­ toric, — toate aocstca şi au găsit o întru xismul nu este o dogmă, ci o călăuză în ac­ Intrând în ultimul său . stadiu dc dezvol­
lai din viaţa Vladimir Ilici 'Lenin, titan al chipare măreaţă in Lcnin, al cărui nume ţiune, Leni.n a înlăturat tezele perimate şi tare. stadiul Imperialist, capitalismul, s’a
gândirii revoluţionare, conducătorul iubit şi a devenit simbolul -lumii noi dola Apus şi a .ridicat .pe o nouă culme ştiinţa marxistă. transformat în capitalism parazdfar, frână a
învăţătorul oamenilor muncii din lumea în Răsărit şi dcla Miază-Noapte la Miază-Zi” Nu a existat domeniu aJ ştiinţei sau al progresului social. Lemn a .arătat că in epoca
treagă, făuritorul primului stat socialist din Lemn — -conducătorul .gen-iaf -al mişcării practicii legale de lupta clasei muncitoare imperialismului, toate ¡contradicţiile din sâ
lume. comuniste internaţionale a murit, d.nr învă­ ■pentru -soci-a!'sin pc care Lr\nin să .nu-t fi îm­ mir capitalismului ajung 'la ulii mini gnad do
„La 2) Ianuarie, caii ea vierii tovarăşului ţătura lui trăeşte şi va trăi in veci I.eninis bogăţit cu genialele lui teze. ascuţime Doaccea Lemn arăta că „impe-
Lenin s’a sfârşit — înştiinţa in 1924 Comi­ mul trăeşte şi triumfă, el călăuzeşte şi în­ Generalizând experienţa mişcăm munc- ria.lismul este .ajunul revoluţiei sociale a
tetul Central al Partidului- Comunist al Uni­ sufleţeşte lupta proletariatului mondial pen toreşti intcmo-ţionole, Lonin şi Stalin. au proletariatului”, că ¡locul epocii dezvoltării
unii Sovietice. A murit omul, care a înte tru zdrobirea definitivă a capitalismului dezvoltat marxismul şi I au r'dicnt pc o nouă „paşnice” a* capitalismului a fost luat de
meiat oţclitul nostru partid, care I n făurit Leninismul trăeşte in victoriile istorice, treaptă, mai înaltă. epoca furtunilor şi zguduirilor revoluţio­
an cu an, care l-a călăuzit sub loviturile dobândite dc Partidul Comunist al Uniunii Tovarăşul Stalin a definit leninismul ca nare.
ţarismului, oaaţe Ta instruit şi l-a călit în imperial>s-mul a .fost definit de Lenin ca
Sovietice — partidul lui Lenîn şi Stalin — marxismul epocii imperialismului, a -arătat
lupta aprigă împotriva trădătorilor clasei o ¡luptă crânoenă între statele capitaliste pon-
•în manile victorii şi realizări ale -întregului unitatea şi conţin udarea învăţăturii Lui Mar.x
muncitoare,.. n înfipt cu o mână viguroasa şi Lcnin. şi lot cec.acc Lemn a adus nou, tru împărţirea Şi reîmpărţirea lumii. Analiza
fagăr al păcii, democraţiei şi socialismului,
steagul roşu al Revoluţiei din Octombrie în în acel-aş timp, în tezaurul m.aoismu lui- făcuta dc Lenin 'imperialismului reprezintă
;
care creşte şi se întăreşte tot »nai mult. tră-
întreaga ţară. a zdrobit împotrivirea duş )n .conv.orlM.rea cu iprima delegaţie munci o nouă treaptă în .dezvoltarea teoriei mar­
eşte în eroicele lupte ale proletariatului in­
manilor şi a instaurat temeinic stăpânirea tor^ască 'americană, tovarăşul Stalin a ară xiste îmbogăţind teoria ma-rlxistă. I-cnin a
ternaţional împotriva imperialismului şi răz­
poporului muncitor In fosta Rusie ţaristă. boiului. în duptn popoarelor din -ţările colo­ tal tn mod conoîs aportul adus -de Lenîn pc indicat calea justă pentru rezolvarea pro­
A murii întemeietorul Internaţionalei Co­ baza princiip'cjor lui Marx şi Engcls în tc blemelor practice aîe revoluţiei proletare
niale şi dependente pentru eliberarea lor na­
muniste. conducătorul 'comunismului mon­ zaurul general al marxismului, în condiţi­ Dezvoltarea ¡inegală şi în salturi a ţăriitor
ţională. Învăţătura nemuritoare a lui Le
dial, omuil col .mai iubit şi 'màndria profeta nm .îşi dovedeşte din ce în cc mai mult ile când capitalismul trecuse în faza impe­ capitaliste intensifică lupta înverşunată pen
rialului internaţional... Tot ce arc proleln- măreaţa şi atiot In rumoare a sa forţă Ea con­ rialistă. tru pieţele dc dcsTaccro, pentru sferele de
investiţii
ale
colonii,
pentru
capitalului,
L-enin. — arăta tovarăşul Stalin -- pc
rintul cu 'adevărat măreţ, şi eroic; gândire stitui -farul călăuzitor în lupta pentru eli­ bază tezelor fundamentale ale ,,Capitalului”, pentru izvoare dc materii prunc, oeeaoe fac
berarea naţională şi socraîn. în lu.pta împo­
neînfricată, voinţă de fier , nestrămutată, în­ a Tăcut o analiză genială a imperi.al.tsmu- inevitabilă izbucnirea războaielor imperia­
1
triva imperialismului în lupta pentru con-
dârjită, latotînvingătoarc, ura sfânta, ură dc lui şi a demonstrat pieirea >)uî inevitabila liste î.n -vederea tine noi împărţiri a lumii.
v
slruricn socialismului şî n comunismului
moarte . împotriva robiei şi asupririi, pasi­ In definiţia clasică dată imperialismului, ¡Războaiele imperialiste duc la slăbirea ca­
Istoria >a demonstrat triumful 'leninismu­ Lenin .a .arătat că; „Imperial'-sinul este ca- pitalismului în diferite ţări, coca.cc face po-
une revoluţionară ca-rc mişcă munţii din luimarxismul epocii imperialismului şi n re
pital'ismuil în stadiul de dezvoltare în oare sih'ilă ru.pcrea lanţului impcriia.list acolo unde
loc. credinţă nemărginită în puterea de cre­ voluţiitor proletare.
•j’a cristalizat domnia monopolurilor şi a acesia este ma¡i slab. Dc aci. Lcnin a trirs
aţie a mnsselor. un uri aş geniu organiza­ ★ capitalului iinancia-r, în care exportul dc ca­ geniala concluzie a posibilităţii victoriei re-