Page 27 - 1953-01
P. 27
ORI IMUL SOCIALISMULUI Pap 3
Să mobilizăm rezervele interne împotriva neglijenţei
faţă de gospodăriile colective!
pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani
Neglijând -în mod nepermi-s gospo secţia agricolă nu dau cu lunile prin
COSTACHE VASILE
prîmtopUor stahanovist la cuptorul Nr. 4 al dăriile a«gricole -colec/tive, comitetul gospodăriile colective, datorită biro
o(elăriei Siemens Martln-Hunedoara raional de partid şi comitetul exe cratismului ce mat există în munca
cutiv al sfatului popular Soboş, le-a isfatului popular «ra-ional. Nici acti
Cuvintele tovarăşului Gh Gheorghîu Dej, muncă. Desfăşurând -larg steagul întrecerii
lipsit de ajutorul şi îndrumarea de viştii comitetului raiona-1 de partid
rostite An faţa alegătorilor dela „Gr ¡viţa socialiste în scopul dc a obţine tot mai mult
care ele au nevoe nu dau prea des prin gospodăriile co
Roşie” din Bucureşti, a aprins In inimile noas oţel, am folosit din plin timpul de lucru pen
Din această cauză, gospodăria co lective. Aşa se explică faptul că ,pe
tre, a oţelarilor dela cuptorul Nr 4. al corn tru a scurta durata şarjelor, prin aplicarea
lectivă din Vingard, a trămas Jără lângă gospodăria colectivă din Vin
binatului siderurgic „Ghcorghe Gheonghiu- metodei Matulineţ Astfel, am reuşit să re
plan de muncă în perioada -de iarnă. gard, mai sunt încă şi alte gospodări»
Dej” Hunedoara, dragostea de a munci cui duc timpul de reparaţii cu 22 la sulă la oald
Reparaţiile la uneltele şi maşinile în aceeaşi situaţie.
şi mai multă râvnă şi ne-a însufleţit, dán- şi cu 30 la sută In reoe Ani scurtai timpul
agricole nici până acum nu sunt Trebue curmată cu hotărîre această
du ive noi lorţe, pentru a ne avânta tot mai de decajburarc a şarjelor şi oxidane a oţe
încă începute, curăţirea, selecţionarea practică nesănătoasă şi dăunătoare
mult în cadrul întrecerii socialiste. în sco lului în cuptor cu iaj,Uitorul aeru«lui compri
şi încercarea puterii ¡de germinaţie din -munca comitetului raional de
pul de a da lot mai mult oţel. al át de nr mat, aceasta permiţându-mi să dau mai mulle
cesaj pentru desvaltarea industriei din pa tone de oţel peste plan, să fac economii în- a seminţelor, deasomeni nu s’a făcui partid şi a sfatulu» popular a raionului
tria noaskă semate şi să reduc timpul de elaborare a iar de măsuri în vederea aplicării re Sebeş. Ele îrebue să privească cu toa
Un mare elan creator a cuprins şi pe otc- şarjelor. gulilor a«gro1ehniqe de iarnă, nici vor tă răspunderea sarcinile ce le revin,
ba. luând măsurile necesare în vederea
tarii din echipa mea, care sub îndrumane.t Pe lângă folosirea acestei- importante rc
Pe lângă aceasta, tehnicienii dela îndeplinirii lor.
orgaruzaţiei de bază. au «reuşit ca prin apl-- zerve interne, sub îndrumarea organizaţiei
carea înaintatei metode dc muncă a stahu- de bază şi cu -ajutoruil sindicatului am să
1
Movistului sovietic Matulineţ, să elaboreze 25 dit In inimile o ţol arilor dragostea faţă de Pentru intensificarea muncii atletice
dc şairje xajpide şi să dăm 600 törve de ofle! muncă şi faţă de agregate, întărind in acc-
peste plamrl din 1952 în activitatea culturii fizice şi a sportului
laş timp simţul răspunderii personale
In urma rezultatelor obţinute. împreună Iniţiativa mea a fost primită cu multă în i In anul trecut, activitatea atletică desfă că nu s'a respectat condiţiile oe rees dî^
cu întreaga echipă mi-am dat seama cu fie sufilcţire şi de ceilalţi oţclari de'a cuptoarele şurată -în regiunea mustră a cunoscut p«"» contractul colectiv.
oare zi ce trecea, că prin folosirea unei teii
Siemens Martin, precum şi de către toţi fur gnese î-nsemnate. In colectivele „Sparlak” Devia, şi Hune
nici avansate şi prin moibiilizarea rezervelor naliştii, 1-amina.torii şi celelalte sectoare de Partidul şi gtuvexnul a creat în acest do doara. deşi există un număr mare dc Icmci
interne, vom putea să obţinem tot mai mull
muncă din -cadrul Combinatului nostru, pe meniu -pentru oamenii muncii toate oondiţi salariate, totuşi ele nu au fost antrenate in
oţel In acest soop m’am gândit că «te nc care ¡-am chemat la întrecere sub -lozinca : ile morale şi materiale pentru a putoa prac practicarea sportului de massă. ca atletism,
oesar să fie aduse unele îmbunătăţiri cup
,,Sâ -mobilizăm rezervele interne pentru în tica şi -desfăşura pe o sca<râ cât maJ largă' decât în proporţie foarte mică. iar la colec
locului
făptuirea cincinalului în pat-ru ani”. In faţa această ramură a culturii lizice şi a spor tivul „Metalul” Călan, „Flacăra” Petroşani.
Urmărind atent, toate operaţiile dc produc lor. eu m’am angajat oa pe viitor să spo tului, pe baze ştiinţifice după vasta şi bogata „Locomotiva” Simeria, deşi sunt frumoase
ţie şi făcând numeroase calcule, ani găsit -resc indicii de util'zane a cuptorului cu 18 experienţă a Uni urnii Sovietice. posibilităţi de desvoltar-e a activităţii atletice,
calea care duoc ¿a mărirea uvdic'rlar dc uti Io sută faţă de oel ipîanîfioat şi să îndepli Acolo unde oonduoftriile .întreprinderilor şi totuşi aceasta a fost neglijată, singura preo
lizare a cuptorului In găsirea acestei căi am
nesc -planul lunar în 27 de zile comisiile oentrailc -a -asociaţiilor sportive, au cupate a colectivelor sportive fiind fotbalul
lost inspirat din experienţa oţelarilor sovie apreciat .la justa valoare această ramură
l-n urma aplicării acestei iniţiative inspi La ooAectivul „Metalui” C. S. „Gh Ghcor
tici şi în speciali de munca stahanovistiuiu'
rată din metodele stahanoviştilor sovietici sportivă şi unde aceştia au acordat tot spri ghiu Dej”, încă în -anul 1952 conducere;» a
sov^etk Macar-Mazai, care ,prin unele îmbu
roadele n’au întârziat să se arate. Şi iată că jinul pentru buna desfăşurare şi continua pr-vâ/ut in contractul colectiv amenajarea
nătăţiri -aduse cuptorului, a reuşit să i mü Ajutat «de conducerea sectorului nostru, care desvoltare a culturii fizice şî a sportului, rc ur:cl s?); de gimnastică, carp ,nu a fost jjt.î
rească capacitatea.
a -luat toate măsurile tehnico organizatorice, zultatele obţinute au fost frumoase. la Icloiinţă sportivilor nici până astâz* Aici.
Deacum, eram pe deplin convins că, prin
măsuri cane mi au -permis ca împreună cu La „Flamura Roşie” Sebeş, „Spartak ' deşi există un antrenor salariat special pen
înălţarea bolţii şi a capetelor cuptorului, prin
echipa jnea, compusă din ulemiştii: Grigorcca Alba Iulia şi rezerveJe de muncă. Hunedoara im ? se ocupa de această ramură sjkkUv
utilizarea praguri,lor f.a'lse din doi omită, spre
Dumitru, Cioblea Dioniste şi Dopşea Teodor, — spre exemplu — activitatea de atletism numărul atleţilor este însă toarte redus.
a mări capacitatea băii în aşa fel încât sö începând dela 5 Ianuarie şi până tn prezent a .luat proporţii di-n cc in ce mai mari ob-j Pentru viitor. Comitetele raionale CCFS şi
crească şi capacitatea cuptorului, vom reuşi să dau şarje de mare tonaj îrvk’-un timp re ţi,nându-se în anul ce a trecut rezultate fru comisiile «rego'omaîe ode asooiaţirlor sportive
să dăm mai mult oţel.
cord. oeea-cc a făcut posibil să -dăm zeci djc moase. vor trebui să dea o deosebită atenţie desvol
Deoarece hala din oţolă.ria noastră nu tone de oţel peste .plan şi -să depăşim in Deasemoni la colectivul I C S.H.. aotivi- tării aoesteî ramuri de baza, pentru introdu
permitea elaborarea şarjelor mari, m’am gân dicii de folosire a cuptorului dela 16—33 tatea atletică de «massă şi crosuri, a -cuprins
dit să fac o rină bifurcată, pent.r.u evacua !u sută t>at mai mulţi participanţi, ajutând în aoelaş cerea activităţii de masse a culturii fizice
rea otelului în dootă -oale, «lucru care va per .Daca succesele obţinute .până In prezent tîrr\p şi la «ridicarea colectivelor săteşti In şi a sportului în cadrul .regiunii Hunedoara,
mite să se mărească .greutatea .medic a şar cunoscând că mişcarea de cultură fizică şi
au făcut ca iniţiativa mea- să se extindă şi această ramură a spor lulu).
jelor ou 80 la sută -tată dc capacitatea no sport face paxte integrantă din educaţia co
in celelalte oţelării din ţară. «in cadrul cărora Pe Ungă părţile pozitive «obţinute în des
minaJă a cuptorului.
oţclarii şi au luat -sporite angajamente în făşurarea -atletJsmul'Ui in regiunea «noastră, munistă a masacl'cxr.
Despre aoeste .Lucruri am vorbit şi cu to muncă, mă angajea ca pe viilor să depun au exista* Insă şi o serie de «Lipsuri şi a- ŞIMON A
varăşul Drângă A-lexandru şi Miculic loac., toate eforturile pentru a descoperi noi şf cestea s’au manifestat mai ales. în acoen K1S -L.
care lucrează la cuptoru.l N-r. 4 in schimbu noi rezerve in lame, J.n 6cc-pu«! îndeplinirii
rile 2 şi 3. Aceşti harnici pnmlopitori, şi-au saircinei de cinste care a fost trasată de to
însuşit cu multă căldură propunerea mea. varăşul Gh Glveorghiu-Dej, adică de a în An nou şi mentaliiăfî vechi
Cu ajutorul organizaţiei de bază, am mo deplini înainte de termen planul pe 1953.
bilizai ipe toţi muncitorii şi tehnicienii in în scopul înfăptuirii cincinalului în patru ani. Cu ocazia începerii noului an. Banca Toată această afacere a costat /.50 lei şi
R P.R Deva. s’a hotărlt să-şi schimbe me 2 zile de drum. pe când dacă se folosea cit'
toda de expediere a corespondenţei:
ricrul nu ar fi costat niciun ban şi ar fi a-
Aşa de pildă, adresa cu Nr. /0.26011953.
juns la destinaţie In mai puţin de o ţttmă-
ce trebuia trimisă către Uniunea Cooperati
velor Meşteşugăreşti - Deva. n’a mai expe tate de oră.
diat-o prin curier ca până acum, ci prin Recomandăm celor vizaţi, să renunţe la o
poştă — recomandată — aşa că a străbătut semenea recomandate. care dcsvăluc din par
uriaşa distanţă de 150 m, dela Banca RPR tea lor serioase rezerve dc birocratism.
póna la Uniunea Cooperativelor Meşteşugă
reşti. exact in termen de 2 zile (!). I PALADF
A apărui în Ssmba română revista
„ T I M P U R I N O I “
A apărut in limba română nr /1/953 al (ii noastre (din carnetul unui scriitor) ; !
revistei sovietice „Timpuri noi”. S. MARCOVA, I. NOVGORODSC/U -- !
Cuprins: Răspunsurile tovarăşului I. V. Marile transformări (impresii din Chino): I
Stalin la întrebările primite din partea Potleton: DORIS LASCHIN - O zi de !
corespondentului diplomatic al lui „Ncit>- Duminică;
Yorh Times’’ — James Reston. la 21 De Bibliografie: V. TON IN — Tragedia
cembrie 1952 ; peonului uruguaian;
Anul /953; Răspunsuri ta întrebările cititorilor: L.
Evenimentele săptămânii ; MEDN/COV — Ce cheltuieli au Statele
M TARASOV — 30 de ani dela consti Unite cu războiul din Coreea ?;
tuirea Uniunii Sovietice ; Cronica viefii internaţionale:
D ZASLAVSCHl — Pronosticuri şi rea Supliment: Congresul Popoarelor pentru
La întrecere cu vremea, pentru înflorirea patriei noastre scumpe, pentru fericirea litate ; Apărarea Păcii, Viena 12—19 Decembrie
celor ce muncesc! 4 Din viaţa internaţională (note); /952
In foto :Stahanovistul Vaslle Costache, în timpul elaborării unei şarje de mare tonaj. ALEXANDR PISMENNM — Legea vie. Cuvântări şi documente
