Page 28 - 1953-01
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
Ţările de democraţie populară Arestarea unui grup de medici sabotori în U.R.S.S.
MOSCOVA (Agerpres). — TASS Medicii criminali au căutat în pri
pe drumul construirii socialismului transmite : mul rând să submineze sănătatea ca
Ln. urmă cu câtva timp, organele drelor militare conducătoare sovietice
securităţii de .stat au descoperit un să le scoală din activitate şt să slă
Lucrările de irigaţie în 1953 în China grup terorist de medici care şi-au pus bească apărarea ţării Ei au căutat
Datorită .¡intenselor lucrări de irigaţie, în giunile de coastă dc revărsări şi de tai ca scop ca pirintr’un tratament vătă să i scoată din activitate pe maroşa
mător să scurteze viaţa umor oameni Iul Vasilevski A. M., pe mareşalul
China de Est, în 1952 s*n obţinut o cantitate funuri
de seamă ai Uniunii Sovietice. Govoirov L. A.,'pe mareşalul Koniev
supli mc nta/ră de ccreatie de un milion de Planul de irigări pe 1953 este mai a mp iu
Din acest grup terorist lac parte : 1 S., pe generalul de armată Ştemenko
tone. decât ori care .altul de până acum El pre profesor Vovsi M. S., medic internist; S. M., pe amiralul Levcenko G. 1 şi
In pnezent se construesc stavil a re, ca vede construirea a peste 110.000 obiective profesor Vinogradov V. N., medic in pe alţii, însă arestarea a dejucat pla
nale, rezervoare -şi .şanţuri ipontru iriga-rea mici. mi oro centrale, ecluze, rezervoare şi ca ternist; profesor Kogan M. B., medic nurile lor mişeleşti şi criminalii nu
internist; profesor Kogan B. B., me au izbutit să-şi atingă scopul
a 7.500.000 hectare de pământ arabil. Lu teva sute dc proiecte de amploare mai marc.
dic internist; profesor Egorov P. !,
crărite de excavare executate chiar de ţă care vor hicc posibi'lă irigarea unei suprafeţe f S’a stabilit că toţi aceşti medici
medic internist; profesor Feldman A,
rani sunt de zece ori in ai mari decât in; de peste trei milioane Ivcctare. incluzând l medic otorrnolairingolog ; profesor asasini, deveniţi monştri ai speciei
M umane, care au călcat in picioare, stea
anul 1950 Aceste construcţii vor apăra re- aproape I 500.000 hectare dc pământ arid Etinger I. G., medic internist; profe gul sfânt al ştiinţei şi au pângărit
sor Grinştein A. M medic neurolog; cinstea oamenilor de .ştiinţă, erau a-
M
Reţinerea zăpezii Maiorov G. I., medic internist. genţi în solda serviciilor de spionaj
Din datele documentare, analizele,
în gospodăriile agricole cooperative din Bulgaria concluziile experţilor medicali şi măr sbrăine.
turisirile ceiior arestaţi, s’a stabilit Majoritatea celor din grupuî tero
In ultimii ani. gospodăriile agricole coope liamo-CVuşevo, Caravelovo, Sitovo şi multe rist (Vovsi M S., Kogan B. B., Feld
că criminalii, duşmani ascunşi ai po
rative de muncă din Bulgaria au vnceput să altele au făcut pregătiri pentru aplicarea n- man A. I., Grinşiein A. M., Etinger
porului, aplicau un tratament vătămă
aplice pc larg metodele înaintate ale agro cestei metode pe suprafeţe dc câteva zeci tor bolnavilor şi subminau sănătatea I. G. şi ailţii) erau în legătură cu or
tehnicii sovietice, prinbrc care şi roţincrcn dc ha. fiecare acestora. ganizaţia internaţională evreeascâ
zăpezii In regiunea Pileven. unde a şi nins, reţi-i Instrucţia a stabilit că membrii gru burghezo-niaţionalistă „Joint", înfiin
In acest an inu.lte din aceste gospodării pului terorist, profitând de situaţia lor ţată de serviciul de spionaj american,
ncrca zăpezii se face pe o suprafaţă m--t- chipurile pentru a acorda ajutor ma
cooperative din raionul! Elhavo au obţinut re de medici şi abuzând de încrederea
mane decât anul trecut Numai în raionul terial evreilor din alte ţări. In reali
colte mari, în ciuda condiţiilor neprielnice. bolnavilor, subminau cu .premeditare,
Loveci zăpada a fost strânsă în timp dc în mod criminal, sănătatea acestora, tate, această organizaţie desfăşoară
Un rol însemnat l-a avut în acest scop reţinerea sub conducerea serviciului do spionaj
câteva zile pe o suprafaţă de 175 ha. de se ignorau inlenţionat rezultatele exami
eăpezii Iată de ce >în cooperative se des american o vastă activitate de spio
mănătuTÎ şi 225 ha pământ 'nedesţelcnit In nării obiective a bolnavilor, puneau
făşoară în prezent 'larg pregătirile pentru naj, teroristă, precum şi alte activi
aphearea acestei importante măsuri agroteh această regiune se fac pregătiri pentru re diagnostice false, necorespunzătoare tăţi subversive într’o serie de ţări,
naturii reale a bolilor, iar în c£te din
nice. Membrii .cooperativelor din satele (io ţinerea zăpezii pe o suprafaţă de 1.073 Jia printre care şi Uniunea Sovietică.
urmă îi ucideau printr’un tratament
contra.ind ¡.cat Arestatul Vovsi a declarat la instruc
Rafinăria de petrol dela Ţerrik - Criminalii au recunoscui că, profi ţie că a primit din S U.A., din partea
una dintre cele mai mari construcţii ale planului cincinal tând de boala de care suferea A. A. organizaţiei ,,Joint’’, prin intermediul
Jdanov, au pus un diagnostic fals, as medicului Şimeliovici din Moscova şi
al R. P. Albania cunzând faptul că el suferea de in al cunoscutului naţionalist burghez
farct al miocardului, au prescris un evreu Mihoels, directiva „cu privire
A trecut un nn do când au început în Al amenajarea şantierului sunt pe cale de a f
regim contraindicat acestei boli grave la exterminarea cadrelor conducă
bania lucrările pentru construcţia rafinăriei terminate .locuinţele pentru muncitori, p'e şi astfel l-au ucis pe A. A. Jdanov. In toare din U.R.S.S
de petrol dela Ţennik, un,u.l din cele mai mari cum şi laboratorul rafinăriei. Au fost înde strucţia a stabilit că criminalii au Ceilalţi mebri ai grupului terorist
proiecte ale planului cincinal şi una din cele plinite .aproape jumătate din lucrările rh? scurtat deasemenea viaţa luî A. S. (Vinogradov V N., Kogan M B.,
mai mă/eţe construcţii din tară. oonstrucţie la staţiunea de pompare, s'au Şcerbakov, i-au aplicat un tratament Egorov P. !.) s’au dovedit a li vechi
greşit de medicamente cu acţiune pu
Peste .doi ani, ila Ţerrik se va începe disti pus temeliile şi s’-a început construcţia zi agenţi ai serviciului de spionaj englez.
ternică, i-au prescris un regim vă
larea petrolului asigurând astfel populaţiei durilor clădirilor din zona industrială In
tămător şi astfel i-au provocat moar Instrucţia va fi terminată în timpul
albaneze 150.000 lonc de carburanţi In timpul din urmă. lucrările de construcţie pe tea cel mai apropiat.
construirea aceslri rafinării, un rol dc sea accsl mare şnmtier au fost accelerate In câ
mă ÎI joacă ajutorul sovietic, dela punerea teva locuri se continuă betonnrea coloanelor Cuvântarea rosiiiă de Marcel Cachin
temeliei şi până .la utilarea cu maşinile no şi se deschide un drum carosabil în jurul în Adunarea Naţionala franceză
«sare fabricilor. PARIS (Agerpres). — TASS transmite: chin, poporul Franţei năzueşte spre paco.
In câmpia Ţerrik sunt în curs de con.-- A fost deasemenea terminal traseul dc cale La Paris s’a deschis sesiunea Adunării independenţă naţională şi dreptate socialii.
trucţie diferite fabrici .şi apartamente pentru ferată Papor-Ţorrik şl s’a început instalarea Naţionale franceze pc 1953. Polrivit tra El participă la mişcarea internaţională
muncitori. Potrivit hotărîrii Consiliului de diţiei, dreptul de a deschide sesiunea pentru pace, cari ia amploare în toate ţă
şinelor şi traverselor. Această cale leratî
Miniştri, toate lucrările dc construcţie vo*- anuală a fost acordai celui mai în vârstă nlc. ln ciuda campaniei dc aţâţarc, el re
trebui terminate până la slârşilul anului va lega noua .rafinărie de petrol dc linia fe membru al parlamentului care în prezent fuzâ să creadă că un al treilea război
1954 Până în prezent, la Ţerrik în afară de rată principală Elbasan-Durrcs este deputatul comunist Marcel Cachin. mondial ar fi inevitabil. El aderă la pro
Dc pc fotoliul prezidenţial al Adunării Nn punerile făcute dz reprezentanţii a Ho de
Un nou post de radio-emisiune al R.P. Ungare ţionale, Cachin s’n adresai deputaţilor ros ţări la Congresul popoarelor dela Vic-nn
tind o scurtă cuvântare în care a subliniat din Decembrie 1952.
In luna Decembrie 1952 la Nyíregyháza, liitscg din acest judeţ s’a construit cea mai că poporul francez este hotărit să refacă e- In anul 1944, întreg poporul francez
capitala judeţului Szabolcs din R. P Un modernă uzină pentru termen tarea tutunu conoinia naţională şi să o elibereze de depen a salutat încheierea tratatului iranco-so
gară, a fost pus fin funcţiune a.l doilea post lui. cum ipuţine se găsesc în Europa cen denţa străină vietic desprz care cei care I au semnai
de radio-emisiune locală. trală Acum locudorii acestui judeţ au o Franţa, a spus Cachin, „este în plină spuneau cu entuziasm câ „el este piatra
Postul de radio emisiune dela Nyíregyháza nouă bucurie : când se întorc seara dota criză politică şi economică şi în (ară dom unghiulară a politicii externe a naţiunii
dispune de patru studiouri înzestrate cu uti muncă, ci pet asculta m locuinţa Jnr emi neşte nemulţumirea generală” noastre”. Ei adăugau totodată că acest tra '
laj modern di.n care o. parte a fost adus din siunea noului post de radio. Cachin a vorbit despre cheltuielile mi lat constituc „o garanţie pentru Franţa
Uniunea Sovietică, iar altă parte a fost fa Legături dinire radio şi oamenii munci' litarc colosale ale ţărilor participante la împotriva unei posibile reînvieri a Ger
bricat In Ungaria. Prin acest posl se trans devine tot mai strân.să. Adeseori. în tim.D pactul agresiv al atlanticului şi a subliniat manici revanşarde" Astăzi, aceiaşi oanfr.ni
mit dările de seamă <vlc membrilor grupări cc studioul transmite programul. î.n cantora câ poporul francez duce povara legată nu care sunt la putere îşi reneagă semnătu
lor agricole cooperatiste, „eu privire la mu de alături sună telefonul Oamenii muncii numai dc aceste chcllueli, ci şi de războiul rile şi cuvintele. Dar poporul Francez nu
todelc lor de muncă Tot dc aici se trans din Nyíregyháza, ba chiar şi cei dela sate imperialiştilor francezi împotriva R. D. Viet va recunoaşte niciodată aceste acţiuni
mit piese de teatru şi cântece interpretate adresează diverse cereri postului dc omis. nam. nedemne. Zadarnice sunt încercările de
de ansamblurile culturale dîn judeţ Sălile unc „Numeroşi debutaţi ai Adunăm Naţionale n-l aţâţa împotriva poporului sovietic că
sunt despărţite între ele .prin pereţi dubli Numărul .ascultătorilor de radio creşte pv — a spus Cachin — care aparţin diferitelor ruia el îi datorează eliberarea !
Poporul francez ne cere deasemenea
de sticlă ca.rc amortizează sunetul. zi ce trece. In 1338 în Nyíregyháza existau partid.* cer în mod rezonabil încetarea ime ca în toate Împrejurările să rămânem cre
diată a acestui masacru sângeros despre
înainte de eliberare, majoritatea sale!o r doar 7 000 de abonaţi, iar în prezent, numă care generalul Dc Tassingy a spus că nu va dincioşi tradiţiilor democratice şi libertă
din judeţul Szabolcs nu .aveau .mei măcar lu rul lor trece de 20 001). aduce Franţei nici un folos.. Este absurd ţilor cetăţeneşti elementare ale Republicii
mină electrică. Niumărul total al elevilor din Durai и actuală a emisiunii noului post va să se propună poporului francez să conţi Franceze El urăşte fascizarea sub orice
şcolile elementare şi medii nu atingea nici ■fi mărită dela r oră la 2 3 orc pv zi In nue să-şi sacrifice în Asia fiii săi oi re formă, despre care fac atâta zarvă şi Ia
40000. ia.r numărul analfabet ¡‘or era toarte curând, studioul din Nyíregyháza va fi în sursele sale” care vor să ajungă partizanii aşa numitei
ma.re După eliberare. 47 de sate .ui îe-st e zestrat cu o maşină prevăzută cn un a,parai „In anul 1953. I spus în continuare Ca politici dc forţă”.
îectrificatc Şcolile ■elementare şi cele medii de înregistrare sonoră cu care se vor de
sunt frecventate In prezent de aproapj plasa în uzine şi cooperativele agricole d-* a Guvernul slugoiului american Adciiiuier
00000 de copn. In acelaşi timp, 2.800 de a producţie pentru a face înregistrări Ia fata PE SCURT sc solidarizează cu scopurile criminale ale
duJţi învaţă în şcolile muncitoreşti Din a locului. In prezent, c în curs dc organiza:** organizaţiei fasciste teroriste „Uniunea li
cest judeţ. 797 ansambluri culturale parti ansamblul de dansuri şi orchestra de ca 9 Subcomisia senatului S.U.A. care a cerce ncrctului german”. Astfel, un purtător de
cipă la concu-rsu.! ce se desfăşoară în pre meră a studioului. tat speculaţiile financiare ale senatorului fas cuvânt a! guvernului Germaniei occidentale
1
zent In R P Ungară Se fac aci noi cons- In curând se vor înfiinţa posturi d. r;> cist McCarthy a publicat un raport care, după a declarat că acesta „nu arc niemn interes
Irucţii şt judeţul se îmbunătăţeşte pe zi ce dio emisiune .î.n oraşele Pécs şi Győr. precum cum relatează ziarul „New York Post”,
trece. El are în prezent uzine şi fabrici noi. şi în judeţele Csongrad. Hajdú Bihar şi a! constilue un nimicitor act de acuzare a şi nici nu poite lua măsuri pentru a pune
înzestrate cu utilaj modern. |.n regiunea Ny- lele. lui McCarthy. în afara legii această organizaţie”.
Redacţia ziarului Str fi Martir Nr 9 Telefon 688 — Administraţia Slr fi Martie Nr 9 Teici 689 Taxa clătită in numerar cont oprobârii Direcţiunii
PTT Nr. 236 320 din 6 Nov 949 Tiparul; O ntruI Poligrafic Nr. 3. Unitate.» F I IV-va. Str Gh Bartţiu Nr 13