Page 30 - 1953-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL*!
1

Lev Cassil şt M. Pofiianovschi Fermele zootehnice — izvor de belşug
S T R A D A M E Z I N U L D I în gospodăriile colective

Recemie — Opera distinsă cu „Premiul Stalin“ Experienţa coUiozurilor din UR.SS. ne oole-ctivă din Mercurea a primit pe lângă
arată că gospodăria agricolă colectivă nu cele 3000 kg. oeneulc şi suma de 4.050 lei,
- EDITURA TINERETULUI -
poate fi o . gospodărie prosperă, aducătoare iar colectivista Buda Ana. din gospodăria
Romanul „Strada Mezinului' este poves- primejdioasă de cercetaş, izbutind să a- de venituri şi care să îndestuleze nevoile colectivă „Bretea M/uroşaoă”. pc lângă cele
tea adevărată a vieţii pionierului erou Vo- ducă un aport însemnat în lupta detoşa- membrilor ei, dacă preocupările acesteia se 4 118 kg. cereale a primit şi 1270 lei.
lodia Dubinin. căzut în Marele Război meniului limitează numai la cultura plantelor Unele comitete raionale de partid şi co­
pentru Apărarea Patriei . După eliberarea Chercutlui şl a turguşo- Holărîrea C C. al P M R. cu privire la oon- mitete executive ale sfaturilor raionale nu
Votodia Dubinin a crescut, ca şt atâţia ţ ; Stării Carantin. in care acţiona dtt- solidarca economico organizatorică a gospo­ au acordat însă importanţa cuvenită ere-
ru u
mulţi alfi copii sovietul, in spiritul •iti’o' taşamentul de partizani. Volodia Dubinin dăriilor ooleetive, recomandă acestora ca erii fermelor zootehnice pe lângă ţoale gos­
^
comuniste. Scurta lui viaţă şi-a pctrecul-o es(e a a cnm {, i, aţ t organizaţia pe lângă cultivarea pământului, să creeze; podăriile colective. Astfel, mai sunt gospo­
w
a
a
sub Puterea Sovietică, simţind din plin de pionieri, să Îndeplinească noi sarcini trei-patru forme zootehnice, pentru creşte­ dării care au deabia una sau cel mult două fer­
dragostea şi grija partidului lui Lenin şi Pornind cu o unitate de genişti la do­ rea vacilor de lapte, porcilor, oi-lor, păsări­ me, care stau pe loc Şi n-u se desvoltâ. cum
Stalin pentru ţinerile vlăstare, viitori con­ minarea carierelor de piatră. Volodia işi lor. etc. este gospodăria colectivă din Doştat. na.io-
structori ai comunismului. îndeplineşte ultima misiune, căzând eroic Pentru a aîuta gospodăriile ooleetive să-şi nut Sebeş, care ari deabia 53 de stupi şi 7»
Dar viaţa aceasta luminoasă, plină de în urma exploziei unei muie organizeze asemenea ferme, partidul şi gu­ рогст, sau cum este gospodăria colectivă din
bucuria copilăriei, a fost întreruptă de vernul au acordat acestora un sprijin im­ Pianul de Sus, care are numai 7 porci şi 6 vaci.-
mârşavul război fascist. Dragostea de patrie şi spiritul de sacri­ portant prin creditele repartizate pentru La fel sunt şi gospodăriile colective din
In zilele grele ale ocupaţiei nemţeşti. ficiu ai tânărului erou, au fost răsplătite cumpărarea de animale şi construirea de Peşteniţh şi Râu Bărbat din raionul Haţeg,
Volodia este alături de poporul său. gata şi cinstite de poporul sovietic. Dubinin a grajduri şi adăposturi, precum şi asistenta care deşi au condiţiuni prielnice pentru creş­
să-şt dea viata pentru apărarea patriei fost decorat iar numele său figurenzJ* cu tehnică necesară terea animalelor şi în special a oilor, nu
scumpe. — El se înrolează într’un deta­ cinste în rândul eroilor căzuţi pentru eli Crecarea fermelor zootehnice, asigură o şi-au oreîal decât ferme mici de vaci. Pe
şament de partizani, in cadrul căruia ac­ berarea Ckerciului activitate economică continuă . şi mulli’ate- lângă acestea, sunt lipsuri mari şi în ceeaee
ţionează ca cercetaş. Trăind viaţa de par­ Pentru tineretul nostru, viaţa eroică a ralâ: dă posibilitate dc a se folosi în to­ priveşte mărirea numărului de animale din
tizani. In condiţiuni neobişnuit de grele, lui Volodia Dubinin va constitui o pildă talitate şi raţional pământurile obşteşti, dă cadrul fermelor. în raport cu posibilităţile
hărţuind zi şi noapte pe cotropitori. Du- strălucită de patriotism fierbinte. de cu­ posibilitate membrilor gosp-u tăriei să lu­ materiale şi specificul fiecărei gospodării,
hinin creşte şi se căleşte în luptă El îşi raj şi abnegaţie pentru cauza măreţelor creze în t-ot timpul anului im numai atunci cum este situaţia din gospodăriile colective
îndeplineşte cu cinste şi abnegaţie sarrina idei ale lui Lenin şi Stalin. când se lucrează afară ia Ivi mp. şi asigură din Câpud. Beriu, Daia Română şi Apoldul
o sporire a veniturilor membrilor gospodăriei. de Jos. care nu s’au folosit de posibilităţile
Ca rezultat al ajutorului primit din partea ce Ie au
Comitetele de luptă pentru pace din raionul Alba statului, sub îndrumarea Comitetelor raio­ Deşi Tn ceeace priveşte creerea şi orga­
nale de parl'd şi a sfaturilor populare, gos­ nizarea fermelor zootehnice pe lângă gos­
desbaf hotărîrile Congresului dela Viena podăriile colective şi-au cro.tat crescătorii podăriile colective avem unele rezultate fru­
de vaci ou lapte, porci, ol. păsări, viermi de moase. nu acelaş lucru se poate spune des­
r Marele eveniment in viaţa luptătorilor din întreprinderule, instituţiile şi satele ra­ mătase, stupi, iepuri, etc., şî şi-au organi­ pre asistenţa tehnică zooveterinară pe care
pentru pace — Congresul Popoarelor dela ionului Alba. au învăţat lucruri minunate zat grădini pentru cultivat ou legume. Toate trobuie s’o primească gospodăriile din partea
Viena — a avut un mare răsunet şi in ra­ Ei au văzut cum noi forţe de oameni . d»n acestea au întărit puternic gospodăriile co­ tehnicienilor. In această direcţie, sunt lip.
ionul Alba. La îndemnul Comitetului rain- ţările subjugate imperialismului american lective şl au mărit veniturile oolecliv işti lor. sun grave fn ceeace priveşte hrăntrea ra­
nal de luptă pentru paoe. comitetele săteşti — provocator de războaie — vin să se Gospodăria colectivă „Steagul Roşu” din ţională я animalelor. Îngrijirea lor se iaee
precum şi oele din întreprindemi şi instituţii, unească în frontul mondial al luptei pentru Mercurea. raionul Sebeş, are în prezent 4 în mod i » 'iat fără respectarea zootchmi-
au început discuţiile în jurul desbateri-lor pace. Aceasta te a întărit credinţa tn trium­ ferme compuse din: 8 vaci de lapte, 93 of. nimuluî Această stare de 1и ип se dato-
лг
Sfatului Păc‘> dela Viena şi au prelucrat h:>- ful cauzei păoii. spodndu le puterea de 26 porci si 132 păsări, cane împreună cu neşte organelor zoo veterinare, atât dela rp.
tărîrîte lui muncă In multe loouri partizanii păcii au cele 4 hectare de grădină irigată au adus în giune cât $i dela raioane, care încă nu şl-au
Astfel, comitetul raional de luptă pentru trecut la acţiuni concrete, pentru întărirea anul 1952 gospodăriei un venit de 270.000 fnfeles pe deplin rolut pe care 11 au şi mani­
pace a reuşit să cuprindă un număr de 23 forţei patriei noastre libere, luptătoare ac­ lei. Asemenea succese au obţinut şi gospo­ festă încă serioase atitudini de birocratism
comune şi sate.-¡unde s’au trimis delegaţi tivă în marele lagăr al păcii dăria colectivă ,.H Iunie" dîn Bretea Mure- şî formalism ?n manca.
care.au prelucrat conferinţa: „Importanţa Astfel, muncitorii fabricii „Simion Bărnu şană. raionul llia, care ta înfiinţare a avut Dacă doctorul Glelncr şi zootehnistul Bâr-
Congresului Popoarelor dela Viena” Prin­ ţiu” au confecţionat 15 perechi de ghete pen­ doar un cal şl o vacă, îar în prezent posedă bătan dela raionul Alba şi doctorul Pascu
tre aceste oomune sunt Te'uş. Galda de Jos. tru copii coreeni, iar în alte întreprinderi trei ferme compuse din 15 vaci de lapte, Sevastian, şef-ul serviciului veterinar regio­
Crîcău. Bărăbanţ. Drâmbar. Ciugud. Oarda s’a înteţit întrecerea socialistă, muncitorii 24 porci Şi 337 păsări precum şi 6 boi. 6 nal ar fi luat dm timp măsuri preventive
de Jr>? ş» altele luându-şi angajamente, ca luptând activ cai de muncă şi 9 capete de tineret Dela şi de hrănire raţională a animalelor ar U
Deasemeni, In întreprinderile şi instituţi­ pentru pace, să îndeplinească cincinalul în aoesfe ferme, gospodăria a real'izst un ve­ putut înlătura o seamă de lipsuri care au
ile raionului Alba. cum sunt de pildă: C F.R patru ani nit d<> 41.413 lei. Asemenea aoestora. sunt dăunat munoîî pe acest tărlm
'Alba. fabrica „Simion Bărnuţiu". intreprin Planul de muncă al comitetului raional de şi gospodăriile colective d*n Obreja. Prîcaz, Comitetele raionale de partid şi comite­
derea ,.4 Ardeal”. U.R C C , Tribunal. Banca luptă pentru pace. prevede, ca nicîun sat Apoldul de Sus, Sibot şi altele. ca.rc şi-au tele executive ale sfaturilor populare trebuie
R.PR. unităţile şcolare. I CT şi altele, în şi niciun iubitor de pace din raionul Alba, să creiaf câte trei-patru ferme zootehnice să la măsuri hofărîtc în vederea desvoltârif
comitetele de luptă pentru pace s‘au citit dis­ nu rămână fără a cunoaşte importantele Fermele zootehnice, pe lângă faptul că multilaterale a gospodăriilor colective, pen­
cursurile finute de Friederich Joliot Curie, Uva Hotărîri ale marelui Congres al Popoarelor contrîhue la creşterea veniturilor obşteşti tru a face din ele model de viaţă nouă pen­
Ehrénburg. Yves Farge, Go-Mo-Jo şi alte ma­ dela Viena ale gospodăriilor colective, ele sunt în ace- tru ţărănimea muncitoare, exemplu viu ся«-е
teriale apărute în ziarul „Scânteia" în le DEMCO NICOLAE laş timp un izvor bogat de venituri pentru să dovedească în practică — la toate gos­
gătură cu marele Congres dela Viena Preşedintele oom'teluluî raional colectivişti Aceasta, este explicaţia că. co­ podăriile noastre — superioritatea muncii
:
n n temenea conferinţe, partizanii păcii de luptă pentru pace Alba lectivişti ca Gener-fn Marian dela gospodăria şi belşugul DP.VIANţJ NICOLAE

şi statornicirea regimului de democraţie popu­ Cu sprijinul multilateral al Uniunii Sovieti­
SECOLUL lară în aceste ţâri In locul fnrobmn tot ce ţările de domocraţie populară au depăşit
mai adânci a popoarelor din ţările colo­ Tn 1951 nivelul producţiei industriale dinainte
ATOTBIRUITOARE niale şi dependente a avut loc un nou şî de război : i»i Polonia de 2.9 ori. în Calm*
puternic avânt n? iurte- de eliberare na­ lovacia de 1.7 ori, în Ungaria de 2. > ufi,
p
ţională din aceste ţări. s’a agravat c-iza In ţara noastră de 1.9 ori. fn Bulgaria de
(Urmare din numărul trecut) şasea parte a globului pământesc, criza sistemului co'r-n-a al 'mperinjismulin”. 4,6 ori. iar în Albania de peste 5 ori
1
Victoria istorică obţinută de proletariatul sistemului ooloninl şi lupta revoluţionară a Leninismul conslibie farul călăuzitor al Succesele obţinute de aceste şase ţări de
proletariatului internaţional sub conducerea democraţie populară datorită ajutorulii U-
rus a demonstrat cu tărie teza leninistă ca popoarelor din ţările coloniale şi dependen­
Imoer'alîsmut este ajunul revoluţiei proletare partidelor comunisto. ■< îngreuiat mai mult te în lupta lor de eliberare de sub |iig-ul niumi Sovietice, sunt demonstrate ş- de
posibilitatea dc exploatare a lumii de către faptul că h sfârşitul anului 1952 ni'/e'ui
Pentru a îneca în sânge cuceririle Revolu capitalist Sub steagul lui Lenin ş; Stalin
imperialişti, ascuţind în acei aş time contra­ producţie» lor industriale a atins procvnrul
ţîet din Octombrie, pentru a distrug? tânărul dicţiile dintre puterile imperialiste încercă­ comuniştii din India au mobilizat toate for­
stat sovietic, monopolişlii american' au or­ ţele antiimperialiste şi antifeudale la luptă de 228 la sută faţă de anul 1937, tn timp
rii'' aoestora de a rezolva contradicţiile care ce producţia industrială a şase ţări capita­
ganizat intervenţia celor 14 stat** au roii din temeli» sistemul capitalist, pe seama pentru cucerirea libertăţi* naţionale
susţinut mişcarea contrarevoluţionară în­ Uniunii Sovietice, au constituit şi constitui» Mişcarea de eliberare naţională se des­ liste (Franţa. Belgia, Austria, Olanda. Gre­
fierând imperialismul american. Lcn*n a o bază şubredă pentru înţelegerea dintre făşoară astăzi pe un front din oe ?n ce mai cia şi Luxemburg) suiocMe de „ajutorul
arătat că imperialiştii englezi şi jimcricnnl larg. începând din fndochîna până la american”, pe aceeaşi perioadă, a crescut
statele împpna’î'te abia cu 31 la sută
acţionează ca nişte călăi şi jandarm ni li­ încă în 1926 când burghezia mternaţio Egipt, din Indonezia până în Iran, ca Paralel cu industria se dezvoltă l»i ţă­
1
bertăţii ruse Caracterizarea făcută de Le­ nală începuse sn pregătească cel de a! doi­ uneşte sub steagul lupta' antiimperialiste rile de democratic populară, într’un rifm
nin imperialismului american şi "»ogl-v cu milioane de asupriţi şî exploataţi şi zgudue
lea războ» mondial, tovarăşul Stalin a aver­ tot mai viu. agricultura
zeci de an» în urmă. îşi păstrează pe deplin din temelii imperiile coloniale
tizat că o a doua încercare de împărţire a In ceeace priveşte Republica Democrată
actualitatea „Datorită Ini Lenin şi Stalin Înmii va oosta capitalismul mondial mult Un triumf al leninismului, al în-vătătucii Germană, produ'.ţia el industrială a depă­
popoarele au învăţat că nu există luptă leninist-staliniste, îl constituc victoria isto-
mai scump decât primul război şit cu 36 la sută nivelul dinainte de război,
pentru libertate fără ascuţiş antiimperîalist, rîcă a revoluţiei chineze. „Salvele de tun ale iar agricultura a depăşit acest nivel atât fn
că a lupta în zilele noastre pentru libertate Al doilea război mondial, aşa cum arată Revoluţiei din Octombrie re-au adus mar- teeacc priveşte suprafaţa cultivată cât şt
înseamnă a lupta împotriva imperinlismu- tovarăşul Malenkov în Raportu! de activi­ xism-leninismul’' a spus tovarăşul Mao Ţze- producţia la hectar
fu’’’ — arată tovarăşul Gh Gheorghiu-Dej tate al CC al PC.US, la Congresul a! Dun
XlX-lea af Partidului ,.a încurcat socotelile Succese deosebit de importante a obţinut
Imperialismul american apare astăzi nu Sub conducerea eroicului Partid Comu R P D. Coreeană. Volumul producţiei .in­
inspiratorilor lui şî, datorită luptei eroice
numai în rolul de principală putere agresivă, a poporului sovietic, s’a terminat ai rezul­ nist Chinez, poporul chinez a scuturat pentru dustriale orescuse în R P.D Coreeană încă
care îşi subordonează cu sprijinul cercurile.» tate neprevăzute pentru Imperialişti In la­ totdeauna lanţurile robiei oolonîale. Cu aju­ tn anul 1949 de 4 ori faţă de anul 1946.
guvernante reacţionare ţările din blocul A- torul Uniunii Sovietice economia Republi­ Munca ei de construcţie paşnică a fost Tn^
cul nimicirii sau slăbirii Uniunii Sovietice
tlanticului de Nord. dar şi în cel de jandarm a rezultat întărirea U R.S S., a crescut pres­ cii Populare Chineze se dezvoltă azi într’un treruptă însă de atacul mârşav al imperîa-
mondial, sugrumând pretutindeni orice fâ tigiul internaţional al Uniunii Sovietice In ritm rapid Volumul producţiei industriale Irşti'Ior americani
a crescut în 1951 mai mult decât de două Creşte şi se întăreşte economia Republicii
măşită a libertăţilor democratice şi instau­ locul slăbirii şî zdrobirii democraţiei î avut
ori în comparaţie ou anul 1949. Prin efec­ Populare Mongole Producţia industriei de
rând fascismul. loc desprinderea dp capitalism a unei serii tuarea reformei agrare au fost obţinute suc- stat şi ooopeiatiste a crescut în ultimul de­
C/earea statului socialist sovietic pu a de -ţări din Europa centrală şi de Sud-fisl oese importante şj In agricultură. ceniu de aproape 3 ori