Page 31 - 1953-01

пгчіміи 9пгт л г *с w г п »17

Sesfonfie Sia^TiSor populare Nepăsare şi dispreţ

Problema construcţiilor prin autoi oi punere în desbaterea faţă de tinerele cadre
Anul trecut la 22 Decembrie o noua
lucrărilor celei de a Vl-a sesiune a Sfatului Popular Raional Ilia piomoţie de tineri dela şcoala S F U
v
Dârei de scama asupra felului in care a Deputaţii au purtat discuţii aprinse în ju­ Düt i‘ tă lipsei de control şi a sprijinului „Vulcan’’, s’au calificat în meseria de
fost executată campania agricol;i ds toamnă rul planului locul care a fost prezentat spr«- insuficient dat de către Comitelui Executiv mineri, ajutori-mineri şi vagonetari.
şi construcţiile prin autoimpunerl, prezentată aprobare de către tovarăşul deputat Roşea raional, sfatul popular din comuna Vorţa, Erau mândri că partidul şi guver­
de către tovarăşul deputat Vasui Teodor, loan. secretarul Comitetului Executiv raio­ a rămas în urmă cu toate muncile nul nostru !e a creeat toate condiţiile
preşedintele Comitetului Executiv a înfăţi­ nal, plan ca ce prin îndop! ini rea obiectivelor Tovarăşul Lupu loan, a criticat Comitetul
şat realizările şi lipsurile sfaturilor populare sule \и ridica la o treaptă şi mai înalţii ni­ Executiv pentrucâ nu dă atenţia cuvenita peinl.'u a se putea califica în acca-stă
din raion în decursul anului 1952. velul socia'. politic. cultural şi §amMw as oa­ muncii de alfabetizare şi lasă această mun­ frumoasă meserie de mineri. Erau bu­
Datorită muncii politica şi orgnizatorice menilor muncii din raionul Ilia. că mai mult pe scama învăţătorilor, care în curoşi că vor putea da contribuiiîi lor
desfăşurată de sfatul popular raional — se In plan, este prevăzut ca în cursul anu­ cele mai multe locuri sunt slab sprijiniţi, la îndeplinirea sarcinilor oe revin mi­
spune în darea de seamă campania în- lui 1953 să crească lucrările dc amenajare s’au nu sunt del.ee sprijiniţi de sfaturile popu nei. „Vulcan” în cadrul planului de
sâm;întări.!or de toamnă a fost terminată în ;i drumurilor şi dc construcţii de p -rluri Va­ lare comunale. Tovarăşa deputată Suciu
tr’un termen scurt şl în condlţiuni apro'ch- loarea totală a acestor lucrări va depăşi Apoloma, a criticat dcasemeni comitetul exe­ stat, că vor putea să-şi valorifice în
niee mult superioare oelor din campaniile suma dc 320.000 lei. Va îi mărită producţia cutiv pentru faptul că nu s’a interesat ca bune conditiuin’ cunoştinţele primite
anterioare Raionu.1 Ilia. a reuşit să se cia întreprinderilor comunale cu peste 80 la sută banii încasaţi prin autoimpuneri să Me uti­ în şcoală.
sev.e primul pe regiune şi a primit drapelul faţă tic anul 1052. se vor amenaja izvoarele lizaţi în scopul pentru care au fost încă Bucuria multor tineri din mina
de raion fruntaş de apă пгі псг.пІГі din sn'cle. B oh olt. Cliîmîn- saţi. Astfel. în comuna Vănşoara. unde tre
In ce priveşte înfrumuseţarea sărilor, din dia. Filimnn Sârlvri etc.. şi чш începe val o- buiau terminate construcţia şcolii din Ştii „Vulcan” a fost însă de scurtă du­
darea de seamă a reeşit, că s’au obţinui dea- rificarca zi Vor fi electrificate noi sate îneasa. şi a altor locale, banii încasaji în rată. După ce au fost calificaţi, ei au
semeni succese remarcabile. Deputaţii ra­ In satul Almăş—Sălişlc, se va con­ acest scop au fost folosiţi pentru picurarea fost mutafi dela un loc de muncă la
ionali şi comunali, muncind sub îndrumarea strui un nou dispensar medical care va de furaje neputând fi terminate astfel cons alitul, nu le-a fost Încredinţat locul de
organizaţiilor de partid au reuşit să mobi­ Irucţiile planificate.
fi dol;:t cu cele neocsare. Bibliotecile cămi­ muncă pentru care au fost calificaţi
lizeze masse largi de 'riăţeni la muncile de nelor culturale din raion vor fi înzestrate Deasemeni. discuţiile purtate de către depuiaţii
înfrumuseţare a satelor Şi dc ridicarea lor Sente I., Gordoş Geza, Cladnîc Lídia. Benboa şi au fost puşi să lucreze din nou ca
cu peste .5000 volume de opere noi, dispen
din punct dc vedere fu Itu ral-social şi samta r sarele medicale şi casele de naştere vor fi Grigore şi alţii, au contribuit din plin muncitori necaMicatb
In cursul anului 1952, au fost construite dotate cu noi mnleriale şi instalaţii moderne. la desvăluirea lipsurilor care există în ac­ Tovarăşul Ştefan Ionîţă, a fost ca­
prin resurse locale 24 de şooli. O marc tivitatea sfaturilor populare din raionul Mia lificat ca ajutor de miner, dar nu i s’a
parte din ele au (ost terminate complect, In ce priveşte aprov-iziona-rea oamenilor şi la îmbunătăţirea muncii pe viitor dat de luoru în specialitatea sa, ci
iar restul vor fi terminate în cursul acestui muncii cu legume şi zarzavaturi, se vor Luând cuvântul în încheere. tovarăşul d<*
trimestru Deasemenca au început construc­ croea întinse zone legumicole. In acest scop putat Bucium Constantin, preşedintele sesi­ a fost pus să cureţe linia şi să care
ţiile la peste 30 de cămine culturale dintre au fost indentificafe peste 3G0 ha., teren unii, a subliniat că lucrările oclei de a Vl-a lemne pentru mina. La fel s’a întâm-
care o mare parte au şi fost terminate Au care va fi ¡irigat şi cultivat ou zarzavaturi. sesiune a sfatului popular raional Mia. s’au plait şi cu tovarăşul Radu loan, care
luat liinţă 3 dispensare medicale, iar în sa- Sau luat măsuri pontru a fi amenajate pie­ desfăşurat la un nîvel mai ridicat faţă de este calificat ca vagonetar.
Ы Muncelul Mic. aşezat în vârful munte­ ţele din centrele Mia. Băita, Certej, Zam sesiunile anterioare Dacă la sesiunile tre­
şi din a!te localităţi Deşi a fost sesizat de multe ori to­
lui. unde în trecut populaţia a trăit în or* cute numărul deputaţilor care participau la
mai neagră înapoiere sanitară, a luat liinţă PI amil local pe 1953 a fost aprobat în discuţii a fiost sub 60 la sută. la această se­ varăşul David, prim maestru mine*
un punct sanitar înzestrat ou toa(c mate unanimitate de către sesiune şi a fost a- siuni aproape toţi deputaţii ş’au adus par­ al sectarului I. de această încadrare
ria lele necesare Au mai luat fiinţă 4 case doptată totodată o hotărîre în сате sunt tea lor de contribuţie la îmbunătăţirea lu­ nejustă a lor, toiuşi, în loc să ia mă­
de naşteri, s’au reparat şi s’au deschis noi prevăzute măsuri concrete pentru îndeplini­ crărilor sesiuni], luând cuvântul la discuţii suri pentru a i se da fiecăruia mun­
drumuri de acoes între oomune şi sate. s’au rea lui la timp şi în conditiuni optime. şi criticând cu tărie lipsurile Comitetului că după capacitatea sa, el le-a răs­
construit poduri, au lost terminate lucrările Nu nu fost trecute cu vederea, dc căt>:c Executiv raional. Acest fapt dovedeşte că a
de construcţie a uzinei electrice din satul deputaţi nici lipsurile care au existat şi crescut simţitor spiritul rle combativitate puns „duceti-vă la măturat canalul,
Tciu 7 cămine culturale au fost înzestrate există în activitatea sfaturilor populare dir» faţă de lipsuri a deputaţilor şi că ei sun! dacă nu vă place această muncă”
cu aparate de cinematograf şi aproape toate raion, cî ele au fost desvăOuite eu tărie »le preocupaţi de buna gospodărire a satelor Organizaţia de partid trebue să în­
căminele din. raion cu aparate de radio către deputaţi făcându-sc propuneri pentru noastre, de înfrumuseţarea lor, de ridicarea drume comitetul sindical şi comite­
Aoestea sunt numai câteva dip roalizârile înlăturarea lor. lor pe o treaptă mai înaltă din toate punc­ tul organizaţiei U.T.M. pentru a da
pe care sfaturile populare din raionul Mia. Comitetul Executiv a fost criticat cu as­ tele de vedere, dovedeşte că sunt demni de mai multă aten(ie tinerelor cadre cali­
au .reuşit şa le obţină în decursul anului înorederea pe câine le-a încredinţat-o oame­
trecut, realizări la ca-re sub regimul bur* prime de către tovarăşul deputat Hedrea nii muncii, alegându-i ca deputaţi aî statu­ ficate din cadrul minei „Vulcan”.
:
ghezo-moşieresc oamenii muncii din acest loan, pentru faptul că nu s’a interesat ca lui popular. Socotim că conducerea minei „Vul­
raion nici nu se puteau gândi adunările populare programate să lîe ţinuta T. MARIAN can”, trebue să ia măsuri grabnice
pentru ca ţinerile cadre să poată mun­
ci’ după cunoştinţele şi aptitudinile
M a i multe ţesături de bună calitate
lor, şi că ea are datoria de a combate
Colectivul de muncitori dela ţesă­ conduse de tovarăşii Uirâlu loan şi conduse de tovarăşii GuncFsck WÎ41- cu tărie rămăşiţele burgheze rămase
tori a „Vulcan” întâmpină cel de a>l Coandă Victor, au reuşit să obţină hem şi Herbert Rol and, caire au ob­
treilea Congres General al Sindicate- depăşiri de normă între 16.2 şi 28,8°/o. ţinut depăşiri de normă între 32,2 şi în minţile unor maeştri mineri cu pri­
tor din tara noastră, cu noi realizări Alături de cele două brigăzi ale pă­ 34,9 la sută, dând ţesături de bună vire la repartizarea cadrelor tinere
în producţie. cii din cadrul acestei ţesătorii se a- calitate. BULANCEA CORNELIA Hriscu Dumitru şi Ionîţă Ştefan
Astfel, cele două brigăzi ale păcii f 1 ă şi cele două brigăzi U T M.-îste, corespondent voluntar corespondenţi voluntari

Economia Uniunii Sovietice şi a ţărilor lui. Germania, Japonia şi Italia au încetat Pentru atingerea acestui scop criminal, de paoe şi prietenie cu toate popoarele iu­
de democraţie populară care se dezvoltă în să se mai numere printre marile puteri, iar ei au format blocul agresiv al Atlanticului bitoare de paoc
interesul asigurării satisfacerii maximale a Franţa şi Anglia şi-au pierdut poziţiile din de Nord, crează baze militare în imediata Consecvent politicii sate dc pace. stalul
nevoilor matoriaJe şi culturale ale societăţii, trecut. Pc tărâm ¿conomic, în ţările capita­ apropiere a U R S S şi a ţărilor de democra­ nostru întăreşte în acelaş timp capacitatea
sporeşte într’un ritm tot mai furtunos liste, s’au ascuţit din ce în ce mai mult ţie populară, remilitarizează Germania occi­ sa de apărare. Prin participarea sa directă
Producţia industrială a Uniunii Sovietice contradicţiile, iar încercările de a ieşi din dentală şi Japonia pc ale căror popoare ur­ şi activă la demascarea planurilor războinice
b crescut în 1952 aproximativ de 2.3 ori faţă dificultăţi pe calea militarizării economici, măresc să te transforme în carne de tun ale imperialismului american şi englez şi
de anul 1940. Agricultura Uniunii Sovietice, au agravat aceste contradicţii Prin atacarea Coreei, imperialiştii americani ale slugilor sale titoislc. Republica Populară
cea mai înaintată agricultură din lume, s’c ★ şi englezi au trecut dela pregătirea agre­ Română aduce o contribuţie efectivă măre­
refăcut într’un ritm rapid siunii, In agresiune directă. Ei ţintesc acum ţei oauze a păcii
Directivele Congresului al XIX lea al Analiza genială făcută de Lenin imperia­ la extinderea războiului din Coreea Imperialiştii americani şt englezi trebue
Partidului cu privire la cel de al 5 lea plan lismului, desooperirea contradicţiilor sale o- Împotriva primejdiei crescânde de război să ştie că popoarele care şi-au cucerit li­
cincinal de dezvoltare a U.R.S.S pe anii dânci care se agravează din ce în ce mai însă. în apărarea păcii se ridică puternice bertatea nu mai pot fî întoarse din diurnul
1951-1955, acest document de însemnătate mult şi ca-rc-1 condamnă la pieire inevitabilă, forţe populare Amploarea orescândă a miş lor. iar „cruciadele împotriva comunismu­
istorică mondială. demonstrează întregii are o însemnătate deosebită în zilele noas­ carii contemporane pentru pace este dc lui” pe care le organizeaz.ă miliardarii ame­
lumi forţa de nebiruit a Uniunii Sovietice. tre. când imperialismul american şi englez, monstrată de faptul că pe Apelul dela Sto- ricani vor aven acelaş sfârşit cn aceea pc
La sfârşitul oeluî de a>l 5 lea plan cincinal, duşmanul principal al popoarelor, asuprito­ kholm şi au pus semnătura 500 milioane rlo care imperialiştii au mai încercat-o cu aju­
volumul producţiei industriale va spori în rul lor sângeros, ameninţă omenirea cu un- torul armatelor hitloriste
comparaţie cu anul 1950 de trei ori Reali­ nou război mondial oameni, iar pe Apelul pentru încheierea Cu geniala sa putere de previziune. Lemn
zarea măreţelor obiective ale planului cinci­ Tovarăşul Stn 1 îîl ne învaţă că : ,,...ori de unui Pact al Păcii înlrc oele cinci mari pu­ a arătat că imperialismul american şi en­
nal va constitui un însemnat pas înainte, câte ori contradicţiile capitaliste încep să teri. mai mult de 600 milioane de oameni glez pornit pe drumul imperialismului ger­
pe cojea dezvoltării Uniunii Sovietice dela se ascută. burghezia îşi îndreaptă privirile Congresul Popoarelor pentru Pace dela man se apropie tot atât de repede, poate
socialism la comunism spre U.R S.S.: nu s’ar putea oare rezolva Vîcna. la care au luat parte delegaţi din 85 chiar şi mai repede de acel sfârşit pc caro
Victoria istorică dobândită de Uniunea So­ cutare sau cutare contradicţie a capitalis­ de ţări, a arătat uriaşa lărgire a mişcării l-a parcurs cu atâta ..succes” imperialismul
vietică în cel de al doilea război mondial mului. sau toate contradicţiile luate laolaltă, pentru pace german Încercările imperialiştilor nu pot
asupra imperialismului german şi japonez, pe seama URS S., pe scama acestei Ţâri Mişcarea pentru pace are drept reazim salva capitalismul dela pi-rirea lui inevi­
desprinderea unei serii de ţări din lagărul a Sovietel-oir, citadela revoluţiei, care prin în­ principal puternica forţă a Uniunii Sovietice, tabilă
imperialist, destrămarea piieţîi mondiale uni­ săşi faptul existenţei sale revoluţionează oondusâ de stegarul luptei pentru pace în Trăim într’un veac fn care toate drumu­
ce. a marcat o nouă etapă în dezvoltarea clasa muncit'Oaire şî colonirJc, care împie­ lumea întreagă, marele Stalin. Lenin al zi­ rile duc spre comunism învăţătura leninist-
crizei generale a sistemului capitalist Prin dică organizarea unui nou război, care îm­ lelor noastre stalinistă constitue pentru clasa muncitoare
formarea lagărului mondial al socialismului, piedică reîmpărţirea lumii într’un fel nou..” Profund ataşat cauzei păcii şi prieteniei din întroaga lume chezăşia victoriei defini-
caro cuprinde o treime din populaţia întregii Tn încercările lor nebuneşti de conducere între popoare, poporul nostru sub conduce­ tivc asupra capitalismului
lumi şî a palra parte dm suprafaţa globu­ a lumii, de a opri mersul înainte al isto­ rea Partidului Muncitoresc Român, obţine învăţătura lenînisl-stabnistn dă proleta­
lui. raportul de forţe s’a schimbat In favoa­ riei. imperialiştii americani neînvăţând mereu noi succese în lupta pentru cons­ riatului International încrederea neclintită
rea socialismului. din propria Iot experienţă, din falimentul truirea bazei economice a socialismului. Sta­ în victoria păcii, a democraţiei. în victoria
Perioada postbelică a fost o perioadă de slăbi­ înregistrat în anii intervenţiei, pregătesc un tul nostru duce o politcă de apărare a păcii, socialismului şi comunismului.
re continuă a sistemului capitalist mondial şî nou război. îndreptat împciriva U R.S.S. şl de prietenie şi alianţă cu Uniunea Sovietică „Comuniştii 1‘Pebue să ştie — a spus Le­
de creştere continuă a forţelor socialismu­ a ţărilor de democraţie populară şi ţările de democraţie populară, o politică nin — că ?n orice caz, vidorul e al lor’*.