Page 32 - 1953-01
P. 32
Рае. 4 DRUMUL' SOCIALISMULUI
Lucrări pentru transformarea naturii Poporul italian nu va recunoaşte niciodată
„reforma“ electorala reacţionară
în ţările de democraţie populară
ROMA (Agcrp cs). loc demonstraţii dc protest împotriva pro
După ce a fost adoptai de majoritatea iectului dc lege p-ivind reforma electo
R. Cehoslovacă reacţionară din Cambra deputaţilor, proiec rală. In numeroase institute de învăţământ
tul guvernamental de ..reformă” a legii studenţii au părăsit cursurile
Cu câţiva ani In urmă, partea dc Sud a Şî aslfel, după numeroase calcule şi după
electorale urmează îă (ie luat în discuţie După cum anunţă agenţia Reut.or, în
Moraviei, bântuită dc vântul uscat, era una alcătuirea proiectelor, la începutul anului
dintre cele mai secetoas; regiuni ale Ceho 1950, muncitorii şi inginerii, împreună cu o şi in Senat. Această lege. ticluită de reac- cursul manifestaţiilor de protest de Marţi,
poliţia a tras asupra coloanelor de mani
slovaciei. Recoltele se uscau din cauza văn brigadă de membri ai Uniunii Tineretului ţiunea italiană şi inspiraîă de protectorii
ei americani, este menită să împiedice po festanţi care sc îndreptau spre clădirea
tului şi a lipsei dc apă. iar ţăranii erau ne Cehoslovac, au începui în satul Krnowice,
voiţi să plece Ia oraşe In căutare de lucru. construrea unui canal de irigaţie lung d; porul să-şi aleagă pe adevăraţii, săi repre parlamentului Zeci de persoane au lost
Şi toate acestea, datorită marilor moşieri ca 12 mii; alimentate dc râu! Dyje. zentanţi in parlamentul tării Dcaceca pro cănile şi mulţi dintre răniţi au tost inter
re sccătuiseră aceste pământuri cu ani în S’au ivit multe greutăţi, dar oamenii au iectul a stârnit o vie indignare în întreaga naţi în spitale
Printre cei maltrataţi de poliţie este şi
urmă şi care în goana lor după profituri, lucrat cu râvnă şi astăzi o jumătate din a- Italic. deputatul comunist Pictro- fngrao, directo
La chemarea Camerei de muncă a pro
au tăiat pădurile şi au distrus morile re cest canal, eslc terminată Ţăranii au şl vinciei Roma, In semn de protest împo rul ziarului „Unita”. După- cum anunţă
zervoare şi elV- ee început să cultive pe pământurile irigate France Przssc, deşi rănit. Pietro Ingrao.
După instaurarea puteni populare, guver legume şi orez t-riva profetului guvernamental de „re
nul Republicii Cehoslovace a Luat hotârî- Odată cu începerea construirii canalului, formă” electorală. la 20 Ianuarie. ora s'a prezentat în parlament unde şi-a expri
mat protestul împotriva acţiunilor teroriste
15.30, oamenii muncii din oraşul şi în
rca dc a transforma Sudul Moraviei înlr’o muncitorii , cehoslovaci nu început şi plan treaga provincie Roma au declarat o grevă la care s‘a dedat poliţia din ordinul guver
regiune fertilă tn lupta împotriva secetei, tarea de perdele forestiere de protecţie, pen
generală care a durai până la or;lc 2-L00. nului
ei au fost ajutaţi în primul rând de în tru a opri vântul şi au început refacerea Potrivit relatărilor ziarului „Pacsc Deputaţii comunişti şi socialişti au pro
delungata experienţă a colhoznicilor şi a oa rezervoarelor şî lacurilor, In Moravia de Sud Sera”, in numeroase introprindor- d:n iectat împotriva actelor de violenţă orga
menilor dc ştiinţă din Uniunea Sovietică, au (ost plantaţi între anii 1948—1951. un Roma. toti oamenii muncii au încetat lu nizate dc guvern în scopul înăbuşirii ma
care prinlr’o reţea de stăvîlare şi rezervoa număr de 5 milioane şi jumătate de puicţi crul. Tramvaiele şi autobuzele şi-au încetat nifestaţiilor de massă care exprimă op
re, prin construirea do canale de irigaţie şl Unele perdele forestiere de proiecţie, late circulaţia. In ciuda intervenţiilor poliţiei, ziţia poporului italian faţă dc reforma elec
prin- plantarea de perdele forestiere de pro d.* 5 până la 30 metri, au fost plantate anul
pe străzile principale ale Romei au avut torală antidemocratică.
tecţie, au transîormat stepele în câmpii ier acesta cu ajutorul unor maşini speciale
tilc. Statul suportă întreaga cheltuială a plantării
!
In anul 1949. guvernul cehoslovac a ho- şi a întreţinerii acestor perdele forestiere.
tarît că primul pas spre transformarea a- In anii următori, sc va construi un sis
cestei regiuni va (i construirea în Moravia tem de canale de irigaţie până la Sud dc
de Sud o unuf canat de irigaţie, aproape pa Brno, care va faoe să crească recolta la
* ^ Despre aceste cartiere ale oraşelor
ralel cu frontiera ceho-austriacă Prin con hectar a culturilor pi o- suprafaţă dc 200000
italiene, ca acesta din oraşul Napolt,
struirea acestui canal, o suprafaţă de a- de pogoane
proape 20 000 de pogoane de- pământ din cel Oamenii dc ştiinţă din Cehoslovacia se tn care mii de locuitori ai oraşului
mai fertil va putea fi folosită pentru culti ocupă acum cu elaborarea proiectelor pentru se sbat in cea mai neagră mizerie,
1
varea zarzavaturilor şi a orezului, care până crearea- a două mari lacuri în Sudul Mora-
nu se pomeneşte in cântecele sau des
acum nu se cultiva in Cehoslovacia; pre vieî, precum şi a proiectului pentru construi
cum şi a plantelor şi fructelor care au ne rea canalului Dunăre Oder, care va lega crierile, care laudă frumuseţile acestor
voie de o climă mai caldă. Moravia de Marea Baltică şî Marca Neagră. oraşe Mizeria acestor cartiere■ este
R. P. Bulgaria ascunsă cu grijă vizitatorilor yankei,
in călătoriile lor in această lard. j
In 1951, când sa publicat hotărfica istori stvuirea primelor 13 microbaraje din Dobro-
că cu privire ia transformarea Dobrogei de gea de Sud,
Sud. bucuria populaţiei a fost de nedescris. A fost începută amenajar.ea primelor per
Acest plan grandios pentru R P. Bulgaria- dele forestiere de protecţie. Membrii gos
a fost elaborai cu ajulcrul preţios al spe podăriilor agricole cooperative au plantat în.
ciallşlilor sovietici. In şesul Dobrogei a în total p;stc 6.100 hectare Jn felul acesta ei însemnate acumulări peste plan realizate în R. P. Chineză
cepul o muncă febrilă Mii di oameni ai vor scăpa pentru totdeauna de influenţa ne PEKIN (A*gerpres). — China Nouă producţiei cu 30 ia sufâ faţă de anul 1952.
1
muncii au lucrat la- instalarea conductei, fastă a vânturilor şî viscolelor din timpul Industria Chinei, care a păşit într.V> pe Ziarul relatează deasemenea că între
lungă de 19 kilometri, dintre satul Ciatalar iernii noadă de puternică dezvoltare economică, prinderile industriale dc stat de subor
şi oraşul Tolbuliin- 10 000 de oameni s.'au Paralel cu oonstrucţia marilor baraje, in luptă pentru acumulări peste plan Po donare centrală şi locală din China de
trivit datelor publicate- de zia-ul „Guan- Nord-Vest au depăşit plenul de producţie
întrunit într’un meeting, mulţumind, din R. P Bulgaria, sc face împădurirea zonei,
minjibao”, întreprinderile de stat de su pe anul 1952,, cu 16,3« la sută, realizând în
toată inima partidului, guvernului, popular dealungul canalelor de irigaţie. In cursul pri semnate acumulări peste plarr Valoarea pro
bordonări centrală şi locală, precum şî în
şi marelui Stnlin, că i au salvat pentru tot măverii 1952, a fost efectuată împădurirea treprinderile mixte de stat şi particulare ducţiei globale a celor mai importante ra
deauna de lipsa dc: apă unei suprafeţe de 5.600 hectare în zonele din China dc Est au făcut acumulări care muri ale industriei din aceasta part; a
După indicaţiile specialiştilor sovietici şî barajelor „Stalin”, „Gheorghi Dîmitrov'*, depăşesc de două ori pe cele prevăzute dc Chinei a depăşit în anul 1952 dc peste
cu ajutorul utilajului sovietic se luccză in „Topolita”. ..Rosiţa" şi altele. plan Acest fapt le-a dat posibilitatea dc trei orî valoarea maximă a producţiei dina
tens la construirea sistemelor de irigaţie Numai tn jurul barajului „Stalin” a fo9t a prevedea pentru anul 1953 o sporire a intea victoriei revoluţiei' populare.
din satele Obrocisle, ŞaOla şi Blitniţa, care împădurită o suprafaţă dc 2 500 hectar;.
vor iriga 8 000 hectar; dc pământ roditor In toamna anului 1952, au fost împădurite
In raioanele Tolbuhin, Tc.rvcl şî General alic 1570 hectare dealungul sistemelor de ia agresiva rad - Atena - Ankara
îoşev, s'aii terminat cercetările pentru con- irigaţie ale acestor baraje. PARIS (Agcrpres). — In legătură cu D;allfc|, înlr’o declaraţie făcută ceres*
pregătirile pentru încheierea lormală a pondcntului ziarului „Journal d’Orient'V
alianţei agresiv; AnUar a—Atena—Belgrad, ministrul de externe turc a declarat fără
în ultima vreme s’au intensificai' vizitei; ocol că pleacă la Belgrad pentru a co
delegaţiilor ministeriale şi militare intre nua convorbirile tripartite menite sa rta-u
cele trei capitale Marţi seara a sosit la la încheierea unei alianţe oficiale intre
Belgrad, ministrul de externe turc, I(o- Turcia, Iugoslavia şi Grecia. La rândul
pruhi, iar după cl. la 3 Februarie, ur sau, într’un interview acordat ziarului
l i ţSOj^ŞÎj mează să sosească în capitala Iugoslaviei şi „Daily Telegraph”, primul ministru grec
ministrul dc externe grec, Slefnnopulos Papagos a confirmat câ apropiata vizită ta
La rândul său, ministru! de externe tiloist, Belgrad a ministrului său de externe Ste-
Cocea Popovici, va întoarce aceste vizite fanopulos este legată dc „un eventuali
plecând la Ankara şi Atena acord militar”.
După cum anunţă France Presse, agen Pentru a nu lăsa nicîo îndoială b-»u^?a
ţia titoistă Tanjug a transmis Marţi un co scopurilor agresive ale alianţei celor trei
mentariu în care scrie între altele: .„„re clici de slugi ale imperialiştilor, Papagoş
laţiile dintre cele trei ţări balcanice au a reamintit în cadrul declaraţiilor sal*.
progresat suficient pentru a nu exclude despre „revendicările Greciei asupra re
posibilitatea semnării unui acord” (mili giunii Epirului de Nord, în prezent, teri*
tar NR). toriu albanez”. 1
CU armata S. U. A.
Datorită ajutorului acordat dc Untunca Sovietică, în R. P Bulgaria se efectuează azi
NEW YORK (Agcrpres). — TASS derca unuî dezertor sau a unui deţinut eva*
tn ritm rapid, lucrări de conslrucfii importante. Una după alta. uzine, baraje, sisteme
Ziarul „Army Navy Airforce Journal’* dat din închisorile militare
de inga(ie, centrale electrice, căi ferate ţi drumuri, sunt terminate ţi puse in func Această directiva a fost dată în urma in
anunţa că ministerul dc război al SU.A.
ţiune In foto: Aspect dela uzina de celuloză din apropierea gării /(rilcUtmc, ale cărei a dat o nouă directivă, confo.m căreia se formaţiilor apărute în presă cu privire Va
numeroasele cazuri de dezertare din lort;le
planuri ou fost etaborote de specialişti sovietici ţi este uiitată numai cu maşini sovietice fixează un premiu dc 15 dolari pentru prin- armate ale S.U.A
ttadacţia ziarului Sfr fi Marii*» Nr <» Т*»Иоп âpR — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 9 Telef. 689. Taxa plătită fn numerar conf. oprobării Direcţiunii Generale
P.T Г. Nr. 236.320 din 6 Nov. 949. licărul; Centrul Pdligraiic Nr. 3, jJnitatezt E-l. Deva* Slr^Gh,. Barjţiu. Nr. I3s
