Page 33 - 1953-01

PBolctari din toate jaboa uniji-vaT

(JT IN INTERIORUL ZIARULUI r
— împlinirea unui an dela ti«cUia-
rca Reformei Băneşti şi n rHwccri»
de preţuri. (Eu?. 2-a)
— Consfătuirea cadrelor didactice,
prilej de îmbunătăţirea procesului de
învăţământ. (Pap. 2-a)
— Să pregătim la timp răsadniţele
calde. (Pag. 3-a)
Anni V. Nr. 9 (242) Joi, 29 Ianuarie 1053 4 padini 20 bani

Frăţeasca colaborare Lucrările sesiunii

între ţările cu democraţie populară Marii Adunări Nationale

In ziuu de 24 Ianuarie, s’au împlinit 5 şt este de prim rang din punct de vedere
• am dela semnarea istoricului tratat dc prie­ tehnic. Important este mainte de toate că Pe baza propunerilor făcute de deputa­ dea. Cluj. Bârlad şi Regiunea Autonomă
tenie. colaborare şi asistenţă mutuală, înche­ la baza acestei colaborării stă dorinţa sin­ tul acad. prol Tralan Săvulescu (circum­ Maghiară. Marea Adunare Naţională a ales
iat între poporul Român şi poporul Iratc Ma­ ceră de a se ajuta reciproc şi dc a obţine scripţia electorală Ana Ipătcscu — oraşul în Prezidiul Marii Adun.ui Naţionale a
ghiar, iar la 26 Ianuarie, s’au împlinit un avânt economic general". Bucuroşii), în numele unui grup dc depu­ Republicii Populare Române pc deputaţii :
A ani dc când a fost semnat la Bucureşti un Bucurându-se de acest ajutor Polonia. Ro­ taţi dm or.işul Bucureşti şi regiunile Ora
asemenea tratat cu Republica Polonă mânia şi Ungaria au obţinut succcşe deo­ Dr. Petru Groza, (circumscripţia electorală Cluj Sud), preşedinte;
Tratatele dc colaborare şi asistentă mu­ sebit dc însemnate. In Polonia, nivelul pro­ Acad. Mihail Sadoveanu. (circumscripţia cleclorală laşi Vest), vicepreşedinte;
tuală. încheiate între tara noastră. R. P. ducţiei industriale dinainte dc război a löst Mihai Mujic, (circumscripţia clc.'lorală Baia Marc), vicepreşedinte;
Ungară şi R. P. Polonă, au contribuit din depăşit încă anul trecut dc 2,9 ori. Pretu­ Gh. Marusi, (circumscripţia electorală Câinpina, regiunea Plocşli), secretar;
plin la dcsvoltarea multilateral«! a econo­ tindeni în această ţară se întâlnesc uriaşe
mici ţărilor noastre, la adâncirea prieteniei construcţii ale păcii şi socialismului. Con- j MEMBRI :
«lintre ele, constituind un puternic sprijin slruirea marelui combinat dela Nowa Hula, Dumitru Cotiu, (circumscripţia electorală Ptocşti Nord) ;
în lupta lor comună dc construire a so giganticele clădiri din Varşovia, sunt măr Liuba Chişinevschi, (circumscripţia electorală Constanta Sud) ;
ciclismului şi dc aparare a păcii. turio vie a ajutorului acordat dc marea Ţa­ lordachc Grama. (circumscripţia cleclorală Titu, regiunea Bucureşti) ;
Joluîtorii poporului Român şi ai poporu­ ră h Socialismului şi a colaborării frăţeşti lonn Nutuţă, (circumscripţia electorală Bulioci, regiune.! B.!cău) ;
lui Maghiar ,au căutat să învrăjbească a- între (hriIc do democratic populară. Cons­ Maria lonescu, (circumscripţia cleclorală Caracal, regiunea Craiov.i) ;
ccslc două popoare între care au existat din truirea marelui combinai siderurgic „Stalin” Ion Jora, (circumscripţia electorala Traian, regiunea Galaţi);
trecutul îndepărtat relaţii dc luptă comună Alexandru Moghîoroş. (circumscripţia electorală Tg Murcş-Nord) ;
din R P. Ungaiă, a metroului din Budapesta Ştefan Tone, (circumscripţia cleclorală Bucurcştu-Noi, oraşul Bucureştii :
împotriva asupritorilor. Moşierii şi burghezia
şi a «altor con>li neţii de mari proporţii cc Ercniî.i Piirdău. (circumscripţia electorală Câmpulung, regiune.! Suceava)
maghiară în cârdăşie cu moşieri şi bur­ au loc în R P Ungarii, construirea Cana­
ghezia română au încercat să semene duş­ lului Dunărea Marca Neagră din (ara noas­ Nicolae Popa. (circumscripţia electorală B.xccşli, regiunea laşi) ;
mănie între cele două popoare cu scopul tră. a marelui combinat poligrafic „Casa Gcner.il maior Ionii Rab. (circumscripţia electorală Târnăvcni. regiunea Slnlin)
de a sparge unilatca lor de luptă comună Nicolae Sălageanu, (circumscripţia electorală Saloula. regiunea Oradea) ;
Scânlcn”. a I lidrocentralei „V. I. Lemn”
împotriva exploatatorilor, unitate care sa Maria Zidnru, (circumscripţia electorală Viile Sntu-Mare.rcgiuuca Baia Mare)
dela Bicaz, şi a altor multor construcţii ce
înlărit încă în timpul răscoalei lui Gh. Doja, în unanimitate Marea Adunare Naţiona­ vcrnului Republicii Populare Româno.
a răscoalei dela Bobâlna. în timpul răscoa­ se ridică văzând cu ochii in tara noastră, lă a aprobat următoarea compoziţie a Gu-
lei lui Hona, Cloşca şî Crişan etc., pen­ sunt dcasenicm iodul «ajutorului acordat dc
tru ca în felul acesta să le poată jefui şi marea noastră prietenă şi aliată Uniunea Pieşcninlclc Consiliului dc Miniştri Gh. Ghcorghiu-Dcj’.
Sovietică şi a colaborării sincere dintre ţă­ losit Chişinevschi.
mai crunt Vicepreşedinte al Consiliului dc Miniştri
rile democrat populare. Gh. Apostol.
Intre cele două războaie mondiale, Ro­
Eliberarea Romanici şi Ungariei dc că­ Chi vii Stoic.1.
mânia şi Polonia, au fost folosite dc călrc
tre armata sovietică şi încheierea contrac Gli. Vidraşcu.
rcacţnmca internaţională, ca pioni princi­
pali In ruşinosul „cordon sanitar" în care tutui dc asistenţă mutuală între ele, a pus Preşedintele Comitetului de Stat al Planificării Mírou Coiistantincscii.
pentru totdeaun.! capăt neînţelegerilor şi a Preşedintele Comisiei Controlului dc Stat Pclrc Borila.
imperialiştii îşi puneau iwidcjdca in salvarea
făcut posibil ca între aceste două state să Ministrul Afacerilor Externe Simioji Gughici.
lor dela picire Cu ajutorul aşa numitului
ia fiinţă relaţii noi, relaţii de prietenie şi Ministrul Afacerilor Interne Pavel Ştelan.
„cordon sanitar", bughe2ia internaţională in­
colaborare dc tip socialist Atinistrut Agriculturii Constantin Prisne«!.
tenţiona să izoleze Uniunea Sovietică, cre­ Alex. Rărlădcauu.
zând că în ielul acesta va putea opri In telegrama trimisa tovarăşului Ghcor- Ministrul Comerţului Exterior Vasilc Mainiseli!.
flacăra Marii Revoluţii Socialiste din Oc­ glie Gheorghiu Dcj.cu ocazia împlinirii a 5 Ministrul Comerţului Interior
tombrie. în nădejdea că va putea înăbuşi ani dela semnarea tralalului de colaborare şi Ministrul Construcţiilor şi al Industriei Materialelor ,
mişcarea dc eliberare a popoarelor asistentă mutuală între R.P.R. şî R. P. de Construcţii Gh. Hossii.
Ungară, tovarăşul Malcaş Racosy, a arătat Ministrul Cultelor P. Constantincseu-laşl.
Burghezia română şî cca din Polonia, a
că : „Acest tratat a pus capăt antagonisme­ Ministrul Căilor Ferate Ionel Diaconcscu.
vândut independenta acestor două popoare
lor aţâţate de asupritorii comuni aî celor Ministrul Energiei Electrice şî Industriei Electrotehnice Gh. Gaslon Marin.
imperialiştilor americani şi englezi condam­
două popoare şî a fâcat posibil cn. urm.ind Ministrul Finanţelor Dumitru Petrescu.
nând masscle populare la şomaj, foamete
pilda Uniunii Sovietice, să desvollăm intre Minislrul Forlclor Armate Emil Bodnăraş.
şi mizerie.
ţările noastre relaţii prieteneşti, dc tip nou, Ministrul Gospudvi iilor Agricole dc Slat Ion Vidraşcu.
După ce Armatele Sovietice, au alungat
bazate pe incrcdc.-c reciprocă”. Ministrul Gospod.iriei Comunale
hoardele lui Miller, dc pe teritoriul tarilor , şi Industriei Locale Anion Vlădoiu.
Călăuzmdu se după învăţătura marxist le­
noastre, poporul român şi polonez au pulul să : Ministrul Gospodăriei Silvice Constantin Popescu.
ninistă şi urmând experienţa Uniunii Sovie­
se smulgă din lantul robiei şi al asupririi, luan- I Minislrul Industriei Alimentare Dumitru Diaconcscu.
du şi soarta în propriile lor mâini. Datorită tice. poporul român strânge toi mal mult | Minislrul Industriei Cărnii, Peştelui şi Laptelui Pjscu Ştclăncscu.
ajutorului multilateral acordat dc ma legăturile cu (ărîlc dc democraţie populară. ! Ministrul fndustri.d Cărbunelui Eugen Malyas
re » n >e>lri| pn«.;cnă Uniunea Sovietică, Câlă deosebire între colaborarea frăţească Ministrul Industriei Chimice Mihail Florescu.
dintre aceste ţări şi ţările subjugate de
R P R . R P. Ungari, R P. Polonă, ca şi celelalte | Ministrul Industriei Metalurgice • • Ca rol Lonccar.
întunecosul imperialism american înrobitor.
vârî de democratic populară nu numai că au M ’ * i « I Industriei Petrolului Ion Dumitru.
:
reuşit să şi refacă economia distrusă de Rclerindu-sc la relaţiile dintre ţările ca Ministrul Industriei Lemnului. Hârtiei şi Celulozei- Mihai Sudor
război, dar au luat o dcsvoltarc economică pitaliste, tovarăşul Malcnkov a arătat în ra­ Minislrul Industriei Uşoare Alexandru Scncovicl.
nemaiîntâlnită in istoria lor. portul sau la Congresul al XlX-lca al P C U S. Ion Nistor
Minislrul învăţământului Public
fireşte că ţările democrat populare nu ar că. statul American vândut bancherilor se Minislrul învăţământului Superior Iile Murgulcscu
fi putut să şi rclacă economia distrusă dc pretinde cel mai bun „prieten” al Angliei, Ministrul Justiţiei Anton Tatu Jianu.
război şi să ia un avânt economic de ase­ Franţei, Italiei, etc. „A încălecat pe partenerii Ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor Dumitru Simulcscu.
menea proporţii, dacă nu ar exista între săi. minori. ¡1 jefueşte şî îi aserveşte, îi Minislrul Prevederilor Sociale Stela Eneseu
Ministrul Sănătăţii Octavian Bcrlogea.
e.e o strânsă legătură şi dacă, la baza co plcsueş.c cu biciul unde-i nimereşte şi mal
Ministrul Securităţii Statului Alex. Draghici
Uborăriî lor nu ar sla dorinţa sinceră de a spune: „Mai să ne împrietenim”, cecace la Ministrul Transporlurilor Navale şi Aeriene Gh. D Safer.
obţine un avânt economic general, dacă nu bogătaşii americani înseamnă — întâi mă Preşedintele Comitetului de Stat al Aprovizionării Emil Slancili.
sar bucura de ajutorul multilateral şi desin veţi duce voi pe mine in spinare, Iar apoi Preşedintele Comitetului dc Stat pentru Colectarea Ion Olteanu.
teresat pe care Uniunea Sovietica ni l a- vă voi incălec.a eu pe voi”, lată deci cola­ Produselor Agricole
cordă neîntrerupt. Referindu se la aceasta, borarea dintre Statele capitaliste cc stau Preşedintele Comitetului penlru Cinematografie Nicolae Bcflu
Preşedintele Comitetului pentru Artă N. Popescu-Doreanu.
tovarăşul Stalin a arătat în geniala sa operă puternic în contradicţie cu noţiunea dc re­
Preşedintele Comitetului penlru Arhitectură şi Construcţii Nicolae Bădescu
„Problemele Economice ule Socialismului în laţiile dc prietenie şi dc ajutorare între ele.
La propunerea deputatului Petre Jurcă niciţi a luat apoi cuvântul deputatul Vasilc
URSS că: „Experienţa acestei colaborări arată Sub conducerea partidelor comuniste şi (circumscripţia electorală Cluj-Est), făcută Lukacs (circumscripţia clector«!â Aleşi, re­
câ nici o ţară capitalistă nu ar fi putut muncitoreşti frăţeşti şi cu ajutorul neîntre­ din însărcinarea Consiliului de impulcjnî- giunea Oradea), care a propus ca Marea
să acorde ţărilor de democraţie populară un rupt .al Uniunii Sovietice, ţările din lagă­ cili ai grupărilor ii depui a (i pe rzgiuni, Adunare National«! să numească ca Procuror
ajutor atât de electiv şi tehniceştc calificat rul democratici şi al socialismului vor do­ Marea Adunare Naţională a ales ca pre­ General al R.P.R. pe deputatul Alcxa Augus-
şedinte al Tribunalului Suprem al R P R. tln, (circumscripţia electorală Dei. regiunea
ca acela pe care li-l acordă Uniunea So bândi şi de aci înainte succese fol mai în­
pe deputatul Stelian Niţulescu, (circumscrip­ Cluj
vi«*1*t-ă Important este nu numai faptul că semnate în lupla lor comună pentru con­ ţia electoralii C.impulung, regiunea Piteşti). Propunerea a lost votată In unamnutatc.
djutorui acesta este cât se poate de eltin struirea socialismului şi apărarea păcii. Din însărcinarea Consiliului dc imputer- (Agerpres),