Page 34 - 1953-01

Pag. 2 DRUMUL SOCíiALia/viuLOi

Ій un an dola efectuarea Reformei NE SCR1 LI CORESPONf >K\ l î

Băneşti şi a reducerilor de preţuri Mai mult cărbune pentru îndeplinirea planului

S’a împlinit un an dela apariţia Hotărlrii rii colective şi 65 întovărăşiri agricole.
Cons'liului de Miniştri şi ol CC al P.M.R. In domeniul schimbului de mărfuri între pe Í953 în tl Juni
cu privire In efectuarea Reformei Băneşti oraş şi sat. au fost obţinute succese impor­ inern din abataje,e frontale ale
$î !a reducerea de preturi Reforma bănească tante. Aşa. că în cel de al doilea an al cin­ sectorului 1, al minci Lupenî, luptă cu clic llîe şi Postoîaehe lonn, care a-
şi reducerea de pretur* a fost făcută în sco­ cinalului s’a distribuit prin cooperative tă înflăcărare pentru .a da patriei noas­ plicând metoda graficului ciclic ou
pul întăririi puterii dc cumpărare a leului. rănilor muncitori din regiunea noastră cu reuşit să-şi depăşească sarcina de
h ridicării cursului său extern, a creşterii 172 la sută mai multe produse industriate tre draní (o( mai mult cărbune peste plan cu I 15 la sută. Succese în mun­
salariului real al muncitorilor şi funcţiona­ ca în I960 şi cu 105 la sută mai multe ca plan. că n avut şi brigada condusa de to­
rilor ş' îmbunătăţirii aprovizionării celor ce In 1951 Ţăranii muncitori valorificându şi Birigada U T.M. istă. condusă de to­
muncesc surplusul lor de produse prin cooperative varăşul Ştcfănciuc Adam, a reuşi să-şi varăşul Brăileanu Dumitru, care a
au dat oamenilor muncii dela oraşe cu 132 obţinut o depăşire de plan dc 15—25
Cursul Icului a fost întărit ridîcându-se depăşescă planul de producţie în pri-
conţinutul lui în aur şi stabitindu se pe baza la sută mai mulle produse agricole ca -n me'e două decade ale lunii Ianuarie, la sută. dând astfel peste plan zeci
ruble' sovietice. — valuta cea mai stabilă 1950 şi cu 101 la sută mai multe-ca în 1ă5| cu !?0 la sută. dc tone dc cărbune.
d>n lume — şi nu pe baza dolarului, care Realizările obţinule în urma efectuării Re­ Frumoase realizări au obţinut şi bri­ BUFTEA AUREL
nre o valută nestabilă. înflationislă, lovit formei Băneşti sunt o dovadă g-râtloare a
grijii partidului şi guvernului fată de om şi găzile conduse de tovarăşii Postrdn- corespondent voluntar
de cr'ze. valută a cărei putere de cumpărare
este în continuă scădere nevoile sale. Casele de locuit, inst^uţiil“ rie
cultură şi sănătate, magazinele de aprovizio­
Ocvinlorîî dc dreapta prin politica lor nare. mecanizarea tot mai largă a procesu­ Succesele muncitorilo ? feroviari dela Coşlar
antipartinică şi antistatală au căutat să ză­ lui de producţie, au făcut şi fac tot mai
dărnicească înfăptuirea cu succes a Refor­ bună viata oamenilor muncii In primele două decade ale lunii raţii frâne, a depăşit planul cu î5 la
me ' Răneşti Descoperirea şi demascarea de ianuarie, ceferiştii din Coşlar şi-au sută
1
;
Hotă ricca CC şi a Consiliului de M'n ştri
că're partid a deviatorilor. zdrobirea lor — cu privire la crecrea zonelor legumicola, îndeplinit"planul binar în procent'de Succese însemnate în cadrul între­
a ou® capăt acţiunilor lor criminale, fiind
este încă o dovadă grăitoare a griji *e n 102 .25 !n «udă din producţia globală. cerii socialiste a obţinut şi echipa de
5
asigurat pe deplin succesul Reformei Bă poartă partidul şi guvernul oamenilor muu
neşli Astfel, planul de producţie pe întreaga cii. îmbunătăţirii aprovizionării lor cu legu­ Fchipa dela revizia de vagoane, manevră a tovarăşului Marcn Vasile.
industrie a fost îndeplinit în proporţie .le me şi zarzavaturi Astici, in regiunea nna* condusă dc Cernătt Ohcopzbe. a oh- care lucrează la descompunerea tre­
101.7 ta sută A crescut salariul real al mun­ stră se vor cultiva In acest scop însemnate finul în ultimele 20 de zile depăşiri nurilor pc plan înclinat
citorilor <i funcţionarilor şi s’a întărit pu­ suprafeţe cu legume şi zarzavaturi care vor de plan de 20 la «nită. iar echipa co­ C1ZMAŞ PAUL
terea de cumpătare a leului, s’a îmbunătăţii asigura pe deplin aprovizionarea retor ce c corespondent voluntar
aprovizionarea oamenilor muncii cu carne, muncesc munistului !-?o u Panii*. dela řepa*
pr-jom' ».•»br.f îmbrăcăminte. încălţăminte, Succesele dobândite In urma Relormei Bă
ric neşti. întăresc încrederea oamenilor munco Mai multă atenue în munca de culturalizare
A lost intensificat schimbul de mărfuri în în partid şi guvern care conduce întreg po
tre oraş şî sat baza economică a alianţei porul nostru muncilor pe drumul construi­ Căminele culturale din comunele Numai lichidând cu atitudinea de
clasei muncitoare cti ţărănimea muncitoare, rii vieţii noi Târaţel raionul Brad. şi Vingnrd ra­ nepăsare faţă de ridicarea nivelului
ţn care an canini *5 lovească deviatorii de Tovarăşul Stalin în genhiîa sa lucrare do ionul Sebeş, desfăşoară o si a bă yc- politic si cultural al ţăranilor munci­
drcap'a prin politica lor antipopulară pentru •mporlanlâ istorică mondială ..Problemele tivilnte politică şi eultiiral-cdncalivă tori şi luând măsuri practice pentru
e o *!ăhi. sprijinind elementele capitaliste, Economico ale Socialismului In U R S S Aici nu se organizează conic inie.
chiaburii şi speculanţii arată că legea fundamentală a socialismului seri culturale si nu se ci lese cărţi, îmbunătăţi-*ea activităţi căminelor cul­
Demascarea şi zdrobirea dc către partid constă in asigurarea satisfacerii maxima! *, turale. care trc-biie să desfăşoare o
1
e grupului devintordo' a dus Ia lichidarea a nevoilor materiale şi culturale -Ve întreg:« broşuri şi reviste. intensă muncă politică şi culturală,
rolitich deviatorilor de dreapta şi la întărirea soci?fă|i prin creşterea şi perfecţionare; ne Fireşte că in activitatea celor două vom reuşi să ajutăm ţărănimea mun­
1
alian|ci clasei muncitoare cu ţărănimea întreruptă a productivi -acinlistc pe liaza cămine se oglindeşte lipsa de preo­ citoare la pregătirea campaniei agri­
muncitoare Ca urmare a acestui fapt. în re tehnicii celei ma« înalte Aceasta este pere cupare a sfaturilor populare comuna­ cole de primăvară şi să o îndrumăm
c r
giunen noastră, lot mai mitre este mimam' pecfiva ce o deschide poporului no .t «i mim le si a o gnnÎ7nfiei de bază căt şi
r
,!
tămniîo muncitor« care cer organizarea dc cltor construirea socialismului în oal -« noa* penbru a norni pe calea colectiviza'ii.
r
noi gospodării agricole colective şi înt/ovă Irâ şi însufleţeşte oamenii muncii care luptă lipsa dc control şi îndrumare a scc- După scrisorile corespondenţilor voluntari
răşiri agricole de tip T O Z . Numai în anul cu avânt pentru realizarea olanului cinci fîîlor culturale dela sfaturile populare
trecut, au fost organizate trei noî gospodă- nai în patru ani raionale l.uca Marin si Pana loan
Consfătuirea cadrelor didactiee, prilej de irD.şani Nr 2, Miercurcq, Petrila. Ribiţa ctc <nn» că Ş'ViUiailc dr învăţământ raional*- şî
Pe lângă legarea învăţământului de prac­ regională trebue să acorde o mai mare grije
îmbunătăţire a procesului de învăţământ tică. in predarea Ş' buna reuşită a lectnlor >• atenţie >nşlitu|iilor preşcolare şi contro­
un rol ¡mportont îl-joacă planul dr lre|*e lul n-' mai alrş la şcolile îivl^pârlaţe.
Urmând exemplul consfătuirilor din Uniu­ litâtii predării, pentru înarmarea tuturor ele ol profcîorului şi dozarea materiei pe cele Discuţiile c.c s‘au puriat asupra realizării
nea Savielica. în primele zile aîc lunii Ia­ vîlor cu cunoştinţe temeinice Strânsa imple cine* faze ale lecţiei In cadrul crlor 45 nv Invâtămânbilir general obligatoriu $• a pla­
nuarie a C-, au avut foc în regiunea noastră tire a lecţiilor cu practica construirii ioc*a nule Fată de acest aspect al calităţii învă nului de şcolarizare, «iu dus l a concluzia ră
consfătuiri pe raioane ale cadrelor didactice lismulni, cu activitatea dm producţie, sunt |ăn*ântulu\ cele mai multe cadre didactice In genera' el a fost realizai Totuş« tn-d
din învăţământul preşcolar, elementar şi condiţii dc bază în ridicarea nivelului predă din regiunea noastră ca; învăţătorii şi profe­ s«*ni -azur« cum e raionul Hat?g. unde —
mediu. în care s’a analizat modul cum s’n rii In spiritul acestor învăţăminte, lucrările sai* din ''¡oara. Cugir. Pui. Vulcan Ilia îşi in mod nendmi« — mai sunt încă copii dc
desfăşurat procesul de învăţământ în primele constituirii au analizat predarea în şcoli я întocmesc temeinic şi respectă întocmai pla- '■‘ârsl* şcolară neşcolarizaţl
două pătrare al anului şcolar in curs matematicii, fizicii, a ştiinţelor nalurate ş» nul de ¡cepe şi dozarea materiei. Munca dc alfabetizai r *i culturalizarea ma-
Lucrările consfătuirilor s’au desfăşurat în a chimici Mai s«*nţ insă şi cadre didactice ca iova- şselor a fost o problemă cc ş'a desbălut v«u
lumina învăţăturilor ce se desprind penlru Discutarea acestei imporlante probleme lătoru’ Rrctoiu d«n Galtiii, «aionul Alba. In cadrtif conslăluirilnr din Ianuarie Din
desvoltarca învătămânlului în tara noastră — legarea învăţământului cu viaţa — a dus Rudiii. Măgura şi Molndoţ, raionul > ăş'lic, discutarea acestei probleme a rezultai că
r r
din lucrările Congresului al XlX-lea al fa lămurirea deplină a cadrelor noastre care îşi întocmesc planuri de lecţii superl»- sfaturile pnpulnre comunale trebuie să a-
P C U 5v. din geniala lucrare a tovarăşului didactice asupra -olului pe care I joacă uti­ e:ale nu dau atenţie dozări« materiei in eorde un sprijin mai mare muncii de alfa­
Stalin „Problemele economice ale socialis­ lizarea materialului didactic :n predarea tec cele 15 c-rnuic. lasă cunoştinţele nefîxnlc şt betizare şi de culturalizare a masselor Or­
mului în U R S S ” şi în spiritul sarcinilor fiilor, asupra importantei colţurilor vii ale nu >e preocupă de Icmcle date acasă ganizaţiile de bază deasemeni au datoria «â
trasate de tovarăşul Gh Ghcorghîu Dej, prin ştiinţelor naturale, я colţurilor geografice Sunt unii profesori însă care deşi foto îod-ume şl sâ controleze organizaţiile de
cuvântarea ros'ilă Ia Congresul învăţători s’au istorico-geografice a laboratoarelor fi scsc planurile dc lecţii în predarea materiei, massă asupra felului cum işî duc la înde­
lor P p R zico chimice, a confecţionării materialelor lotuşi lecţiile nu şi atin scopul lată spre plinire aresfe şareîni alât de împnrlante
/>
Ajutorul preţios pe care I au dat corni didactice şi a excursiilor ş» vizitelor Jn în­ exemplu. din discuţiile 'are s’au purlal in
Consfătuirile din Ianuarie an ma* scos la
tetele raionale de partid şi sfaturile popu­ treprinderi, GAC GAS şi SM l legătură cu predarea istoriei, la constă In tren iveală necesitatea ridicării continue a nive­
lare raionale, consfătuirilor — cu excepţia Un exemplu pozitiv în această direcţie SI din raionul Orăştîc, a rezulta» că profesorul lului ideologic. doIMÎc $î prolcsional al ca­
celor din Alba — s’a reflectai adânc reprezintă coltul viu al ştiinţelor паііь-îi or- I Rodeanu. dela şcoa!« de băieţi din Oră.ş- drelor didactice
saltul calitativ ol nivelului dc organizare şi ganizal la şcoala elementară de 7 ani dela (ic. deşî predă lecţi* bune. ca continui, to­
Cele doua pătrare ce urmează, pun sar-
desfăşurare a acestor consfătuiri, fată de Sibot, raionul Orăştîc, unde profesoara Ma­ tuşi o mare parte din elevii şcolii sunt ră cîn« importante în fata cadielor didactice, a
consfătuirile din Septembrie 1952 ria Golcti, a arătat la şedinţele pe secţii ca maşi in urmă la accaslă materie Acest lu organizaţiilor IJ T M şi pionierilor din şcoli.
Referatele întocmite şi prezentate în faţa pentru tecţîa „Structura seminţei” | clasa cru sc datoreşte faptului că profesorul când
a
cadrelor didactice de către organele cond«i V*n. a folosit metoda inluitivă-experimenlalf», predă lecţiile foloseşte cuvinte şi expresii gre- Cadrele didactice trebuie să treacă la o ola-
nifîcare ¡lista a materiei, la o recapitulare
cătoare ale acestora, spre deosebire de rele demonstrativă oae pentru puterea de înţelegere a elevilor sistematică, care şâ ducă la pregătirea te­
ratele din Septembrie care s’au pierdut în Legarea teoriei cu practica, a lost o preo­ Consfătuirile cadrelor didactice din la meinică a elevilor pentru examenele de sfâr­
P'o scrie de probleme mărunte şi generate cupare dc scamă э celor maî multe şcoli din nuarie. pe lângă faptul că au scos la iveală şii de an
— au ilustrat în mod principial aspectele regiunea noastră Şcolt ca cele din Deva o serie dc iniţiative frumoase şi procedee
rHe maî caracteristice şi mnî reale ale pro­ (Şcoala Pedagogică). Lupení Nr. 3. Siinerîa. bune aplicate în muncă de cadrele didactice, Organizaţiile U T M şi de pionieri — spri­
cesului instructiv educsdîv din primele două ZSafna, Cugir, Apoldul de Sus. Vintul de care au contribuit cfecliv la ridicarea cali­ jinul cel mnî dc seamă în şcoli — vor tre­
pătrare ale anului 195? 53 in şcolile M P Jos. ele., folosesc cele mai bune şi maî va­ tativă a învăţământului, a scos şi o scrie dc bui să sc ocupe şi mai mul! de întărirea dis­
Discuţiile purtate în jurul referatelor pre­ riate mijloace pentru legarea învăţământului lipsuri ale acestora, nlc secţiunilor de în ciplinei. să ajute conducerile şcolilor la or­
zentate. au dovedit că procesul de învăţă- cu practica. vălâmânl raionale şi regionale, precum şl ganizarea grupelor de învăţătură şi a cola­
mâni în perioada Septembrie ■ Ianuarie, a Măi sunt însă şî şcoli cum este cca din a sindicalelor de învăţământ borării cu părinţii
avut la bază şi a adâncit şi mai mult ccie Vâtişoara. raionul Mia, unde profesoara So- Din desbaterile consfătuirilor s’a desprins Lichidând lipsurile desvâluîlc în consfă­
m;K înaintate metode de muncă ale pedago­ lomnn Doina la fizică, nu foloseşte material lipsa conlrolului sistematic şi planificat, a tuirile din Ianuarie şi aplicând pe o >cară
gici sovietice. precum şi cele mai bune me­ didactic , predarea lecţiilor se face ruptă de organelor de control şi îndrumare dela re­ cât maî mare în şcoli mclodclc bune, folo­
tode ale cadrelor noastre didactice, rezul­ praetxa vîetii. pentru care fapt asimilarea giune şi raioane şî insuficienta preocupare site de cadrele didactice, vom contribui din
:
tate d n munca neobosită a acestora cunoştinţelor dc către elevi se lacc greo* şi a acestora faţă de învăţământul preşcolar. plin la ridicarea cablaţii învătămânlului. la
Una d«n preocupările dc >camâ ale cons mecanic Asemenea ..sisteme” de o «?dare Concluziile ce s’.iu desprins din desbate- culturalizarea massclor, la educarea comu­
r
făluiribr din Ianuarie a Lst, ridicarea ca suni practicate şi la şcolile din Zum, Pe- rîlc consfătuirilor asupra acestui capitol, nistă a tinerelului.