Page 35 - 1953-01

v:. ir » \ i i с \н i; i

Vi/ХТЛ Dl T'AaTiĐ Grija nemărginită

Pentru o bună desfăşurare a senunariiior învăţământului de partid a parei lului şi guvernului
pentru tinerele vlăstare
Un acoscbil prilej pentru ridicarăţi nive­ slbî'o datorită sprijinului dat dc către rr- îăşurărît scmi.mrnki recspI'ulMive. Dzmven.
lului politie şi ideologic, pentru adâncirea gnnizaţnlc de bază pentru a aplica în ¡.mac- în Petroşani, scr.unariiie au decurs la un Scurte şi frumoase ni s'au părut nouă pio­
cunoştinţelor cursanţilor din cercurile şi lică cele studiate mvei scăzut. majorii-.tea propagandiştilor nierilor cele 8 zile petrecute in tabăra tu­
cursurile de partid, 11 constilue seminarele Succese deosebit de importante s’au cb iic-avănd mei măcar un plan de seminari­ ristică dc pionieri dela Buşteni, unde am a-
rccnpilulative semestriale, care se desfăşoa­ tmut şi în raioanele agricole. Un exumpin zare vut ocazia dc a vedea frumuseţile patriei
ră in întreaga regiune Aceste seminare, au elocvent îl constilue felul în care au fost O stare dc lucruri identică cu cea dcln noastre.
loc ¡n perioada de avânt crescând al luptei pregătite şi îndrumate dc călrc c.omPeliil Petroşani, este şi cea (lela comitetele dc Minunate şi frumoase au lost acele zile
masselor de muncitori şi tirani munciiori raional de partid — Sebeş, birourile orga­ pariul din Petrii:». Ani пои sa şi J iot Lonca, pcl-ccutc dc pionierii din regiunea Bârlad şi
pentru realizarea pianului cincinal în patru nizaţiilor dc bază. în a sprijini pe propa­ unde secretarul şi membrii ЫгиегНог orga­ Hunedoara Acolo, noi pionierii, ca şi în şco­
ani , Însuşirea documentelor Congresului gandişti în munca lor nizaţiilor dc buză ca; Drăgoi loan. Cuida ! lile de unde am pLcat, am primit accioş
al XrX-len ol P.C U S. şi a genialei lucrări Astfel, în cadrul gospodăriei agricole co­ Teodor. Corui Ştefan. Bogdan loyn. lancu educaţie şi îngrijire din partea învăţăturilor
a tovarăşului Stalin „Problemele Economico lective din Apoldul de Sus, cursanţii deda Mariaj şi alţii. în lot cursul r.nulm au lip­ şi inslrucforilor noştri Toate aceste lucruri
ale Socialismului în U R.S.S.” iac ca pro­ cercul fie studiu a scurtei biografii a to­ sit în mod neîngăduit dela învăţământul dc s'au înfăpluii prin grija părintească a parti­
paganda noastră de partid sâ capete un con varăşului Sin!in. condus de tovarăşul i!»ci partid dului şi guvernului nostru, pe care o acordă
tinut şi mai puternic, sâ devină o uriaşă for­ Gheoghc, care In început rămăsese în urmă Principala vină cu privire la lipsurile tinerelor vlăstare ale patriei noastre, copiilor
ţă mobilizatoare în lupio pentru îndeplini­ cu lecţiile faţă (!'• plan, în urma ajutorului existente în munca de ridicare a nivelului şi pionierilor
rea obiectivelor politice şi.- economice fixate concret dat dc biroul organizaţiei de bază. politic şi ideologic a cursanţilor din cer­ In aceste zile frumoase, am fost găzduiţi
de partid şi guvern. a reuşit să predea lecţiile la zi. Cursanţii curile şi cursurile din raion o poartă co­ în vile încăpătoare şi luminoase, iar masa
îndrumate de către comitetul regional de acestui ccrc datorită ridicării nivelului lor mitelui raional dc partid Petroşani şi in noastră a fost îmbelşugată. In tot timpul
partid. Comitetele raionale şi-au întocmit politic au reuşit să fie fruntaşi In muncile mod deosebit tovarăşul Blaga loan. secre­ petrecut aici, am avut ocazia să vizionăm
planuri concrete de acţiune în care sunt agricole de toamnă Nivelul de viaţă, făli tar al comitetului raional şi Kurda 7,ol- diferite filme ca „Noul învăţător” „Acţiunea
prevăzute măsurile concrete cu privire In rit de colectivişti sub conducerea organiza­ lan şeful secţiei propagandă şi agitaţie, ca­ B" şi altele Tot aici, Confederaţia Generală
realizarea planului de învăţământ şi a des­ ţiei dc bază care a muncit cu succes pentru re nu au îndrumat şi controlat birourile a Muncii, pentru a distra pionierii din ta­
făşurării scminariilor recapitulative Acolo educarea comuniştilor, care au fost la loc organizaţiilor de bază. asupra felului cum bără,, a trimis o echipă artistică, cc a pre­
unde comitetele raionale de partid, au dat de cinste în Inate muncile şi care au des­ zentat un program frumos şi bogat. Pentru
aceslca trebuie să conducă şi să organizeze ca acele zife minunate să fie şi mai fru­
importanta cuvenită desfăşurării seminari- făşurat o muncă vie şi activă pentru lă­
buna desfăşurare a învăţământului de partid. moase, în cinstea terminării celor 6 zile de
ilor recapitulative, acestea se desfăşoară murirea ţăranilor muncitori din sat în urma
Lipsuri asemănătoare se manifestă şi în rccrcere a fost organizat neuitatul carnaval.
la un nivel corespunzător -constituind pen­ educaţiei primite în cursurile de partid, a
munca comitetelor raionale dc partid IliJ şi Eu mulţumesc din toată îniina partidului
tru fiecare cursant posibilitatea de n-şi ve­ făcut ca alte 7 familii să-şi facă cereri pen
Alba. unde membrii birourilor neglijează în care poartă o grijă, n ¡mărginită copiilor,
rifica cunoştinţele şi de a-şi înlătura lip­ Iru a fi primite în gospodăria agricolă co­ mod nepormis învăţământul dc partid. Atât pentru a putea trăi o viaţă fericită.
surile în munca politică şi profesională lectivă tovarăşul AAargineanu loan. primsccrelar al BURCA FERDINAND
O serie de cercuri şi cursuri au obţinut Fn comuna Daia, unde funcţionează bine
comitetului raional de partid Alba, câl şi to­ elev clasa Vl-a O M.
în această perioadă succese însemnate, da­ cercul dc studiu al Biografici tovarăşului
varăşul Pop Ghcorghc şeful secţiei dc pro­
torită sprijinului primit din partea organiza­ Stnlm. condus cu pricepere de propagan­
pagandă şi agitaţie, precum şi ceilalţi mem­
ţiilor de bază De exemplu, cursul seral dista Fulea Otilia, fn vederea seminaru­ brii ai biroului, nu se interesează dc bunul PROGRAMUL FILMELOR
din combinatul Siderurgic „Gh. G.hcorgiiiu- lui recapitulativ, sau dat consultaţii cursan­ mers al învăţământului
Def* din Hunedoara, condus de propagan­ ţilor. prin care s’au lămurit o scrie dc pro­ PE LUNA FEBRUARIE
distul Dumitru loan. a reuşit să aibă o bleme ce nu au fost suficicnl dc clare In Raportul prezentat la Congresul al XlX-lca fn cursul lunii Februarie, pe ecranele ci­
frecventă bună în tot cursul anului, iar la început al P.C U S tovarăşul Malenkov arată că: ,,Tn nematografului „Fllimon Sârbu” rlîn Deva.
lect'ile să fie bine predate şi actualizate cu In urma acestor consultaţii, seminarul ce numeroase organizaţii de partid munca
ideologica este subapreciată, din care cauză va rula dela 2—4, filmul „Curajosul Gaici”,
sarcinile concrete din procesul de producţie. a avut loc în ziua dc 18 Ianuarie n.c. s’a
Astfel, în urma însuşirii şi aplicării în prac­ desfăşurat fn bune condiţiuni această munca rămâne în urmă faţă dc dela 5—8. „Pe drumul ales”, dclo 9 — l i .
tică a celor învăţate, sudorul slahanovist Cu toate succesele obţinute în munca de sarcinile partidului. Iar înlr’o scrie dc or­ „Floarea din Caracum şi Sarnmîco”. dela
Pop luliu din acest curs a construit un pregătire şi desfăşurare a scminariilor re­ ganizaţii este în delăsare”. Comitetele ra­ 12—15, „Oraşul neînfrânt”, delà 1G — >8,
gnzozon mare clin resurse locale Asemenea capitulative. unele comitete raionale de ionale de partid, trebue să tragă învăţăminte „Carnetul de partid’*, dela 19—22, „Toata
exemple de muncitori conştienţi care şi partid nu s’au achitat cu răspundere dc a- din documentele Congresului ol XIX lea al lumea pe stadion”, dela 23—25, „Peirea Vul­
au complectat educaţia In cursurile dc partid ncaslă sarcină, lipsind Comitetele de partid P C U.S., pentru a putea îmbunătăţi ne­
există şi în cercul de siudîu a biografiei şi organizaţiile dc bază dc sprijinul necesar contenit munca politică şi ideologică în turului’, dela 26—1 Martie. „Oropsiţii''.
tovarăşului Stalin clin cadrul secţiei scu- Aşa se •Cică dc ce comitetul de partid rândurile membrilor de partid, ele trebue La Alba lulia, va rula dela 2—5 Februa­
lărie. i U M Cugir, condus de către pro­ orăşenesc Petroşani, care a muncit în a- să tragă învăţăminte în ce priveşte felul în rie. filmul „Patriotul” seria t-a, dela 6—8.
pagandistul Deceanu Dumitru, cerc. din care ccastn perioadă fără n avea un plan de care decurg seminariile recapitulative, să în­ „Patriotul" scria Il-a, dela 9—II, „Rapsodia
face parte şi tovarăşul Alunga Oliviu, ca­ acţiune, a dus o muncă la întâmplare, ne- veţe din lipsurile avute şi să găsească cele caucaziană”, dela 12—15. „Zorile deasupra
re. aplicând în mod creator cele învăţate contrnîând şi ne,ajutând birourile organiza­ mai bune metode pentru înlăturarea lor. patriei”, dela 16—16, ..Floarea din Caracum
în curs. i adus o inovaţie maşincî sale, în ţiei dc bază. care la rândul lor nu au asi MOCAN PETRO şi Saramico”. dela 19 22, „Primele zile”, dela
urma cărea a obtînul o depăşire a normei gurat' frecvenţa ta cercuri şi cursuri fn tot 22—25. „Puterea cea mare”, delà 2ô la I
de 10 ori Aceaste rezuPlalc nu lost po- decursul anului şi nici în perioada des- MOSZES DEZ1DERIU Mart’c. .Visul mici artiste”

nivel timp de 40-50 dc zile Pentru paturile grădină, iar mraniţa a fost folosită un se­
Să pregătim la timp răsadniţele calde calde se poate folosi şi bălegarul de vita.* zon. pentru prevenirea bolilor criptogamcc
cornute însă acesta arc o încălzire mai în­ care atacă răsadurile şî plantele cultivate
ceată şi temperatura se menţine timp de în răsadniţe se recomandă ca pământul să
Consiliul de Miniştri al R.P.R. şi CC al sud, sâ nu staţioneze apa. să fie în apro­ 50-35 zile
P M R . analizând siluaţia aprovizionă'-it pierea in ei surse.de apă cu un r.s ; fie desinfect-it înainte de aşezarea lui in to­
curi cu formalinâ 2 H sută. sau sulfat de
populaţiei muncitoare din oraşe şi centre ’r gurat şi în apropierea locuinţelor vj y ad­ In vederea asigurării cu răsaduri, flecare cupru 3 la suta
dusfrîale oe anii 1951 52. a constatat o se­ ministraţiei gospodăriei respective gospodărie trebuie să-şi construiască tocu­ Umplerea răsadniţelor cu pământ se iace
rie -1» lipsur >i în acest scop a elaborat Răsadniţele se aşează cu lungimea l-or ,><? rile şi ferestrele necesare precum şi inventa­ atunci când bălegarul se încălzeşte sufi­
Hmâ'îfva din 18 Decembrie 1952, prin caro direcţia Est-Vcst dacă terenul este obvi, sau rul mărunt fără de care nu se pot executa
Se trasează sarcini precise în domeniul or­ perpendicular pe direcţia pantei da-:fi i^-enul lucrările Printre acestea amintim : rogojini, cient. In acest scop dela facerea palului cald
până la umplerea răsadniţei cu pământ >e
ganizării producţiei tuturor unităţilor culti­ l-s*j înclinat Prin acest mod d* pozare, lArmometre, stropitori. greble, furci, cas­
vatoare de legume râ>adn te!c pol utiliza mai bine căldura şi triate. etc lasă să ireacă de obicei 4 7 zile. Aşezarea
:
Ca măsură preventivă contra bolilor crip- pământulu' îndată după facorea răsadniţei
In Uniunea Sovietică se acordă o deoso lumina solară Prin aşezarea lor nnrr.victâ nu este recomandată deoarece el împiedecă
bnâ atenţie culturii legumelor în sere şl se p.cviue pieiderea inutilă a câldirit d*n togamice ce atacă răsadurile s’au provoacă pătrunderea aerului în patul dc bălegar, i->r
răsadniţe: astfel s‘a reuşit să se asigu;» bălegar. Energy calorică, necesară 'n.-z'.zt putrezirea lemnului răsadniţelor este destn- pe de uită pai le degajarea din pat a bioxi­
ymtru fiecare muoc’tor din centrele 'ndus ni răsadniţelor sc desvoltă în bălegar, sau fectorea cu lapte dc vor în concentraţii do dului dc ca-bon. a amoniacului, şi a vapo­
'triale o cantitate anuală de 10-15 kg le­ <»4-: materii organice. în urma dese* -¡punerii 15120 la sută plus 1 la sută sulfat dc cupru. rilor de apă. contribuie In felul acesta 'la
gume proaspete produse în sere şi răsad­ ac-sm ? de către diferitele rmero orgeiii-mc Pentru creşterea şi dcsvoltarea normală a creerea unui mediu nefavorabil acţiunii fer-
niţe In felul acesta se asigură nrvoia deţ aerobe s’au unacrobe. Pentru răsadn \u,r răsadurilor şi o plantelor cultivate, are mart? mentative a bacteriilor aerobe
:
legume proaspete a muncitorilor d'n indus- calde, bălegarul de cal este cel mai căutat importanţă calitatea pământului cu care se Efectul acestui rol negativ a! stratului de
tr e în tot cursul anului Deaceea. este ne­ Acesta conţine multe pae, este deci afânat. umplu răsadniţele in primul rând. pămân­ pământ aşezat Imediat după facerea ră­
:
cesar iâ se dea o extindere cât mai maca are un pnocent fie 65-79 la sulă apă şi reac­ tul dc răsadniţe rrcbino să fie bogat în sub­ sadniţei este întârzierea încălzirii acestuia
culturii forţate a legumelor în sere şî ră­ ţie alcalină stante nutritive, să conţină cantităţi, sufi­ şi amânarea momentului de însâmănţare.
sadniţe ConJ-tiunilc regiunii noastre pernrt In gospodăriile înd’vîduale, la facerea pa­ ciente de substanţe organico, deoarece aces­ Grosimea stratului dc pământ din răsadniţe
să se mărească considerabil şî imediat *j- turilor pcnlru răsadniţe se întrebuinţează tea fiind iele conducătoare de căldura nu depinde de felul culturii şi de timpul cât
prafata de răsadniţe şi într’o anumită mă­ bălegar mat proaspăt adunat cu 2-3 săptă­ nermit răcirea pământului in t.mnu! nopţii. plantele vor sta în acest mediu, variind în­
sură în se-re mâni înainte. însă la gospodărire socialiste In afară de aceasta, în procesul dc Icrmen- tre 12-20 cm Pământul pentru răsadniţe se
sarcină de o deosebită importantă în unde este nevoie dc zeci dc vagoane de bă­ tatie al materiei organice, ia naştere bio­ pregăteşte dintr’nn amestec de 2 părţi mr.i-
ved’erea cultivării de legume este producerea legar. acest? este adunat în timpul iernii, xidul dc carbon. caru estf necesar pcnlru rută. o parte pământ de ţelinâ şi o part<e
răsadurilor în paturi calde, asigurând şi o uneori chL-u din toamnă şi păstrat până în formarea hidrnţilor dc carbon în frunze, rdsip
rezervă de 20 la sulă, răsaduri pentru cul­ momcnlul facerii paturilor calde Păstrarea râmântnl de răsadniţe trebuie să fie uşor, Faţa de foloasele şl veniturile pe care
turile timpurii. Locul ales pentru organiza­ bălegarului trebuie să se facă în aşa fel peros, afânal, spre n permite pătrunderea le aduc legumele produse în răsadniţe, gos­
rea răsadniţelor în gospodărie trebuie să încât să nu intre în fermentaţie, deoarece el acrului şi apei şi a preveni stagnarea aces­ podăriile agricole de stat. colective şi anexe
teia. !a suprafaţă. Cele mai întrebuinţate
in primul rând apăral de vânturi, 'n n- odată încins, pierde proprietăţile calorce, trebuie să utilizeze la maximum posibilită­
r.est scop răsadniţele se aşează de obicei şi nu mai este bun pentru paturile calde.. pământuri pintru răsadniţe sunt: pământul ţile ce le au In această privinţă şi să pro­
de telină. mranilă. (bălegar bine putrezit,
în partea de sud a clădirilor sau la ndă- Aşezat în paturi calde pentru răsadniţe, du­ ducă cantităţi cât mai mari de răsaduri
P’ c tu! unui gard viu sau plantaţie Loturi pă 7-12 zile desvoltă o temperatură maxima compostul. . pământul dc frunze şi turba In felul acesta, se va asigura executarea
Pământurile pregătite pentru culturile ele
pentru răsadniţe trebuie să fi" c-ât mai dc 65 70 grade pentru ca în următoarele planului de cultură legumicolă şi aproviz’o-
Iară. oi.ntm ca acesta sâ fio lunvnat de. 5-10 vie temperatura să scadă 1a 30-35 gr--« răsadniţe pâst-eazs f n gr'TPzî *ub ce­ nnrea cu legume şî zarzavaturi a populaţiei
soare, sâ fie plan, sau uşor Incî'oat apte dc, cu posibilitatea de a se menţine la acest rul liber. Dacă pământul a lost luot dui rr.unciloaie din oraşe şi centre induslria!c,