Page 36 - 1953-01
P. 36
(
T* ng I • >r?l ' W M >nriAI i ^ M 1 M. f fl
'*ir «VJ* rnoac-ivia Cîôîlb»P5c,fî Din fânle de (democraţie populară
U n ! nx-vre f! u si conductor
Progrese mari în industrializarea Chinei dc Nord-Fst
a! poporului Producţia loială induste a!ă a Chinei de Maşini grele, moş ¡n-î-unelte de precizie şi
Nord F.sl a crescut în unui 1952 cu 10 ta importante utilaje industriale trebuiau să
La 2G Iumw/'e s’a ¡mplnit un an <te!a porul mongol şi popoarele marii Uniuni So
p.oartea conducătorului inb t ,vl Pn-rtednlin vietice. In 1933. câmd impcrialiştui joponezi sută faţă de nivelul anu-’.uî 1943. nivelul ccl fie în cea maJ marc parte importate
, ,
•opul-nr Rcvflixiti : 'nuii' Mongol şi ul poporu- au alocat mişeleşte R P Mongolă, marele mai ridicat <h’n (Tecut Acest fapt reprezintă Produet-ivitatea mu nou a crescut în medic
dii mongol, prietenul credincios ul Uniunii popor sovietic a venit în ajutorul poporu Iu: un succes deosebit, deoarece, prin pagubele cu 40-50 la sută în comparaţie cu perioada
cauzale de japonezi şi de bandiţii Comin-
Sovietice, mareşalul Cioibateur» mongol, contrilmind ia nimicirea agresorului danului, capacitatea industicală a Cliine.i de dominaţiei japoneze Aceasta a fost obţi
In persoana lui CioM>a'son. poporul Mon şi la aSii-ngaroa -lui de pe teritoriul R P. Nord-Est nu atingea imediat după eliberare, nută prin îmbunătăţirea permanentă a inc-
yc.NÎici a pierdut pe unul din cei ma.i mari AAongolc. Prtetenia sovicto-mongolă s’a că în anul 19<3. decât 20 fa sulă din nîvcluJ Iedelor dc munca, prin întnooeri socialiste.
Un rol deosebit de marc l a avut aplicarea
luptători pentru libertatea şi independenţa lit şi mai mu!» în zilele Marelui Război pen anului 1343 metodelor sovietice de rnimcă.
patrie: sa!e pe organizatorul de frunte ai tru Apărarea Pa frici dus de poporul sovietic Producţia oţelului, a maşin-Lor. a utilaju
Partidului Popula.r Revoluţionar Mongol, împotriva militarismului german şi japonez. lui electric, de produse chimice, textile, cau In Chin-a de Nord-Est. oonst-rucţia indus
A-lături de glorioasa Armată Sovietică, uni trială pc scară largă, a început încă In a-
sub conducerea căruia poporul mojvg'oJ s’a ciuc. hârtie şi sticlă «a 1 ntreciit în anul 1952
eliberat pentru toi dea u-na de sul» j-ugul co tăţile Armutei Pripula-ie Revoluţionare AAon- nivelul col mai ridicat de producţie dm anii nul 1952 A înoopiil construirea multor fa
tropitorilor străini şi ai feudalilor locali, pă gole. conduse de mareşalul Cioibalsan, au dinainte de război. brici moderne şi mine. Sumele alocate pentru
şind pe calea construirii statului democrat luptai ou oroism pont-ru zdrobirea ar;oata- Industria Chinei de Nord-Est a pierdut ve construirea de întreprinderi reprezintă 90
!
popular întreaga v ată de înflăcărat patriot lor imperialiştilor japonezi. chiul său caracter colonial Guvernul popu la sută din investiţiile Ma-le pe acest an
şi revoluţionai* a lui Cioiba'lsan a fost în Biicurâmlu se de ajutorul multilateral al lar pune un accen4 deosebii pe dezvoltarea o-le ministerului Industriei al guvernului popu
chinai ă luptei pentru libertatea şi fericirea Uniunii Sovietice poporul mongol. sub con industriei grele şi pe producerea principate lar din Chino de Nord-Est In anu-1 1949 fu
poporului mongol ducerea Partidului Pomi-lar Revoluţionar lor moteiii prime In anul 1352. construcţia seseră ¿.focate pentru aceste scopuri numai
Mongol in frunte ou Cioibalsan. a trecut la 25 la sută d<n fonduri
Născut intr’o familie de ţărani săraci. C-ioi- dc maşini a reprezentat 17.5 la sută din
construirea bazelor socialismului. Poporul
balsan a îndurat din iragodă copilărie ju mongol luptă pentru a dezvolta necontenit producţia totală industrială. în timp ce î*i Restabilirea grabnică a producţiei a făcui
gul exploatării şi asupririi' fcudoile Mai târ- anu-l 1943 ca nu reprezenta decât 6,7 la posibilă ndicaron nivelului de trai al oame
economia naţională a ţării sale Astăzi eco
7,iu, studiind la un gimnaziu rus din Irkulsk. nomia naţională a Republicii este înfloritoare, sulă. In timpul ultimilor lrc< ani au fost nilor muncii In afară dc salariile mereu
Cioibalsan ;i avut prilejul să ia contact cu creşte bunăstarea materială a poporului mon fabricate aproape l 000 de tipuri noi dc ma crescânde, s’au amenajat pe cheltuiala în
muncilori revoluţionari ruşi Sub influenta şini, printre oare multe maşini grele şl ma treprinderilor. numeroase tecuinţc noi. can
gol şi se dezvoltă aii tura sa. Dezvoltarea
luptei acestora, o) organizează primul cerc principalei ramuri a economici naţionale, şini unelte de precizie tine. grădiniţe dc copii, cluburi şi biblioteci.
revoluţionar din Mongolia care se uneşte In t'mpul dominaţiei japoneze. întreaga Până în prezent ;iu fost construiţi 2.600 000
creşterea vilelor a făcut ca şeplelul să crcas
a
Ul
curând cu cercul revoluţiona* * ' Suhe- ca dela crearea Republicii, de 2.5 ori In anii industrie a Chinei de Nord-Est a fost adap metri pătraţi dc suprafaţă locativă. Guver
ttator Marea Revoluţie Socialistă d<in Oc tată intereselor capitaliştilor japonezi. Dc nul popular a>1 Chinei do Nord-Est a hotărît
puterii populare a Iua4 fiinţă o industrie na
tombrie. care a dn-t un puternic impuls miş pildă. în industria fiorului şi a oţelului, pro să construiacă în cursul anului 1953. in di
cării de eliberare naţională a popoarelor din ţională Aceasta a făcut ca numai în ulti ducţia dc fier brut a întrecut de mai multe verse staţiuni Ivaincarc. şapte sanalorii mo
mul deoorviu producţia industriei de stet şi
ţările coloniale şi dependente a avut o mare cooperatiste să crească de aproape 3 ori. ori producţia oţetului şi a oţelului lanunaL derne
influentă şi asupra desfăşurării luptei pen Toate succesele înregistrate de R P Aton-
tru libertate a poporului mongol Călăuziţi golă dovedesc forţa şi vitalitatea regimului Electrificarea Slovaciei
de învăţăturile lui Lemn şi Stalin. Suhe ci democrat popular Victoria istorică a po tn Celioslov-acia democrat-populară. In hidrooenlrnte dc pe râurile Vah, Orava. Dob*
Bnîor şi Cioibalsan au creat Partidul Popu porului chinc2 a întărit şi mai mult situaţia dustrializarea Slovaciei este strâns legată seina Toate aceste construcţii se desfăşoară
lar Revoluţionar AAnngo), ca re a condus lupi a internaţională a R P. Mongole Prietenia dc electrificarea ţării. Numai anul acesta vor după plan şi în multe locuri, datorită avân
pentru libertatea şi independenţa poporului
dintre gloriosul popor sovietic, marele po intra în funcţiune în Slovacia 39 de noi tului în muncă al constructorilor, ele vor fl
mongol Sub conducerea partidului şî cu por chinez şi poporul mongol. consLluc o uz'nc. dintre care unele sunt adevăraţi gi terminate înainte de termen
ajutorul Puterii Sovietice poporul mongol a chezăşie a dezvoltării şî înfloririi continue ganli. Alic 50 dc uzine industriale sunt con întreprinderile energetice a.le Slovaciei au
dus la izbândă revoluţia populară a R. P Mongole siderabil extinse. Producţia industriala a fost oonslruite Tn cea mai mare parte penteu
După moartea lui Sulie-Bnter, Cioibalsan Comemorând un an dela încetarea din R Cehoslovace a lost la sfârşitul anului a servi nevoile industriei, cane este baza
a devenit conducătorul partidului şi al sta viaţă a mareşalului Cioibalsan. poporul mun 1951 cu două treimi mai marc decât în 1937, dezvoltării economiei naţionale, (inând însă
tului mongol Luptând cu intransigenţă re citor din ţara noastră păstrează ncşlcarsă iar în Slovac'a faţă de acelaşi an, produc seama şt de nevoile populaţiei. In compa
voluţionară împotriva tuturor duşmanilor în amintire figura luminoasă a conducătoru ţia a crescul în ritm mult mai rapid raţie cu situaţia de dinainte dc război, în
revoluţiei, Cioibalsan a întărit şi a călit lui iubit al poporului mongol. Bl urmăreşte Industrializarea Slovaciei asigură creşte Slovacia au fost electrificate I 500 oomunc,
partidul, care. urmând învăţătura Icnînist- cu simpatie frăţească lupta poporului mon rea continuă a nivelului material şi cultural iar în 2 000 comune a fost introdus tele
st alin istă a dus Mongolia la înflorire econo gol. care, sub conducerea celui mai apropiat al oamendor muncii Paratei cu industriali fonul Consumul de energic oleclrlieă creşte
mica şi culturală tovarăş de luptă al lui Cioibalsan, tovarăşul zarea Slovaciei. înaintează cu paşi repezi para-lcl cu nivelul de trai al populaţiei, jn
Luptător înflăcărat pentru prietenia cu Ţcdcnbal, înregistrează noi şi noi succese şi producţia ei de energie electrică Uzi cursul anulu* trecut, consumul de energic
U R.S $., mareşalul Cioibalsan a consolidat pe drumul con st r ti inii socialismului în R P. nele electrice existente se extind, sc con- electrică in regiunile Bratislava. Zilinn. Nîtra
şi dezvoltat necontenit prietenia dintre po AAongolă slruesc noi centrale electrice Printre a- şi Banska Byslrica a crescut faţă de anul
ccslea sc află uriaşa termocentrală dela 1350 cu 21 la sută, în regiunile Kosicc sî
Zcmjanske ICoslo’.my, cea mai mare construc Presov cu 33 la sulă. Pe baza planului care
18 ani dela moartea lui V. V. Kuibîşev ţie energetică din Slovacia, care va produoe este îndeplinit cu succes, producţia de ener
atâta energie electrică, cât toate centralele gic electrică se va dubla în Slovacia ‘n
MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans gilenţa politică, de a dezrădăcina complet de până, acum ale Slovaciei. Termocentrala cursul anilor 1050 1953, In anul 1955. Slova
mite : nepăsare şi atitudinea de gură cască, scrie din Zemjanske Kostolany este în curs dc cia va produce atâta energie electrică cât
Ziarul „Pravila" publică un articol rcdac- în încheiere ziairul „Pravda" producea întreaga Cehoslovacie înainte Je
1 ior.nl consacrat împlinirii a 18 ani dela Ziarele „Izvcslîa”, „Krasnaia Zvczda". terminare, la fel ca şi o serte întreagă de război.
moartea lui Va-lorian Vladirnirovici Koibîşev, „Trud". „Komsomolskaia Pravda” şi altele,
remarcabil activist al Statului Sovietic, publică deascmcnca articole consacrate me
V V. Kuibîşev. scrie „Pravda". a iost un moriei lu,î Kuibîşev. *
remarcabil revoluţionar de tip lcnî>nî.st-stali- Ziarul ..Krasnaia Zvezda" sene :
nist. luptător plin de abnegaţie pentru cauza Asasini mârşavi, camuflaţi sub masca de ★ iit
clasei muncitoare 01 şi-a închinat întreaga medici l-au ucis pe Kuibîşev printr’un tra-
viată luptei pentru eliberarea oamenilor tamcnl aplicat ai bună ştiinţa în mod gre
muncii, pentru victoria idealurilor luminoase şit. la fel cum i au ucis pc marele scriitor Aspect at furnalului Nr 2
ale comunismului rus A M. Gorkî şi pc V. R. AAenjînski. de pe şantierul Combina
Evocând ca.lea străbătută în viaţă de Aoeastă orimă a fost săvârşită din ordinul
Kuibîşev. ziarul „Pravda” scrie : Una din dusma-nîlor Uniunii Sovietice, imperialiştii tului Metalurgic „Klemcnt
trăsăturile cele maî caracteristice ale Iul străini, care duc O activitate subversivă îm
Kuibîşev era credinţa sa profundă în for potriva patriei noastre, infiltrează în ţara Gottwald” din Klinke,
ţele creatoare ale clasei muncitoare, ale po noastră agenţi a<i lor şi îşi recrutează agenţii inaugurat la I Octombrie
porului sovietic El educa pe membrii de din rânduf elementelor duşmănoase zdrobite
partid şi cadrele din economic în spiritul de puterea sovietică. 1952.
devota mc nilului neţărmurit faţă de partidul Asemenea agenţi plătiţi ai imperiaJiştilor
Iul Lcnin Staliin, în spiritul vigilenţei revo americano-engtezi au fost modicii-otrăvitori
luţionare ascufite. fntr’una din cuvântările demascaţi recent, ca-re. continuând acţiunea ★ *
sale el a spus, oo victoriile noastre au fost mârşavă a predecesorilor for au încercat ★
dobândite ca urmare a luptei crâncene îm p.r-inlr’un tratament vătămător să scurteze
potriva duşmanului de clasă şi a agenturii viaţa unor oameni de seamă ai Uniunii So
sale vietice. şi cărora le a>u căzut victimă A A. In R. P. Polonă se fabrică noi feluri de penicilina
Viaţa minunată a lui Kuibîşev. fiu cre Jdanov şi A S. Sccrbakov. Poporul sovie
Conlinua creştere a producţiei Je penici lină de calitate superioară acţionează in or
dincios al partidului comunist şi al poporu tic înfierează cu mânie şi indignare ba-nda
lină fabricată în ţară este un reznllnt al ganism mai multă vreme decât celelalte le*
lui sovietic, a fost zur mată când era în ple criminală de asasini şl spioni, îşi ascute şî
muncii pline de abnegaţie a muncitorilor dela
nitudinea forlclur safe creatoare mai mult vigilenţa revoluţionară şî zădăr luri de penicilină
fabrica de produse farmaceutice din Tar-
Cliipid luminos al lui Kuibîşev, care a că niceşte uneltirile aţâţătorilor fa război, '-'>r>min. Aceştia au realizai un considera Se prevede ca în anul 1953. să se tabere
zut victimă inedioilor otrăvitor-i. aceşti mon luptând cu succes pentru oauza comunismu bil succes prin producerea dc mari canti penicilină în tablete şi pilule. In prezent, in
instituţiile farmaceutice din R. P Polonă. :-e
ştri ai speciei umane, aminteşte din nou lui — măreaţa cauză pentru care şî a dot tăţi de penicilină în stare amorfă
şi din nou oamenilor sovietici despre nece viaţa sa minunată Valerian VladiminovJci In 1953, va ii sporită deasemenea produc lucrează la elaborea procesului de producţie
sitatea de a întări prin toate mijloacele vi Kuibîşev ţia de penicilină cristalizată. Această penici a acestui lei de penicilină
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr o Telefon 688 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 9 Teici 689 Taxa plătită în numerar eoni, aprobării Direcţiunii Generate
P.I.T. Nr. 136.320 din 6 Nov. 1949 Tiparul, întreprinderea Poligrafică DEVA, Str. Gh. Barlţiu Nr. 13