Page 7 - 1953-01

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Cu forţe unite pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani LA ÎNCEPUT DE AN NOU !
In anul ce a Uecut. în întreprinderile şi Organizaţia dc bază m’ia ajutat să for­ (Urmare din pag l a) leplele cuvînlc ale tovarăşului Gh, Ghcorghîu-
fabricile dm patria noastră s‘au turnat mii mez o brigadă de calitate, care a adus pagube — mai sufere de unele lacune. Doj. care nc învaţă că „Pentru realizarea
de lone de materiale fieroase din care s’au luai fiinţă în prima zi de muncă a celui Datorită lipsurilor existente încă în Co cu succes a planurilor noastre este necesară
prelucrat şi fabricat minunate maşini .şi de a) treilea -an al cincinalului Brigada noa­ operativele noastre săteşti, la Uniunile raio­ o cât mai temeinică organizare a munci» in
unelte ca : strunguri, freze, războaie dc te stră care poartă numele eroului nemuritor nale, precum şi lipsurilor unor organizaţii de toate domeniile, o deplină conştiinciozitate în
r
sut. tractoa e, locomotive, etc. a! clasei muncitoare „Mie Pintilie”, a dat bază care n’au desfăşurat o muncă politică muncă, un stil şi metode de muncă revolu­
Complexul CFR Simcria, la caro luerzz după primele 5 ore de muncă, cu 7 Torme> susţinută planul dc achiziţii n’a fost înde ţionare. o luptă dârză împotriva înapoierii,
şi eu. în cal'tate dc turnător stahanovist. a de sabofi mai mult ca celelalte partide. plinit în întregime la toate produsele. rutinei şi birocratismului.
reuşit să . termine planul pe ce) de al doilea Aceasta a fost posibil, datorită unei buni La baza muncii pentru înlăturarea acestor Muncind astfel, sub conducerea partido-
an al cincinalului încă din ziua de 27 No organizări a muncii şi a unei discipline de lipsuri — precum şi a altora ce mai există lui, luminăndu-şi drumul cu experienţa Uni­
embrie Maoc n fost bucuria ceferiştilor noş­ fier liber consimţite. Fiecare muncitor di-n în anumite sectoare dc activitate — trebue unii Sovietice, cu nemuritoarea învăţătură
tri care In această dată au raportat part* brigada pc care o conduc a ştiut dinainte să stea munca politică a organizaţiilor de marxîst-leninistă, oamenii muncii pot fi si­
dului că planul nostru a fost realizat îna­ ce are dc făcut ; nu nc lipsesc nici formele, partid şi a organizaţiilor de massă, care ou guri de victorie.
inte de termen. nici pământul, iar scule’e noastre sunt la datoria să atragă massele la înfăptuirea justă Zorii unei vîefi noi s’au ridicat deasupra
In timpul care s’a scurs dela data dc când îndemână în toi momentul a politicii partidului, la întefirea vigilentei patriei noastre. Un viitor luminos se deschide
am primit titlul de stahanovist până In în­ Păşind în anul 1953. colectivul brigăzii revoluţionare, la bătălia intransigentă impo în faţa poporului nostru muncitor. Pentru
ceperea celui de a) treilea an al cincinalu­ ..Mic Pintilie” pe care o conduc şi-a luat triva oricăror lipsuri, la înfăptuirea sarcinilor făurirea acestui viitor merită să ne dăm fie­
lui, ne am frământat, cum să muncim mai angajamentul să nu precupeţească niciun efort ce ne stau în loţă. care toate forţele, toate cunoştinţele, tot ela­
bine. cum să organizăm munca în partida pentruca îritr’adevăr, să poată face cinste şi Să păstrăm viu în mintea noastră înţe nul revoluţionar
ce o conduc pentrucn să producem cât
să raporteze partidului alături de toţi mun­
mai mult Cu ajutorul organizaţiei de bază
citorii oomplcxului C F R Simeria. că planul
am studiat metodele sovietice Vorosin. Lid'a Pentru un viitor luminos
Corabclnicova şi Collcar, pc care le-am pus cincinal a fost îndeplinit în 4 ani. Am păşit într’un a»n nou Aşa. cum în fata deosebit de rentabile, ce pot aduce venituri
în aplicare şi cu ajutorul cărora am reu­ DANCIU PETRU oamenilor muncii din industrie se pun sarcini frumoase — să se înmulţească formele de
şit să obţinem succese deosebit de frumoase turnător stahanovist măreţe în acest a«n hotărîtor i-n îndeplinirea tot felul Ia aceste gospodării şi să crească
în munca noastră Complexul C. F. R. Simeria
cincinalului în 4 ani. tot aşa şi în fata oa cantitatea de produse alimentare aduse d"
menilor muncii de pc ogoare se pun sarcini gospodăriile colective şi membrii lor Ln pi*
Voi munci din toată inima pentru înflorirea dc mare răspundere — sporirea producţiei ta”, noi am pla-nificat pesie 7 ha teren pen­
agricole. tru cultura legumelor şi zarzavaturilor, pe
oraşelor şi satelor regiunii noastre Gospodăria noastră colectivă nou înfiin­ care în majoritate î l vom iriga, iar prin pu­
ţată. mlădiţă a socialismului ta sate. esle ro nerea în vânzare a produselor obţinute vom
„Pentru realizarea planurilor noastre — gospodăriile agricole colective etc încura­
dul muncii politice duse de partid, care ne-a face sâ scadă preţurile pe piaţa neorgani
^ spus tovarăşul Gli Glieorgliiu Dej în cu­ jat de aceste succese, conştient fiind că
vântarea sa tinuln în fata alegătorilor din prin munca mea contribui activ la construi­ călăuzit paşii pe calea unei vieţi noi. lumi zală. vom întări puterea de cumpărare a
circumscripţia electorală Griviţa Roşie — rea socialismului în pal rin noastră, alaiuri dc noase, pe calea fericirii şl a belşugului In leului şi vom asigura alălurî de alte gospo
este necesară o cât mai temeinică orgnni muncitorii tehnicienii şi inginerii din sec­ frângând uneltirile duşmanului de clasă dării, o bumă aprovizionare cu legume şi
zare a muncii în toate domeniile, o depli­ torul gospodăriei comunale şi industrie» Io care căuta să împiedice crearea gospodăriei zarzavaturi, a oamenilor muncii. întărind
nă conştiinciozitate în muncă, un stil şi cJc. dela regiune, raionî şi o»„şelc regiu colective, noi am păşit hotărîti pc calea cea astfel alianţa dintre clasa muncitoare şi ţă­
rănimea muncitoare, baza regimului nostru
metode de muncă revoluţionare, o luptă dâr- nii noastre, voi depune în unul acesta tot nouă de democraţie populară.
Aşa cum muncitorii din industrie desfă­
ză împotriva înapoierii, rutinei şi birocra­ efortul şi capacitatea mea de muncă, folo
şoară cu entuziasm întrecerea socialistă Suntem hotărîţî să facem din gospodăria
tismului”. sind din plin metodele înaintate dc muncă
pent.ru îndeplinirea şi depăşirea planului, tot noastră colectivă, printr’o muncă neobosită,
Acum când poporul nostru muncilor a sovietice, pentru mărirea productîvilăţîi bu­ .aşa şi noi ne vom strădui să obţinem re­ o gospodărie fruntaşă, iar cu ajutorul parti­
păşii cu încredere în cel de al treilea an al nurilor de larg consum, descoperirea şi va colte cât mai bogate, răspunzând în acest fel dului să înfrângem toate greutăţile ce ne
cincinalului, cuvintele tovarăşului Gli. Glieor lorificarea dc noi resurse locale şi reali­ eforturilor clasei muncitoare. stau în caic Vom munci cu drag ştiind că
ghiu-Dcj sunt pentru mine — ca şi pen­ zarea de cât mai mari e:onomii în munca Urmând indicaţiile date de iov Gheorghe munca noastră este o părticică din munca în­
tru fiecare muncitor din patria noastră — o noastră Gheorghiu Dej. în cuvântarea ţin ută în tregului popor muncitor in lupta pentru un
călăuză şi un îndrumar sigur în munca mea, însufleţiţi de cuvintele tovarăşului Gli. fata alegătorilor din circumscripţia electorală viitor luminos, pentru socialism şi pace.
în îndeplinirea cu succes a măreţelor sar­ Gheorghiu-Dej, în numele muncitorilor, teh­ „Griviţa Roşie” care nc arată : „Esle nece KAYTAR LUDOVIC
cini ce ne stau în fată. Ele mă îmbărbă nicienilor şi inginerilor din sectorul gospo­ sar ca gospodăriile colective să fie orientate membru în gospodăria colectivă
tenză, îmî înzecesc forţele şi iim luminează darii comunale şi indu-.lr'ci locale, îmi iau şi stimulate să cultive zarzavaturi — culturi „Pctofi Sandor din Deva
drumul pe care păşesc sigur pentru obţine­ angajamentul să depun întreaga mea ca­
rea succesului în muncă, succes care asi­ IN EDITURA PENTRU LITERATURĂ POLITICĂ
gură ridicarea nivelului de trai al celor cc pacitate de muncă în lupta pentru îndepli­ a apărut: I. V. STALIN — Despre sarcinile cadrelor
muncesc. nirea cincinalului în 4 ani. I V. STALIN — Problemele economice ale so­ conducătoare din economie. Situaţie
Cu ajutorul şi îndrumarea partidului, în IOAN TARNAVEANU cialismului în URSS 2IC pag. 7,50 lei. nouă — sarcini noi în domeniul cons­
anul precedent, am obţinui succese frumoase (clinician I V. STALIN — Despre industrializarea ţării trucţiei economice 56 pag. 50 bani.
pe linia construcţiilor de şcoli, cămine cul­ Secţiunea Gospodărie Comunală şi Industrie şî despre devierile de dreapta din P.C. J. V. STALIN — Bilanţul primului plan cin­
turale. poduri, magazii şi grajduri pentru locală Sfatul Popular Regional (b) al U R S.S. 56 pag.. 50 bani. cinal 64 pag., 50 bani.

Dovezi grăitoare a traiului liber al dacilor suprafaţă importante depozite cuprinzând tele lor, o bază serioasă pentru analiza în
unelte din fier dintre cele mai variate şi
lumina concepţiei marxiste a istoriei, a tra­
pe teritoriul hunedorean perfecţionate ca. nicovale, securi, săpoaic, iului dacilor din muntiî hunedorenî.
cuţite, tesle, priboaie, perforatoare, nilui-
Descoperirile dc până acum ne orala că
(Şantierul arheologic „Grădiştea de Munte) toarc, greble, seceri, cleşte, cuţitoaie pen­ aşezarea dc pe Dealul Grădiştei, face parte
tru dulgherie, compas pentru tâmplăirie, etc. din sistemul dc aşezări şi cetăţi dm Munţii
Munca ştiinţifică şi culturală — alături dc construită din piatră adusă dela mare dis­ S’au aflat mai multe sute de astfel de unelte dela Sud de Orăştie, (Costeşti, Piatra Ro­
celelalte domenii de activitate — a luat în tanţă. prin munca sclavilor şi a populaţiei de mare importantă pentru cunoaşterea des- şie. Grădişte) Ea este cea mai importantă
regimul nostru de democratic populară un aservite, stabîlindu-î-sc forma, dimensiunile voltării mari pe care o atinseseră mîjloa din acest a-nsa-mblu : Centrul militar, civil,
avânt şi o desvollnrc nemai întâlnită nici şi tehnica de construcţie, (o tehnică origl oele de producţie în socicta.tca dacică de politic şi religios al dacilor din epoca Bu-
când în istoria ţârii noastre nală) In unele părţi, se oonstată că zidul de atunci iercbistn-Dcecbnl, şi chiar înai-nte dc aceştia
(n câmpul cercetărilor istorice, săpături înconjur al cetăţii, a fost refăcut, în pripă, In legătură cu construcţiile amintite mai
Societatea dacică a acestui tvnp, avea o
arheologice <le mari proporţii s’au realizat ceeace arată că puternica cetate dacică dela sus. nu pot fî lăsate nementionnte nici in­ cultură materială desvoltală, întreruptă brusc
tn ultimii ani în Republica Populară Ro­ „Grădiştea de Munte”, a fost distrusă de co­ genioasele conducte de apă şi canalizări ca de cotropirea romană. Această societate era
mână. Sumele alocalc şi rezultatele impor­ tropitorii romani în cursul războaielor — şi zidurile de (clasament ce despart tera­ formată din aristocraţi (pătura conducă­
tante obţinute, au fost posibile datorită În­ Împotriva dacilor (105—106). Refăcută apoi, sele succesive unele de altele. toare) poporul dc rând şi sclavi, prin munca
drumării şf sprijinului dc fiecare zi al part: după cucerire a fos1 ocupată de o gannî De mare importantă sunt blocurile de forţată a cărora s’au executai uriaşe cons
dului şi guvernului, care acordă o deose­ zioană romană, pentru a ţine sub ascultare piatră cvi urme dc scriere, semn al folo­ trucţii Ea se a>Ha în stadiul de început al
bită grije muncii ştiinţifice în general. popula(ia de munte dacică, care îşi apărase sirii scrisului dc către daci organizaţiei de tip sclavagist. întemeiată pe
Un nou drum. înoitor, străbate azi murn'.a atât de dârz independenta faţă de cotro­ ctase antagoniste: exploata|i şi exploatatori
Şantierelor noasire de cercetâr* şi săpături pirea romană Săpăturile arheologice dela Grădiştea de
Munte iui sc limitează însă numai l-a desco­ Diferenţierea de clasă — şi. deci. lupta
arheologice, având ca îndreptar vasta ex­ Nu departe de cetate — construcţie cu
perienţă a oamenilor de ştiinţă şi arheo caracter militar — a fost dată la suprafaţă perirea cetăţii şi a celorlalte antichităţi a- dc clasă — rezultă şi din scoaterea la
togilor din Uniunea Sovietică. o aşezare ncmilitară, cuprinzând o serie dc minţile până aci. O serie dc descoperiri im suprafaţă prin săpături, a unor construcţii
Colectivele dc săpături arheologice îşi des sanctuare de forme pe cât de interesante, portante s’au făcut pe terasele dc pc ver­ mari pompoase, aşezate în tocuri de frunte
făşoară munca prin Institutul dc Istorie şi pc atât de curioase Dela poarta de Efcit santul de Sud al Dca:htl-ui Grădişte, care şi însofite dc inventare bogate, aparţinătoare
Filozofic al Academiei R P R Un astfel de a cetăţii, duce la aceste sanctuare, pe o se întinde pc o lungime de aproape 3 km., păturii conducătoare, iar la porifcric, oolibe
colectiv, formal din arheologi şi studenţi, distantă de vreo 120 metrî, un drum mo­ sooţând la suprafaţă urme de colîbc şi case cu chirpic, aparţinând populaţiei oropsite
tşi duce munca de 3 ani !a şantierul arheo­ numental, pavat cu lespezi de piatră, lat dc locuit pompoase: primele pentru cei de Aflarea unor mari depozite de unelte, câ
logic „Grădiştea dc Munte”. Activitatea de dc 5 m.. care se termină înlr’o mică pia­ jos, ultimele pentru pătura conducătoare a leva sute. ca şi a unor hambare pentru bu
cercetare a şantierului are ca scop studiul ţetă. La Nord de acest drum, pe o terasă exploatatorilor. Iată un semn al diferenţei cate. aruncă o vie luminii asupra acumula
pe baza săpăturilor a traiului dacilor: — frumos amenajată, au fost scoase la iveală sociale rii mijloaoelor de producţie şi a bogăţiilor
populaţie care formează unul din elementele urmele unor hambare de cereale din lemn. Toate descoperirile monumentale dc mai de către pătura stăpânîtoarc.
principale, alături de cel sclav, ce stau la aflându-se o marc cantitate de cereale di­ sus, sunt însoţite de inventarul mărunt al Cercetările viitoare. î-ntreprinse cu ace­
baza formării poporului român. ferite ca grâu, secară, bob, linte, etc., aceste obiectelor: ceramică, instrumentele de uz cas­ iaşi însufleţire, vor duce, fără îndoială, la
Lucrările întreprinse au dat rezultate dea- urme aruncă lumină asupra culturilor agri­ nic, piese arh'tectonioe. monetă ş a m d. noi rezultate, pentru lămurirea tot mai com
dreplul revelatoare în ce priveşte identifi­ ★ plectă a drumului de dcsvoHare al societă­
cole din acel timp
carea ruinelor, stabilirea caracterului şi ro* Cercetările arheologice dela Grădiştea de ţii omeneşti de pe pâmânâtul pe care îl lo
Pc o altă terasă din acest complex a!
tului lor. ca şî a societăţii care le a cons­ Munte, întreprinse dc Institutul de Istorie cuim: pentru scrierea «adevăratei istorii a
truit lucrărilor s’au făcut descoperiri care de­ al Academiei R P R , prm îndrumarea şi patriei noastre, Republica Populară Româna
S’a dat la iveală pc culmea Dealului Gră monstrează că aci s’a desfăşurat o vie ac­ sprijinul Partidului Muncitoresc Român, deşi Prof FLOCA OCTAVIAN
dişte (l 200 m ) o cetate, de mari propo ; \ tivitate meşteşugărească Au fost scoase !a Încă neterminate, constituie prin rezulta­ directorul Muzeului Regional