Page 10 - 1953-02

1
Pag. 2 DgUjfflL SC ICLALISMULLP1
Grave abateri la Direcţia regionala P. T. T.
In EdHura A. R. L. U. S. - »Caries Rusă"
A APARÜT: Zilele trecute., în sala „Ilie Pintilie” din procedat la premierea justă a fruntaşilor In
Deva, a avut loc şedinţa dc colaborare a tu­ producţie, excluzând dela premiere pe frun­
K. Gl Beh rìschi: turor conducătorilor de oficii P-.T.T.R din re­ taşii şi salariaţii merituoşii.
giunea noastră. Cu această ocazie, Brigada Privind cu uşurinţă munca şi lipsurile nuri
„Opere pedagogice alese“ .Complexă de Control trimisă de Minister c^au exis Lat, .coaducerea regiunii P-T-T.R, a;
‘în regiunea noastră pentru—a- conUola^şj vc- tolerat o seric de fraude, de sustrageri do
Marele critic Viissaixtmr Grigorievici De- ca veac. In 1940. nepoţilor şl tiiica Întreaga muncă a oficiilor P:TT.R., a bani fără nicio justificare, a tolerat ca îrt
-liaschLXi&lJ-—18Щ"/¿prezentani de frunte strănepoţilor'1e 'va fi hărăzii Să vadă-Ru­ scos la iveală o serie de abateri grave ale oi ici i raonale ca: Haţeg, Hunedoara, Oraş-
■al filosof iei ruse, democsat-revoluţionar sia „stând In fruntea lumii culte, dând acestuia. tie, ele., scrisorile recomandate să stea 30
•care a avut o influcnţtUuriaşu asupra des- legi ştiinţei şi artei", Referatul prezentat de tovarăşul Milialca de zile neexpediate, ca presa să stea dea-
voltării literaturii -$/✓'gândirii sociale pro­ Delinschi considera copilul ca pe o fi­ Panait, membru al Brigăzii Complexe dc semenî mult timp nedifuzată. Conducerea re­
gresiste ruse — ce, fost unul ‘din întemeie­ inţă în desuollare şi cerea părinţilor şt> Control, a oglindit munca de calitate infe­ gională nu a controlat şl nu a tras la răs­
torii, celui mat progresist curent pedagogic educatorilor să ţină seama de particulari­ rioară. lipsurile mari şi grave din întreaga pundere pc cei vinovaţi de neîncasarca da­
dela jumătatea secolului al XTX-lea, cu­ tăţile vârstei copiilor, modificându-şi me­ muncă, lipsuri ce au pornit In primul rând toriilor. pe operatoare care vorbesc neenvin-
rentul pedagogici ruse democrat-revoluţio- todele de educare şi instruire potrivit vârs­ dela directorul regional P.T.T.R. Bondor Ni- cios cu clienţii pe acele persoane care ,,conl un­
rutre tei acestora. colae. dă” banul poporului cu banul personal pe con-*
Relevând caracterul naţional al operelor
El introduce un conţinut democrat-re- Lipsa totală de organizare a muncii de ducătorii tuturor oficiilor raionale şi comu­
morilor scriitori ruşi. Puşcliin, Cogol şl
voluţionar în ideia educaţiei morale, sub­ control şî orientare, lipsa de răspundere per­ nale care nu s’au străduit să rezolve recla-
Crâlov. Delinschi a fost cel dintâi care a
liniind In chip deosebit necesitatea formă­ sonală, fuga de răspundere şi lipsa de nivel maţiile, lasându Ic sa se ridice cu 50 !a sulă.
formulat şl a fundamentat ideia caracteru­
rii unor oameni care să fie gata pentru politic şi profesional care I au caracterizat Referatul Brigăzii a (ost complectat Încă
lui naţional al educaţiei. „Caracterul na­
lupta revoluţionară împotriva orânduirii pe directorul regional al P.T.T.R. ului Bondor cu o altă serie de lipsuri, de către cei ce au
ţional ~ scria el — este de obicei ignorat
feudale, a educării unui om cu voinţă pu­ Nicolae, a făcut ca munca să se înrăută­ luat cuvântul în cadrul discuţiilor.
ta noi atunci când e vorba de educaţie. ţească zi de zi, până jos la raioane şi ofi­
Copiii cunosc adesea scriitorii antici greci, ternică, care nu numai să respecte concep­ Incheindu-se lucrările acestei consfătuiri,
ţiile morale dar. să te şi realizeze in ac­ cii comunale, fapt care a dus la abateri şi
personalităţile istorice din trecutul Euro­ Brigada Complexă a M.P.T.R. a apreciat con­
tivitatea sa socială. haus In toate sectoarele da muncă
pei dar nu au nicio ide ie despre comorile Astfel, începând cu neîndeplinirea planului ducerea regiunii P.TT.R. cu calificativul rău,
poeziei populare, despre literatura rusă. Prin concepţiile sale pedagogice Inain- de venituri, cu neîndeplinirea planului cali­ iar pentru întregul colectiv al oficiilor, ca­
despre Petru /". El socotea poporul rus tate. Bclinschi a exercitat o puternică in­ tativ, care s'a înrăutăţii la uncie oficii, sunt lificativul nesatisfăcător. Brigada Complexă
ca unul dintre cele mat talentate şi mai fluenţă asupra desvoltării ulterioare a gân­ de Control a propus Direcţiei Regionale
lipsuri grave, lipsuri dc care conducerea re­
desvoltate popoare din lume şl prevedea dirii pedagogice ruse originale P.T.T R. ca începând cu data de 30 Ianua­
gională nu s’a sesizat. Bondor Nicolae, uitând
rie 1953 să fie scos dm munca directorul
de sarcina încredinţată dc partid, s'a rupt
Cernâşeuschi şi Dobroliubov regional Bondor Nicolae şi înlocuit provi­
de masse şi a abuzat în mod nepermis dc
zoriu cu tovarăşul Braiu Coman.
Opere pedagogice alese londul directorial pe care l a împărţit între S'a propus deasemeni şi o sene de sanc­
el şi 4 5 conducători dela regiunea P.T.T.R.,
ţiuni tuturor acelora care s’au dovedit vi-
a abuzat de maşina P.T.T.R.-lui pe oare a
Ccrnâşeoschi şl Dobroliubov au acor­ rea conştiinţei poporului cl la întuneca­ novaţi dc abateri grave constatate în munca
iolosit-o după bunul său plac, pentru nes­
dat multă atenţie problemelor de pedago­ rea ei, la menţinerea şi la justificarea ro­ ior
gie şi educaţie. In numeroase articole, re­ biei In care feudalii ţineau poporuL fârşitele plimbări fără niciun rost Nu a
cenzii şi note ei s'au ocupat de numeroase Critica lui Cernâşeuschi şi a tui Dobro­
probleme generale şi speciale de pedago­ liubov a fost aspră şi convingătoare; ea Din activitatea D. R. S. Hunedoara
gie şl educaţie, rezolvându-le de pe poziţi­ a chemat la luptă hotărîtă pentru schim­
ile materialismului şl ale democratismu­ barea radicală a sistemului de învăţă­ Convinse că marile sarcini ce revin Direc­ lipsite dc material lemnos Şi se specializează
lui revoluţionar. Cernâşeuschi $1 Dobro­ mânt şt de educaţie în vigoare pe atunci ţiei Regionale Silvice în realizarea cincina­ deasemeni in acţiunile de sădire a perdele­
liubov au înţeles foarte bine că starea şi ca­ şi, totodată, pentru transformarea radicală lului în 4 ani vor putea fi duse la îndepli­ lor forestiere de protecţie împotriva vântu­
racterul învăţământului de atunci erau de­ a condiţiilor care dăduseră naştere aces­ nire numai cu un personal bine pregătit, co­ rilor secetoase. Astfel, In urma instructaju­
terminate de rânduielile feudal-autocratc tui sistem Odală cu critica sistemului respunzător construim socialismului în pa­ lui făcut, Ocolul Silvic Orăşlie a obţinut pe
carp dominau pe vremea aceea în Rusia. feudal. Cernâşevschi şl Dobroliubov au tria noastră, colectivele de conducere aie teren rezultate frumoase.
de politica guvernului iobăgist. Folosin- elaborat problemele teoretice şt practice Ocoalelor Silvice din DiR S. Muriedoara-Dcva, ♦
uu-ze ue~roare TrfJfio'd&ele pe cure te trocau ale unui sistem nou, democrat-revoluţio- au organizat în cursul lunilor Ianuarie Fe­
Salaraiţii Ocoalelor Silvice dm D.K 5 Hu­
la îndemână, ei au arălal că politica „cul­ nar de instruire şi de educare o tinerei bruarie 1953, instructaje privind probleme nedoara Deva, cu concursul vânătorilor, au
turală" a guvernului ţarist era antipopu­ generaţii, sistem ale cărui temelii fuse­ legate de- buna gospodărire a pădurilor. realizat şi depăşit până la 31 Ianuarie pla­
lară, că ea Işl zicea pe nedrept „cuitu- seră puse de marele lor înaintaş. V. C. nul trimestrului I pe anul 1953 la carne
deoarece ea nu servea la lumina- Bclinschi. Instructajele sunt făcuta cu întreg perso­
nalul silvic de către tovarăşii şeii de Ocoale vânat cu 101 la sută şi piei vânat, cu ) 12
la sută
Silvice şi ingineri, pe baza unui program stu­
Această realizare se daloreşte unei bune
A primit titlul de brigada fruntaşă diat şi elaborat de un colectiv din D R S. planificări a sarcinilor la Ocoalele Silvice,
Hunedoara-Deva măsurilor tohnico-orgamzatorice luate ia timp
Tinerii mineri dela mina Lupem. sectorul medie a planului de producţie pe luna la* Prin aceste instructaje, tovarăşii învaţă cum de D R S şi Ocoale Silvice, respectării nor­
11. dornic* de a da patriei cât mai mult nuarie de 80 la sută Pentru rezultatele fru­ trebuie îngrijite pădurile pentru a putea pro­ melor vânătoresti şi dorinţei fierbinte de a
cărbune, luptă cu elan pentru îndeplinirea moase obţinute în producţie, minerilor con­ realiza planul înainte dc termen
cu succes a sarcinilor de plan duce mai mult material lemnos Intr’un timp In mod deosebit s au evidential : Ocolull
duşi de către tov. Buculescu Gh., le-a fost mai scurt, cum trebuie să fie tăiate pădu­
Brigada condusă de tânărul utcmîst Bucu- Silvic Teiuş. Retezat, Alba lulia, Dobrt?,-
acordat titlul de mineri stahanovişli şi de
lescu Gheorghs, organizându-şi bine locul de rile pentruca ele să sc regenereze în bune Geoagiu. Haţeg şi Ocolul Silvic Sebeş
brigadă fruntaşă in producţie.
muncă ji folosind melodele de lucru ale sta- condiţiuni. Totodată ei învaţă să aplice me­ Ing IACOB TRAI AN
lanovisitlor sovietici, a obţinui o depăşire STANCIU IOAN todele sovietice de împădurire tn regiunile -orespondcnl voluntar
aceste două tovarăşe nu au mai ju­ ziat să dea celonaiie caurc didactice
„Nam jucat niciodată cat şi că nu au „talent” în această un răspuns cu care voiau deacum >â-i
direcţii, le-au propus să intre în e- pună pe aceştia in tăcere : ..Doar n o
şi nici nu putem juca“ ehipa de dansuri. Dar spre mirarea să stăm în Daia până ne împotmolim.
acestora cele două tovarăşe n’au în­ Duminica este zi liberă şi cei care
târziat să răspundă şi de data aceasta sunt din Daia, n’au decâl să meargă
Vorbind despre rolul cultural al ca- tea-tru, cor, conferinţe, dansuri, cer­ cu acelaş ton şi cu aceleaşi cuvinte
irclor didactice, în cuvântarea ţinută curi de cultură generală, seri cultú­ piţigăiate „N’am jucat niciodată şi la căminul cultural, (tovarăşele sunt
a Congresul învăţătorilor din anul rate, etc., acest cămin cultural a reu­ nici nu putem juca”. din Sebeş şi nu scapă Duminecă >ă
1952, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a şit să atragă în jurul activităţii sale Colectivul căminului cultural şi nu meargă acasă De ! dela oraş, neo­
;pus: „Învăţătorul are un mare rol un număr tot mai mare dc ţărani să­ membrii corpului didactic le-a înţeles bişnuite cu viata dela ţară...)
Ar fi cazul ca tovarăşele Guţea Ana
n răspândirea cunoştinţelor ştiinţifice raci şi mijlocaşi. Dar printre cei 20 de şi de data aceasta, şi atunci le-au fă­ şi Ghirca Elisabeta. să-şi dea seama
n popor. în lupta împotriva mistieîs- membri»! ai corpului didactic ce se a- cut o altă propunere: să intre în co­
nului şi prejudecăţilor, împotriva stă- flă în comună se mai găsesc şi două lectivul de conferenţiari ai căminului că deja s’au împotmolit, dar nu în
Daia. ci în apucături recrutate de pe
ii înapoiere culturală, lăsată moşte­ tovarăşe, Guţă Aína, şi Ghirca Elisa- cultural. Eh ! o mică încurcătură... tărâmurile de care vorbeam mai îna­
nire de regimul burghezo-moşieresc”. beta. care nu au ajuns să-şi înţeleagă nu mai merge cu lozinca „N’am mai inte — tărâmuri burgheze — s’au
Majoritatea cadrelor didactice din rolul mare pe ca»rc I au şi să-şi aducă jucat, , dar nu i nimic că cele două împotmolit şi au rămas în urma vie­
omuna Daia Română, raionul Sebeş, partea lor de contribuţie la culturali­ tovarăşe s’au descurcat uşor. Au gă­ ţii. in urma masselor care mero cu
şi îndeplinesc cu cinste acest rol şî zarea şi ridicarea masselor. sit di dala aceasta o altă lozincă pe paşi repezi spre progres
a şi din alto comune ale regiunii noas- Deşi ceilalţi 18 membri ai corpului care s’o trâmbiţeze: „N’nm mai ţinut Este timpul ca tovarăşele Gigea Ana
re răspund cu multă dragoste sarcini- didactic au încercat să antreneze şi conferinţe niciodaţă şi nici nu putem şi Ghirca Elisabeta. să-şi aducă a-
or-ce le revin pe tărâmul muncii de lă- pe aceste două tovarăşe în a activa ţine”. minte de cuvintele tovarăşului Gh.
mrîre ş- idienrea conştiinţei ţărani- întruna dîn formele de activitate ale Analizându-se intr’o şedinţă atitu­ Gheorghiu-Dej, rostite în cuvântarea
iii muncitoare căminului cultural, totuşi n'au reuşit. dinea acestor două tovarăşe, cu sco­ ţinută la Congresul învăţătorilor prin
Ca un rezultat al muncii cadrelor di- Când tovarăşele Gtiţea Ana şi Ghir­ pul de a fi ajutate în muncă, membrii care spune: „Pcnlrn a-şi putea înde­
aclice dîn această comună în strânsă ca Elisabeta, au fost propuse în echipa corpului didactic pe bună dreptate plini misiunea, pentru a şi putea duce
olaborare cu organizaţiile de massă, de teatru a căminului cultural, s’au le-au criticat aspru Dar sc vede că la bun sfârşit sarcinile, massa învă­
onrluse şi îndrumate de organizaţia simţit oarecum jicnite şi au răspuns nivelul politic al acestor două tova­ ţătorilor nu are decât un singur drum:
? bază. căminul cultural desfăşoară foarte simandicoase dc parcă ar fi ve­ răşe nu este la înălţimea sarcinilor acela al lichidării vechilor vederi bur­
i mijlocul ţăranilor muncitori din co- nit de pe alte tărâmuri (burgheze) : ce le stau în faţă. In loc să-şi însu­ gheze asupra şcolii, asupra metodolo­
umă o largă şi bogată activitate cui* „n’am jucat niciodată şi nici nu pu­ şească critica şî să găsească sprijin giei, a-l lichidării concepţiei burgheze
1
jral-educativă de massă tem juca”. Ceilalţi membri ai corpului în aceasta, au considerat-o drept o asupra lumii şi vieţii ’.
Prin formele sale de activitate ca: didactic socotind că poate într’adevăr, „jicnire” şi ca de obicei nu au întâr­ T1NCA GHEORGHE