Page 12 - 1953-02
P. 12
г» яр •
Călăii imperialişti, nu vor scăpa de judecata popoarelor Scandal
Agravarea ai7.ci generale a capitalismului Lâ înfiorătoarea listă a crimelor imperia dc asemenea năzuinţi ci finanţează şi Irag sfori la Washington
după cel dc n| doilea război mondial, agra- lismului american sau adăugat în ultimul le azi în Balcani pentru crearea axei Belgrad —
NEW YORK (Agcrpresj. — După cum
vare ilústrala prin contradicţii interne (ol timp fapte noi. Lumea înIroagă este adânc Atena—Ankara, scăldăndu se în nebuneas s’a anunţat, agresorii amerioani în Coreea
mai adânci, care sgudue ţările capitaliste sgudinlâ de crimele nemaiîntâlnite săvârşite ca iluzie câ vor putea prin aceasta, anexa
şi prin ascuţirea contradicţiilor dintre ţă dc barbarii americani pc insula Koeiedo, dm nou Statelor Unite, popoarele din Sud au organizat o „demonstraţie” a slr,»legici
rile capitalisto (şi in primul rând dintre unde sunt zilnic asasinaţi zeci dc prizo Eslul Europei. înfierbânta» de acest gând americane la cota „T. Bone”. Accjsiă „de
monstraţie*’ a fost necesară comandamentu
imperialismul american şi cel englez, care în nieri coreeni şi chinezi, crime în faţa cărora năstruşnic, mai acum câlcva zile Eisen- lui american care nu poate obţine niciun
cearcă cu disperare să şi apere posesiunile pălesc ororile lagărelor dc concentrare lii- howcr spunea : „Acesle popoare, suni trup fel dc succese pc Iront.
de ameninţările inonopoliştilor yankei), ttensle Buchcnwnld şi Dacliau, Maidanok şi din trupul nostru şi sânge dm sângele nos
după
pregătită
fost
a
„Demonstraţia”
zdruncină înlregul eşafodaj al imporialîs Auscliwîtz Turbaţi dc furie în faţa înfrângerii tru” E lesne dc închipuit ce legături se •toate regulile artei. Comandamentul ame
rnnlui mondial, apropnndu-I grabnic dc stâr- militare, politice şi morale pe care a în- rioase de rudenie poate ii între stahano-
şilul inevitabil la care este condamnai de regislral-o agresiunea lor împotriva Coreei, vislul Costaclie Vasile şi Rochefcler. între rican a prevăzut totul până fn cele mai
istoric. imperialiştii americani întrec in cruzime pe Măria Nicoarâ, minunata noastră deputată mici amănunte. Au fost invitaţi generali
înspăimântaţi dc această sumbră perspec hdlcrişli. Pusliind şi pârjolind regiuni inticgi şi familia Morgan Poale Eisenhowcr s’a americani şi corespondenţi. „s’a distribuit
tiva. imperialiştii in irunte cu rechinii im făcând sâ curgă în valuri sângele mame gândii la vremea când din sângele şi su invitajilor, după cum relatează agenţia
perialismului american, încearcă să şi pre lor şi pruiiciloi coreeni, folosind bombele cu lerinfelc poporului nostru Işi îngrâşju tru France Presse. un program cartonai îm
lungească agonia organizând cursa înarmă nnpalm şi arma bacteriologică, fasciştii 0- purile îmbuibate fabricanţii şi bancherii podobii cu semnele diviziei a 7-a şi conţi
rilor. înteţind isteria războinică, înjghe mcricani încearcă să înspăimânte popoare din Wall Slrcct nând, potrivit declaraţiilor celor prezenţi,
bând îii pripă, şubrede blocuri agresive şî le spre a le face să accepte dictatura sân Asemenea „grad dc rudenie”, noi nu vrem „scenariul ofensivei”
axe negheoabe sub comanda generalilor a geroasă a Wall Slreetului Bălându şi joc de să mai cunoaştem niciodată Din informaţii furnizate dc surse autori
mcricani. In ultima vreme provocările agre legile internaţionale, călcând în picioare cele Ducând o politică de pace, popoarele şi gu zate americane reiese câ operaţiunea sus
sive ale S U A, au luat o şi mai marc mai elemenlore principii de morala, slugoii vernele lagărului socialist, nu reduc cî menţionată a constituit unul dm cele inai
amploare dimpotrivă exlmd industria civilă, Înaltă puternice atacuri întreprinse dc „trupele
imperialismului american, impei ialişiii ja O N U ”. Acest atac a lost organizai pentru
In vreme cc uzinele de armameni din ponezi, predau acestora prizonierii coreeni grandioase construcţii în slujba tericiru o „a demonstra (clinica unei operaţiuni co
Rulir, îşi sporesc producţia de bombe, în şi chinezi, reuşiţ 1 sâ lugă din lagărele morţii. mulu» Trăim intr’un veac in care foaie dru ordonate de aviatic, artilerie şi infanterie”.
extremul orient barbarii yankei au pus la Decăzuţi la nivelul fiarelor, barbarii ameri murile duc spre comunism învăţătura mar- Spre surprinderea comandanţilor ameri
calc lolosirea acestor bombe peniru dislru cani - în chipul cărora bestia şi omul xist lemuislă consililur peniru clasa munci cani şi a invilaţilor, trupele 0 N.U abia
gerea oraşelor şi satelor coreene. Această suni amcslecalc deopotrivă, — cxpcnmcn toare dm întreaga iunie, chezăşia victoriei lansate ia alac au fost decimate de unită
politică de agresiune. S.U.A o manifestă fcazâ asupra prizonierilor vii, gaze loxice, deimilivc asupra capitalismului. ,Coinun;ş ţile -Armatei Populare Coreene şi de volun
printre altele şi prin înmulţirea acţiunilor de t i • Irebuc sâ ş i ic — a spus Lcnin — eâ in
microbii ciumei, holerei şi a ailor boli tarii chinezi Agresorii au trebuit sâ lugă
provocări contra lagărului păcii şi zl so orice caz. viilorul c-şle al In'”
Omenirea nu va ierla nimic impcrialiş lăsând pe câmpul dc luptă numeroşi morţi
cialismului Dc pildă, numai în cursul ul Ţoale încercările capitalismului muribund
iilor americani şi slugilor lor: nici cruzi şi răniţi
timelor săptămâni, aviajia americană a vio
mile. nici torentele de sânge cu care au de se salva, dc a şi lingi viata, cotropind lată cum desene atacul corespondentul
lat în repetate rânduri spaţiul aerian chi inundai pământul eroicei Corce Mamfes- popoare dornice de eliberare sau ucigând agenţiei Asocinled Press: „Toiul s’a des
nez comunişti luptători pentru pace, sunt egale
tându-şi solidaritatea deplină cu prizonierii făşurat după plan. până in clipa în care m-
Aceeaşi situaţie o găsim şi în Europa In cu o plcdoare demagogică pentru o cauză
coreeni şi chinezi, cu eroicele popoare ale fanlerişlii au începui sâ se caţere pc po
ulIunul liinp lasciştu liloişli. greci, şi turci, dinamic picrdulă. Zadarnic au împuşcat pc
Chinei şi Coreei, oanrcnii muncii din întreaga vârnişul abrupt. Observatorii aflaţi înii'un a-
şi-au înmulţit provocările ta frontierele cu
lume (intucsc la stâlpul infamiei pc călăii Bcloianis, zadarnic duc o politica plinâ dc dâposi au puiul vedea cum alacul mia.Pe
R P Ungaria, R P. Bulgaria şî R.P Alba calomnii împotriva lui Jaques Duelos, ioccr
imperialişti — Generalul Ridgway — 1 ost riei a eşuai după cc inamicul a deschis un
nia Acesle provocări au un caracter coor când a‘ ridica nnuniialca parlamentară şi
odiosul comandant al trupelor agresive din violent ioc încrucişat şi a început sa arunce
donat. ele fund organizate şi diríjale de
Corcea, va da socoteală iu faţa tribunalului toi zadarnic înecarea sâ execute pc şuţii cu grenade în atacanţi”.
americani sub 3 căror egidă se duc astăzi poarelor împreună cu poruncitorii şi seme Roscnberg Aceasla nu Ic aduce decât no
urzeli şi se iac lot ielul de socoteli pentru Eşecul acestui alac a stârnii un adevă
nii sâ Popoarele- Europei, cunosc prea mârgimtul dispreţ al inlrcgii lumii, nu lace j rul scandal in Statele Unite. Scandalul a
făurirea :ixcf Belgrad—Atena—Ankara
bine cine este acest Ridgu-ay monstru şi altceva, decât să le grăbească sfârşitul Ni 1 luat proporţii alât de mari ineâi 3 ireuuii
Repetatele acte dc provocare ale bandei mic nu poale opri din mers roata istoriei, j
trădător, care în (impui prunului război sa Iic ndus în discuţia Congresului ameri
del-j Belgrad, împotriva ţărilor de democra
mondial a găsit mijlocul de a se oploşi Forţele păcii, democratici şi sociali-citului can Congresmenii au cerut /' CM ‘ '^- v
ţie populara nu sunt un fenomen tntăm- tn frunte cu U R.S S . sunt jnvimribiln .Ca., 4Mi 111 mm c n Z o o i — * * n 11 n
„onoratul* I»e tf.au durafr fţipl^lur _k-n_ (
olălor.___Ele sp inlerrrjiíi£Í> ' n , r »'‘‘ , »l»'-^ câni să deslânţue războiul, cu atât mai a France Presse. — sa creat o ţ. ,ri ^a u*n-
nalistă de turbnrurc a păcii în Balcani şi in cel de al doilea război mondial a reuşii să
luinea întreagă mănânce ..eroic” bătaie dela trupele gene proape este pîeirea lor siunc ca urmare a lansării in CorOfa a
„operaţiei Smucii” care
s‘u soldat cu un
Dar iu calea provocatorilor se ridică o ralului nazist Won Rumstad şî care acum Sub slcngul parlidului. pc calea luminoa
sei Învăţături э lui Lemn şi Stalm. poporul eşec loial”..- Se anunţa ea unui dm mem
stavilă de netrecul Ţările frontului unic se făleşte câ a deslânţuil războiul muşte bru Camerei reprezentanţilor. Ilofliuaii. a
socialist resping cu iermilale şi calm pro lor. a păduchilor şi a puricilor infectaţi. îm nostru muncilor păşeşte încrezător n tor prezentat chiar o rezoluţie specială in cate
vocările neruşinate ale aventurierilor ias- potriva bătrânilor şl copiilor din Coreea şi ţele sale. in viitorul Icncd. socialisi, pe care se cere sa se explice în mod olicial dacă
cisti punându le in vedere câ cei care în China de Nord Est. Acum .în calitate de eo şi-) conslrtieşle El duce cu lernntalc lupta atacul a Inşi reclamat dc considerente mi
calcă dreptul mlernaţiona' nu vor scăpa de mandant al blocului agresiv al „Atlanticului peniru întărirea Şi apărarea pair iei sale li litare sau dacă a avut „un caracler jsemâ-
răspundere Politica de brigandaj interna de Nord”, acest nemernic călău, vrea să bere Lupia sa se revarsă in marea luptă
a popoarelor pentru stăvilirea vremurilor nâlor cu aceia al reprezentaţiilor oela
ţional pe care o prachcá la H — (lupă pregătească şi Europei, soarta coreei Roma. in cursul carora gludiaiom se bjicau
pilda stăpânilor lor — slugile Washingtonu Imperialiştii americani care pregătesc des războinice ale imperialiştilor amerieuno-cn peniru desfătarea o;ispc|rlor împăratului...”
lui. provoacă mân'a opiniei publice progre glezi. pentru apărarea păcii, luptă fn fruntea
lânţuirea unui al treilea război mondial căreia fiK>rge marele popor sovietic zidi Enervarea congresmenilor a mers atât de
siste mondiale, care cere să se pună capăt departe încâi au cerul, după cum relatează
neruşinatelor provocări şi atentate ale tilo işi bazează strategia pe înjghebări a- torul comunismului, condus de geniul ome aceeaşi agenţie, „audierea generalului l.aw-
tştilor. fasciştilor greci şi turci la grani- gresive cu ajutorul cărora ei speră mrii muncitoare, tovarăşul STALIN
ton Coflins. şeful stalului majoi a( arma
jele cu tarde de democraţie populară să cucerească dominaţia mondială îmbătaţi V. DAN
tei terestre americane, la înapoierea sa «rin
Corcea” In lata Comisiei Congresului pt-n
tru torţele armate. CoBins 3 caulal sa uca
Cum se explică gravitatea dezastrului provocat de inundaţii vina pe comandantul divizie» s 7 a
in Europa apuseană Pe negustorii de moarto clin Wall M»ect
îi preocupa rum sâ şiearga «mpresia peni
Furtuni dc o violenţă rar întâlnită au avut „France Presse” - prezintă un laoiou in res obştesc, cum sun: inuiguuue, amenaja bilă nrodusâ »n rândurile au'^'O» pub'ize
loc la sfârşitul săptămânii trecute pe coas fiorător Portul Rottcrdam este acope.it cu rea apelor ele., >unt lăsate ue ultimul pión mondiale de eşecul suic'i» de igrosori
tei- de Răsărit ale Angliei, precum şi pe coas un strat gros de ulei şi petrol in urma dis In Anglia de exemplu, locuitorii regiunilor Penugonul »ci uza pentru mommi .»nce
tele Olandei, Belgiei şi Franţei In urina a- trugem rafinăriilor situate in apropierea por de pe jasta de Sud Es* au semnalai de ( comentarii
cestor lurluni, regiuni întregi au '.ost inun tului Centrala electrică principală a oroşu nenumărate ori. în laţa organ no* administra »nirangerea •* provocat o asemene* în
date de iuria apelor, cărora digurile şubrede, lui este inundată tn urma inundaţiilor In tive locale starea deplorabila a stăvilare grijorare !* Waslnngl >n In:âl — dună rum
roase de vremuri, nu Ic âu putut rezista. Olanda au murit peste 1200 de persoane şi lor, digurilor, etc şi necesitatea unor măsuri subliniază agenţia France Presse — ,de
2eci dc mii dc persoane au rămas lâră a- au dispărut aproximativ 1000 In Belgia, grabnice în vederea reparării lor. Duna cum partamentul iparâni 'eiozâ sâ precizeze ci
dâposl Se înregistrează mii de victime ome digurile au fosf străpunse In mai multe lo arată ziarul ..Daily Herlad”. repararea şi con frele picrderiloi «=uî«*.r»ie în cursul opera
rcşii. Presa dm ţările apusene arată câ inun curi. Intre Ostende şi frontiera cu Olanda solidarca stăvilarelor din Sud Estul Angliei ţiunii”.
daţiile au luat amploarea unui dezastru na In Franţa s'au înregistrat mari pagube la ar necesita cheltuirea unei sume de 122 mi
ţionai Calais şi la Dunquerque, unde situaţia este lioane lire In ultimii 23 ani au lost alo PE SCURT
Până acum în Anglia au fost înregistraţi gravă, inundaţiile ameninţând să se extindă. cate însă fn acest scop numai 7 milioane • Prezidiu» Sovieiulu >upiciv -il U R S,S.
peste 150 morţi, aproape 1000 de persoane Referindu se la dezastrele pricinuite de fur lire sub cuvânt câ „nu sunt bani” Ziarul la a decorat pe preşedintele Academiei de Şti
sunt dale dispărute iar 50 000 oameni au ră tunile şi inundaţiile din ultimele doua zile. burist şi alte ziare reacţionare nu arată insă inţe 3 R S.S Estone, Johan Eichield, cu or
mas fără adăpost Numeroase centre locuite numeroase ziare apusene, chiar dintre cele că fondurile cârc ar putea ieri de catastrofă dinul Drapelul Roşu a' Muncii peniru me
de pc coasta de Sud-Esl şi uncie cartiere reacţionare, cer să se facă o anchetă amă mii şl mii de oameni suni alócale în cu to rite deosebite tn domeniu» şliuţei, lonan
muncitoreşti din Londra au fost acoperite de nunţitâ pentru a se vedea dacă anumiîe de tul alte scopuri. Bugetul lucrărilor civile este Eichield a losi decorai cu prhejul celei de
apă In Olanda asemenea inundaţii nu au mai zastre n’ar ii putut fi evitate şi dacă nu exista secătuit deoarece z.drobitorul program de a 60 a aniversări a tllei sale dc naştere
avut loc de aproape 400 de ani. Multe re vreo lecţie de reţinut pentru viitor Lecţia Înarmare impus Angliei de imperialiştii a- • Intre Finlanda ş* Cehoslovacia * iosi
giuni şj insule de coastă au rămas complect există desigur, deşi presa reacţionară ezită mericani costă nu mai puţin de 5 miliarde semnat un acord comerc!'»' cu privire ¡a
izolate. Apa care a pătruns prin dig.tri şi sâ o recunoască : una din cauzele gravităţii lire. „Costul lucrărilor de îndiguire de pe schimbul de mărfuri pe anul 1953 Din Fin
baraje a înaintat In mal multe locuri până la dezastrului o constitue faptul că bugetele sta coasta Angliei — a scris ziarul „Dailly landa vor fi exportate in special maşini h-ii-
65 km in inlcriorul ţârii. înălţimea apei a- telor capitaliste sunt destinate aproape în în* Worker” — ar constitui doar o foarte mică tru industria de prelucrare a lemnului Gono-
junge până la 9 metri tregime cursei înarmărilor şi pregătirilor de parte din cheltuielile militare anuale ale gu slovacta va exporta t.-jctoaro au»o nnb'le,
Oraşul Rottcrdam — transmite agenţia război. In timp ce lucrările publice de inte- vernuluî englez”. maşini, utilaj diferit, chimicale Mc
Redacţia ziarului Slr. 6 Martin Nr 9 Telefon 688 — Administraţia Str 6 Martie Nr 9 Telef 689 Taxa plâlîlâ tn numerar conf aprobării Direcţiunii Generale
Et.l. Nr. 136.320 Фп 6 Nov. 1949 Tiparul, întreprinderea Poligrafică DEVA, SU. Gh. Bariţiu bir. J3