Page 14 - 1953-02
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Lucrara noi apărute în
O seară la clubul Uzinei de Utilaj
„Editura dc Sta! pentru Literatura Ştiinţifică“ Miner din Petroşani
In ultima vreme, in Editura de Slat rtenia sovietică vor putea să facă mai bine
In sălile clubului Uzinei de Utilaj minier avea şi mal mulţi cititori; nu va fi carte
neutru Literatura Ştiinţifica, au apărut o fa(ă sarcinilor analizei activităfii econo
din Petroşani — puternic luminate — se în biblioteca care sâ nu fie citită.
serie de lucrări valoroase, menite sa vină mice a inirepr, nderilor noastre socialiste
in aiutoriU oamenilor de ştiinfâ din (ara Ca şi autorul sovietic I. A. Şo/omov/ci, strânsese lume multă. Unul câte unul se Pentru aceasta — răspunse tovarăşul cu
noastră, lucrări care oglindesc sub dife- economistul nostru V. V. Topor tratează mai strecurau încetişor pe uşă, muncitorii care directorul stătea de vorbă — e necesar
rite aspecte probleme de istorie, economie, In lucrarea ANALIZA ACTIVITĂŢII ECO ultimului schimb. să ne ocupăm mai pe larg de popularizarea
agronomie, medicină. ştiinţe juridice, ele. NOMICE IN GOSPODĂRIILE AGRICOLE fn sala de lectură a clubului, domnea o cărţii; să organizăm mai multe recenzii*
Astfel. s‘a tipărit în două volume lucra DE STAT, despre activitatea economică
linişte perfectă. Cei dinlăuntru, printre care consfătuiri cu cititorii şi seri literare Şi-
rea Academicianului E. V. Tarlé — RĂZ în sectorul agricol. Cartea are 212 pagini
BOIUL CRIMEII şt şase capitole. Ea aduce o importantă se aflau şi tehnicienii Cazan Constantin şi vom face I
In cete peste 1000 de pagini ale luară contribuţie pentru studierea metodică, atât Niţă Ioan, citeau cu atenţie cele mai noi ★
rUl autorul prezintă unul din móntentelo a nivelului economico-organizalorlc al gos cărţi apărute, care îi învaţă să muncească Timpul se Înăsprise şî o jumătate din
cruciale ale istoriei relaţiilor internaţio podăriilor agricole de stat din ţara noastră. cu şi mai' multă nădejde pentru realizarea bolta cerească era împodobită cu stele. Vân
nale şi mai ales dm Istoria politicii interne cât şi a surselor interne de care dispun planului, pentru construirea vieţii noi. Aci, tul începu a vui din răsputeri, îngroşând
şi externe a Rusiei. Deasemcnea lucrarea acestea pentru lărgirea necontenită a pro-
se mai găseşte şl unul dintre fruntaşii ci tâlăzuihlc de zăpadă pe care le rostogolea,
redă aspecte care паи fost cercetate în- ‘ cesului de reproducţie socialistă
titori al bibliotecii: turnătorul slahanovist una după alta.
deaiuns, din istoria diplomatică şi generală Pe tărâm medical, activitatea editurii este
a Războiului CrimeiL destul de fructuoasă. Pe lângă o serie de Butaru Ştefan dela Uzina de Utilaj Minier, Tovarăşul Chicideanu Ioan, activist la lo
Opera este cu atât mal importantă cu tratate importante, traduse şl originale. care numai în cursul ultimelor două luni, cala U.TM. Intră grăbii cu gulerul palto
căi la baza expunerii autorului, stă învă Editura de Stat pentru Literatura Ştiinţi a citit peste 20 de căiţi. Până nu de mult, nului ridicat ,în prima încăpere a clubului.
ţătura marxist-leninistă. fică o tipărit, începând de anul trecut, şi tânărul Ncamţu Gheorghe era analfabet. Stătu puţin şi apoi intră în a doua Un
O altă lucrare importantă, care a apă lucrări din marea colecţie — Experienţa Me-
Acum, el citeşte cartea „Atelierul de ioc”. tânăr înalt, cu o şuviţă de păr bătaie co-
rut de curând, este AGROTEHNICA da dicini* Sovietice în Marele Război pentru
In sala de şah. în jurul meselor cu figuri, borîtă în inel peste frunte, se apropie de el
V. P. Mosoloo. Este o carte menită să a Apărarea Patriei 1941—1945
iute pe oamenii muncii din agricultură. Astfel, au apărut o serie de volume de stăteau îngrămădiţi muncitori de diferite şi-l întrebă în şoaptă :
Dealungul celor $75 pagini autorul trotea- chirurgie: Plăgile abdomeniului, Plăgii? vârste şi mesei îi. Unii in picioare — veniţi — Se ţine conferinţa programată, tova
гЛ diferite probleme de agricultură, care, craniului, Plăgile toracelui, Plăgile ple de curând — alţii pe scaune; iiecare ur răşe Chicideanu?
aplicate, dau o serioasă contribuite la spo uro-pulmonare, Plăgile penetrante ale ab mărea cu un sentiment de emoţie, mişcarea — Se ţine tovarăşe I... Şi deodată se
rirea recoltelor de cer ea te. leguminoase, domenului, Plăgile penetrante ale craniu cu mişcare. La o masă, tânărul muncitor roti şl cuprinse cu privirea pe toţi cel din
oíante Industriale, plante de nutref, etc. lui, şl sunt in pregătire Plăgile prin arme
Lucrarea cup'inde două părţi: probleme de foc, Plăgile piciorului şi Plăgile ochiu Popescu Nlcolae stă laţă’n laţă cu bătrâ sală .. Cred c’ar ii nimerit să’ncepem.
generale de agrotehnică şi agrotehnica di lui Deasemenea. în aceeaşi colecţia au a nul miner Polh Alexandru, iar la alta, su In câteva minute muncitorii ce se gă
feritelor culturi tratate în mod separat. părut lucrăfi de medicină internă: Bolile dorul Bortza Mihai şl turnătorul Fişer Au- seau resfiraţi prin sălile clubului in diiente
In domeniuI economiei Editura de Stal stomacului, Bolite ficatului şl este în pre gustin, tiecare din el se luptă pentru câş ocupaţii, se adunară tn sala de festivităţi.
nent'u Literatura * Ştiinţif ică a tipărit, pe gătire volumul Boli de nutriţie
tigarea victoriei. Printre cei peste 160 ce erau aslrânşi la
lângă alte volume. lucrări de analiză a Acestea sunt primele lucrări din opera ' Într’o altă sală, frumos împodobită şi
activităţii. economice gigantică de 35 volume, ce reprezintă con conferinţă, se găsea şi .tovarăşul lvanov Ser-
spaţioasă, echipa artistică (Je amatori a sin giu, tost muncitor la depoul C F.R., astăzi
Astfel, a apărui volumul — ANALIZA AC- cretizarea muncii ştiin(ifice depuse de oa
TIVITAJII ECONOMICE A ÎNTREPRIN menii sovietici pentru rezolvarea proble dicatului U.U.M. Petroşani, se pregăteşte student la Institutu! de Mine „Gh. Gheor
DERII INDUSTRIALE de I A. Şolomo- melor medico chirurgicale din timp de răz intens pentru concursul organizat de CG M. ghiu-Dej” din Petroşani, muncitorul Oprea
та O carte de 740 pagini, care tratează boi. Pe scena acestei săli, poţi vedea dansuri Ioan, Bogdan Dczidcriu, Sacălici Dumitru şl
capitole diferite, probleme privind ana- Problemele de chirurgie ca şi cele de
ce oglindesc tradiţiile jocului românesc şt alţii
bzo fiecărei literaturi ale activităfii econo epidemiologie, problemele de medicină in a minorităţilor naţionale de pe aceste me
mice a unei întreprinderi industriale: pro ternă ca şi cele de neurologie au consti Aci, în sala de festivităţi, activistul Chi
leaguri şl auzi cântece a căror ecou stră cideanu Ioan, vorbi oamenilor despre fe
ducţie. olanul de muncă, mijloacele de tuit pentru medicii sovietici prilejul de a
bază. aprovizionarea tehnico-materială. pre stabili noi principii de Intervenţie opera bate până departe. nomenele cereşti neobişnuite. La terminarea
ţul de cost. cheltuielile complexe, planul fi torie. de profilaxie, de terapeutică. Printre artiştii amatori găseşti aici pe conferinţei muncitorii se încinseră la dis
nanciar, viteza de rotaţie a mijloacelor. Cunoaşterea acestor realizări ale ştiin bătrânul Barbu Mie, muncitorul Morar cuţii şl întrebări In legătură cu cele ex
Lucrarea constiiue un sprijin efectiv şl ţei sovietice va contribui la ridicarea pro
Francisc şl alţii, care partlcipâ cu multă puse. După aceasta, s’au împrăştiat din nou
un instrument eficace In mâna cadrelor fesională a medicilor noştri, la desvolta-
dragoste la repetiţiile dela care nu lipsesc prin sălile clubului. Era cald şi oamenii se
noastre economice, care cunoscând expe- rea medicinii şi chirurgiei in Patria noastră.
niciodată. simţeau bine. Timpul nu era prea înaintat.
In sala bibliotecii, directorul clubului se Iar din sala de festivităţi, un cântec începu
O bibliotecă fără bibliotecar retrăsese tntr’un colţ şi înjghebă o discuţie să răsune puternic, răsfrângându-se Intr'un
cu un tovarăş din colectivul de conducere. ecou ce se pierdea In întunericul nopţii:
Biblioteca căminului cultural din pe „motiv'*, că nu este „ajutat’* de „Nu mai vrem, iar război şi robie, nu mal
satul Mihăileni .raionul Brad, nu are organizaţiile de massă. — Luna aceasta avem peste 1300 cititori, vrem să trăim hărţuiţi, viaţa noastră mai
bibliotecar, iar cărţile bibliotecii stau Deasemeni. sfatul popular din co cu peste 2300 cărţi citite — spuse directo plină să fie..."
muna Buceş, de care aparţine Cămi rul clubului.
aruncate într’o încăpere din localul Afară timpul sc linişti şi din văzduh co-
nul Cultural din Miliăilenî. manifestă — Crezi că e mult? — răspunse celălalt.
şcolii elementare. o totală nepăsare faţă de munca cul — Nu! dar... dacă membrii colectivului borîră noi fulgi de zăpadă. Mâine, incepe o
Tovarăşul Petrescu Vasîle, directo turală. nouă zi de muncă, muncă spornică pentru
viaţa cea nouă, fericită.
rul căminului cultural, socoteşte că MUREŞAN VICTOR mă vor ajuta şl dacă vom munci cu şi mai
nu este vinovat dc această situaţie corespondent voluntar multă râvnă, cu mai mullâ însufleţire, vom P. DUCA
" ...................
Februarie 1933 — Februarie 1953 se In toate centrele ceferiste din ţară. In rafi viştii stăteau in jurul locurilor. Aşteptau
năriile de petrol din Valea Prahovei, in re zorile.
giunile miniere, trezind la luptă alte zeci de Şi zorile s’au deschis, roşii deasupra ora
O ANIVERSARE GLORIOASA mii de muncitori, holărîţi sâ-şi cucerească şului...
dreptul la o viaţă omenească. In dimineaţa de 16 Februarie 1933, co
de AL. JAR Burghezia intrase in panică in laţa acestei
Laureat al Premiului de Stat mandantul trupelor de represiune se apro
lupte, care se întinsese cu repeziciune In toa pie de una din porţile Griviţei, poruncind ca
Dimineaţa de 15 Februarie 1933 era deo tovarăşul Gh. Gheorghîu-DeJ. Vestea se răs tă (ara. La palatul regal. Caro! al ll-lea dă în cinci minute, greviştii să evacueze ate
potrivă de geroasă ca şi multe alte .dimineţi pândi ca fulgerul în toate colţurile ateliere duse ordinul să 1 se facă bagajele şi nu în lierele
de iarnă din România. Mii de muncitori, în lor Griviţa. Zeci de ciocane începură să bată ceta sâ ceară întăriri militare şi poliţieneşti, Răspunsul muncitorilor Iu hotârît:
haine zdrenţuite, se îndreptau spre atelierele în lampoanele vagoanelor şi glasul miilor de pentru a înnâbuşi greva în sânge. La cabi — 'Nu părăsim atelierele, până când nu
Griviţa ale Căilor Ferate, comunicându-şi pe muncitori se uni cu cel al sirenei, chemând netele marilor bănci şi la sediile trusturilor sunt satisfăcute revendicările cerute de noii
drum ultimele măsuri ale guvernului împo şi pe fraţii lor din celelalte fabrici din Bucu din străinătate se cereau telefonic lămuriri Nici nu trecuseră cele cinci minute şl
triva lor: închiderea sindicalului, creşterea reşti Ia luptă pentru pâine, libertate şi pace. şi mai ales garantarea capitalurilor prin trompetele dăduseră semnalul de atac. Com
teroarei poliţieneşti şi declararea stării de Griviţa, ocupată de muncitoiii grevişti, se forţa baionetelor. pania canr» primise ordinul să deschidă locul
asediu. Salariile de mizerie ale muncitorilor transformase în scurt timp într’o cetate. La Şi în adevăr, mal multe regimente au fost şî sâ pătrundă în ateliere, râmase însă In
fuseseră tocmai reduse din nou. Mii de oa porţile atelierelor stăteau de pază pichete aduse in grabă din provincie. Prin lupte loc, neclintită, cu arma la picior. Un ofi
meni fuseseră concediaţi şi aruncaţi pe dru formate din tineri şi bătrâni. La chemarea sângeroase; mulţimile au (ost îndepărtate din ţer, trase asupra unui soldat, pentru a-i in
muri. Criza economică se adâncise ,iar gu sirenei dela Griviţa, mulţimi flămânde şi jurul atelierelor Griviţa. In tot oraşul, pa timida pe ceilalţi. Dar soldaţii, fii de mun
vernului pe cale de fascizare, ii trebuia bani zdrenţuite din toate cartierele oraşului se trulau poliţişti şi ciomâgaşi care interziceau citori şi ţărani, refuzau să tragă în fraţii lor-
pentru pregătîiea războiului fascist. Toate îndreptau spre locul grevei, aducând odată cetăţenilor“ să iasă din case Mii de oa Atunci fură aduse regimente de grăniceri
poverile erau aruncate pe spatele muncito cu sentimentele de solidaritate şi ajutorul meni, care încercau să'se strecoare spre lo şi jandarmi din alte oraşe, iar ofiţerii se
rilor. Acestora le erau interzise acum nu lor In alimente. Străzile se transformaseră cul grevei, au fost atunci arestaţi şi schin îmbrăcară în haine de ostaşi şl puseră mi
numai lupta pentru un salariu omenesc, dar în ziduri vii, despărţite de zidurile de pia giuiţi. tralierele în bătaie, deslănţuind, o ploaie de
şi dreptul de a rosti un cuvânt împotriva tră ale atelierelor prin numeroase cordoane Pe străzile din jurul atelierelor au fost gloanţe. El pătrunseră în ateliere, măcelă
politicii de opresiune şi de război a stăpâni de jandarmi şl poliţişti. Vorbitorii — din transportate cazane cu ţuică. Soldaţii erau rind pe cei care îi întâlneau în cale. Lupta
lor ateliere şl din stradă — înflăcărau inimile; îndemnaţi să bea până la pierderea conştiin se încinse. Muncitori», înarmaţi cu pietroaie
m urma cu câteva zile, Hltler fusese adus cuvintele lor străbateau pe deasupra baione ţei, în timp ce ofiţerii ÎI aţâţau împotriva şl bucăţi de fier, încercară să oprească asal-
la putere în Germania, iar presa burgheză telor, cerând pâine pentru toţi, eliberarea to celor aflaţi în grevă. Mitralierele fură insta tut călăilor travestiţi în soldaţi. Mulţi ţi
din România aducea osanale viitorilor lif varăşului Gheorghiu-Dej şi a celorlalţi con late pe acoperişurile caselor din care loca nând în mână torţe improvizate din stinghii
tieri naţionali. ducători orestaţi, ridicarea stării de asediu şl tarii fuseseră alungaţi cu forţa. Peste petele muiate în smoală, înaintară spre cel care îl
In timp ce muncitorii Intrau tn curtea a- ruperea alianţelor războinice îndreptate îm de sânge de pe caldarâmurile străzilor, căl asaltau. Ei fură ciuruiţi până la unul, dar
telicrelor, câteva femei aduseseră vestea că potriva Ţării Socialismului. cau acum cizmele generalilor trimişi dela torţele continuară sâ ardă cu flacără puter
peste noapte poliţia arestase pe aleşii lor Trecând peste barierele dela marginea o- palatul regal nică deasupra trupurilor lor prăbuşite. Prin
In comitetul de luptă al întreprinderii şl pe raşulul — păzite cu străşnicie de către jan Sunetul sirenei străbate văzduhul geros tre vagoanele şi locomotivele din imensa
conducătorul întregii muncitorimi ceferiste. darmi, — glasul sirenei dela Griviţa, ajua- al nopţii de Iarnă, In curtea atelierelor, gre- curte a atelierelor, se dădeau lupte corp ia
