Page 15 - 1953-02

DRUMUL SOCIALISMULUI Pasr. 3

Foileton
ŞTIRI DELA CORESPONDENŢI! NOŞTRÎ
Despre „ambiţia‘ responsabilului Bernea
Brigada păcii
Exista oameni care abundă de ca li tufi şl întrebuinţate spre mirarea unora şi spre
care se îngrijesc necontenit să iacă vâlvă spaima altora. Marc mi-a (os* bucuria, când la realegerea tre să fie tot mai frumoase, am hotărî! să
In jurul acestui lucru, oameni a căror El. chiar el Bernea să fie criticat ? Asta comitetului de luptă pentru pace del.i fila­ urmăm cursurile dc calificare, iar pentru
fapte însă desmint categoric propaganda nu-i cu putinţă, doar au încercat şi alţii tura Lupeni, tovarăşii mei de muncă m'al ridicarea nivelului politic, să nrmâ/n cercul
care şi-o fac în jurul propriei lor persona­ să facă acest lucru, insă prinlr'o privire ales ca membru nl acestui comilet de învăţământ politic
lii ăţi. Fireşte că suni puţini şi acesta este măiastră, ţâşnită de sub fruntea veşnic în­ Ca rezultat al acestei bucurii şi dornic
un lucru bun. Rău este însă când în mâi­ creţită, din pupilele injectate de alcool, de a munci în cadrul luptei pentru pace, Aceste propuneri au fost puse în practică
nile acestor oameni ajunge — din lipsa de i-o pus la punct". împreună cu preşedintele comitetului, to­ dc toţi membrii brigăzii iar rezultatul , a
perspicacitate şi vigilenţă a unor conducă­ Atunci de ce să îndure el vâlvătaia a- varăşul Godeanu, am organizat în secţia fost : depăşirea normei cu 26 la sulă. După
tori — conducerea unei instituţii, a unei în­ ceasta pornită parcă din senin ? De ce 11 a filatură o brigadă a păcii organizată un scurt timp, brigada noastră a obţinu!
treprinderi sau a unui serviciu. Ei ucid se ating oamenii aceştia de prestigiul lui. în 4 schimburi căreia i-am dat numele ma­ titlul dc brigadă fruntaşă pe filatură.
munca, înfrânează bunul ei mers, descura­ formal cu isteţime, zi de zi. ceas de ceas. relui partizan al păcii „Mihail Sndovcanu” Munca brigăzii noastre a fost stimulată
jează cadrele şi creează o atmosferă gre­ dealungul acestor luni de când a sosit la Intr’una din şedintete brigăzii, tovarăşii dc curând pentru meritele sale în muncă,
oaie. de nesiguranţă, lucru deosebit de Petroşani ? N’ar fl oare mai bine s'o’ntin- Pop Alexandru şi Ferentz Mihai, şi au luat prin înmânarea unui drapel alb al păcii
dăunător şi care in mod firesc iese la su­ dă ? Ce are el cu Petrila sau cu Arii- angajamentul că vor depăşi norma cu 20 pe care stă scris: „Brigada Păcii „Mihail
prafaţă — în scurtă oreme — în nemulţu­ noasa, că nu afung ziarele la timp ? Că la sută şi vor da produse dc bună calitate. Sadoveanu”,
Dar pentru ca rezultatele brigăzii noas­ COTEŢ IOAN
mirile oamenilor, In „greşelile" repetate şl doar şi-a făcut pe deplin datoria, a schim­
aceste toate, ca urmare a unor metode de bat pe toţi responsabilii (şi pe cei buni şi
muncă proaste şi de netăgăduit pe cel slabi) Nepăsare condamnabilă faţă de îndeplinirea sarcinilor
Firea tovarăşului Bernea loan, şeful sec­ Nu l-a băgat el „In viteză" pe oamenii Comitetul executiv al sfatului popular din Experienţa ţăranilor muncitori din comuna
ţiei de difuzate a presei a raionului Petro­ din secţie şi pe chioşcarl. pe responsabilii comuna Câ r j iţi, raionul llia, aşteaptă ca Filimon Sârbu. şi satul Hcrepea. care au
şani pare de neînţeles. Uneori — mai ales cu difuzarea ? Atunci cu ce e el vinovat? tovarăşii dela întreprinderea regională de
dimineaţa după ce a trecut pe la bodegă şl ochii şi-i îndreaptă spre şapca din cu­ combustibil să-l lămurească asupra faptu­ realizat planul transportului de lemne îna­
— e „activ", dă dispoziţii şi apoi... pro­ ier pe care şl-o înfundă pe cap şi părăsi lui că planul de transport a lemnelor Ire- inte de termen, a dovedit însă că lemnele se
mite. şedinţa.. bue îndeplinit la timp pot transporta şi dela distanta de 20 km.
— N‘a(i terminat S.L.D-ul? Vreo trei zile n’a oo/bit cu nimeni ci Cu toate acestea, tovarăşii dela sfatul Nepăsarea fată de îndeplinirea sarcini­
— Nu, diseară e gata, aşa aţi tiotărit. îmbufnai arunca priviri duşmănoase nu nu­ popular al acestei comune, sunt de părere lor ce revîn sfatului nopular din Cârjiti.
— Pe onoarea mea, rândul viitor U mai celor care l-au criticat cl şl celor ce că acest lucru nu se poate face. că trans­
fac în două ceasuri. s’au înscris ta cuvânt. portul lemnelor care sunt la o distantă de trebue curmată şi luate măsuri grabnice
Cum staţi cu situaţia Nr... ? Nu e gata? N'am să le-o ieri, pe toţi am să-l schimb 4 km departe de comună este ceva cu pentru lichidarea acestei stări de lucruri.
Las’c'o fac eu. Intr’un ceas o dau gata... Dacă a venii un şef nou, apoi să se simtă neputinţă. SURDA ŞTEFAN
Dacă dimineaţa deobicel vine vesel şl aceasta !
promite, apoi după masă e posomorit, plic­ Se pune Insă o întrebare firească : pe O gazetă de perete fără activitate
tisit sl începe a se tângui : cetăţeanul Bernea, beţiv ratat, duşmănos
— Măi tovarăşi, oă daţi voi seama ce faţă de critică şi autocritică, care a schim Gazeta de perete „Paltinul” dela mina glijat aproape complect activitatea gazetei
răspundere apasă pe umerii mei? La sfat, hat pe atâţia oameni fără a avea nido Valea Arsului, stă dată uitării dc comite­ de perete, care a încetat de mutt să-şl în­
hai Bernea. la diriginte, hal Bernea. peste aprobare, cine-l va schimba, că doar fap­ tul dc redacţie deplinească rolul de îndrumător, organiza­
tot numai Bernea... tele lui sunt cunoscute, atât de dirigintele Nu s’ar putea spune că Ia această mină tor şî mobîtizator a! minerilor în muncă
Intr'una din consfătuirile de producţie, poştei care s'a mulţumit să facă doar un
pe drept cuvânt tovarăşul Bernea a fost raport, cât şl de conducerea P.T.T din treburile merg peste tot bine şi gazeta de Este necesar ca organizaţia de bază dela
aspru criticat de întreg colectivul de mun­ Deoa. care pare prea înţelegătoare faţă perete n’ar avea pe cine critica, lucru de mina Valea Arsului, s.î aprecieze just rolul
citor! şl funcţionari pentru abaterile, me­ de „greşelile** unor oameni. care s’au ocupat prea pu{tnl tovarăşi din co­ gazetei dc perete şi să în «le îndată măsuri
todele şl „sistemele originale" de muncă C DUMITRU mitetul dc redacţie. O lipsă inadmisibilă o pentru activizarea ei.
are biroul organizaţiei de bază, care a nc- MET NlCOLAC
Cărţi apărute in Editura Tineretului
Lucruri mărunte şi cheltuieli mari
— pentru copii de vârstă preşcolară: Cooperativa „Sebeşana” dîn Sebeş, arc în
V, Maiacovschl — Calul năzdrăvan C. Theodorescu — întâmplarea dîn gră- centrul oraşului o secţie „Aprozar” la care să dea randament muncind in altă parte,
dacă s'ar gâr.di că lemnele şi lumina >e iro­
N Zabila — lasocîca dină
de mai multe luni în şir nu se vinde decât sesc fără a aduce un venit In aeel.iş timp
L Vornccova — Ninge S. Drăguşanu — Maehe rătoiul încălţat.
sare. sar putea găsi, modalitatea pentru a distribui
— pentru pionieri şl şcolari : Bine ar fi dacă conducerea oooperativo.1
L Cassi) şi M. Pollanovschi — Strada L. Panteleev — Cu barca. s’ar gândi pu(in la faptul că tovarăşul care sarea fără o cheltuială !n plus.
mezinului (Premiul Stalin). A. Barto — El împlineşte M ani. serveşte sare şi aceasta rar de tot, ar putea HOFFMAN STF.FAN
★ ★
V. Alecsandrl — Sânziana şi Pepelea S. Larian şi V. Vântu — Cel dintr’a V-a A. O problemă serioasă privită cu neîngăduită uşurinţă
P Ispirescu — Basme C. Varta — Călătoria lui Illuţă în Ţara
V, Ettînuu — Păunasul Codrilor Soarelui. Tovarăşul Albii Aurel, vicepreşedintele sta­ losif în munca lui. tărăgănează zi de z< re-
— pentru tineret : tului popular al oraşului Orâştie. nesoco­ partizareo unui local pentru sediul comite­
N, Ostrovschl — Născuţi în furtună. N. Jianu — Cumpăna luminilor (Pre- teşte munca comitetului raional de luptă tului raional de luptă pentru pace. unde
A. Boicenco — Tinereţe mîul de Stat) pentru pace şî a tovarăşului Buda tosif, pre­ se poată desfăşura în bune oonditiun’ activi­
V. Salanov — Cer şi pământ. D Mircea — Pâine albă şedintele comitetului. tatea în acest domeniu
N. Mihailov — Pământ sovietic A Mlhale — Judecata în loc să dea sprijin tovarăşului Buda TIJDOR INOCI1ENTE
—rrr
corp. Trupurile căzute, fierul şi sângele se {ei şi legăturilor partidului cu massele, parti­
amestecară în zăpadă Deasupra pocnetelor dul însuşi întâridu se prin intrarea în rându­ Avânt sporit în muncă la mina Petrila
de armă şi a gemetelor celor răniţi, răsuna rile sale a elementelor celor maî combative, încă din primele zile ale lunii Februarie, succese au obţinui şi brigăzile conduse dc
neîntrerupt sirena dela Grîviţa. Un ofiţer în­ mai revoluţionare, mai călite în focul acestor minerii din sectorul II al minei Petrila au tovarăşii Kovacs Nicolae, Boncilă Marin şi
fipse baioneta în tânărul Vasile Roaită, care mari lupte”. obţinut noî succese în muncă. Colici Mihai, care în primele, şase zile ale
nu-şl desprinse mâna crispată dc lanţul si­ Atelierele Grivita poartă astăzi numele Folosind bogata experienţă a oamenilor lunii Februarie şi-nu îndeplinit sarcinile de
renei. Cânlccul sirenei pieri odată cu su­ „Grivita Roşie”, în amintirea luptelor eroice Sovietici, minerii Văii Jiului reuşesc pe zi plan în proporţie dc 175 la sută
flul vieţii lui Roaîtă. ale ceferiştilor. Cine vizitează acum cartie­ ce trece să dea patriei zeci de tone de Realizările obţinute dc colectivele acestor
La 16 Februarie 1933. la atelierele Grivîţa rul Grivita, este izbit de schimbările produse. cărbune peste plan.
sute de muncitori cu murit eroic, luptând Zidurile atelierelor, care se ridică mândre, Astfel, Brigada condusă de tovarăşul brigăzi sunt fapte grăitoare care dovedesc
în primele rânduri împotriva fascismului, nu mai seamănă cu cele dc altădată. Ate­ Arcz loan, a reuşit ca în perioada 1-6 Fe­ dragostea şi entuziasmul cu care minerii
pentru pâine, libertate şi pace. Peste 2000 lierele au fost reconstruite după 23 August bruarie să-şi depăşească norma la extrac­ Văii Jiului muncesc pentru îndeplinirea pla­
au fost arestaţi Dar sunetul sirenei lui Va- 1944; clădiri noi au fost adăugate, nenumă­ ţia cărbunelui cu 60 la sută. Importante nului nostru cincinal în 4 ani.
sile Roaîtă nu s‘a stins nici o singură clipă rate amenajări au (ost tăcute pentru crea­
în Inimile sutelor de mii de muncitori. Eco­ rea unor condiţii cât mai bune de muncă.
urile ei au trecut frontierele, contribuind Ceferiştii dela Gri viţa Roşie, se mândresc Conferirea titlului de „Mamă Eroina",
)a întărirea luptei împotriva hitlerismului şi cu succesele lor remarcabile în opera de
a războiului imperialist construcţie paşnică. Energia lor a fost eli­ „Gloria Maternă" şi a Medalie! MaSernităfii
Cu drept cuvânt, tovarăşul Gh. Gheorghîu- berată şi mulţi dintre ei sunt stalianovişti,
Dej. conducătorul luptelor de acum 20 de fruntaşi tn muncă, inovaior; şi rationalizntori Duminică 8 Februarie a c.. a avut loc dului şi guvernului pentru înalta dinstîncţie ce
ani. Iar astăzi conducătorul întregului popor Dela „Grivita Roşie’’ a pornit la începutul în sala căminului cultural „Pctofi Sandor” i-a fost acordată. — titlul de „Mamă Eroină” —
muncitor român — a arătat că Grivita, con- acestui an chemarea la întrecere adresată tu­ dîn colonia Ceangăi Deva. conferirea titlu­ şl s’a angajat să lupte alaturî de milioanele
stitue una din paginile cele mai glorioase turor muncitorilor din transporturi, pentru
dîn istoria muncitorimii române. îndeplinirea planului cincinal în 4 ani. lui de „Mamă Eroină”, „Gloria Maternă” şi de femei din lumea întreagă, pentru apăra­
..Cu toată reprimarea sângeroasă a grevei Cartierul Grivita, seamănă astăzi cu un o- „Medalia Maternităţii”, unuî număr dc o rea păcii, veghind neîncetat asupra vieţii
dela Grivita — a spus tovarăşul Gh. Gheor- raş în plină înflorire. In locul cocioabelor mame copiilor el.
ghiu Dej — cu toată teroarea deslăntuîtă în care trăiau altădată muncitorii, se ridică Festivitatea a fost prezidată dc tovară­ Cu acest prilej ş!-au maî exprimat dra­
împotriva mişcării muncitoreşti, măsurile de blocuri de locuinţe cu tot confortul modern.
desfiinţare a organizaţiilor sindicale şi în­ Au fost construi 1 c aci numeroase şcoli, pieţe şul Nnrita loan, preşedintele sfatului popu­ gostea şî recunoştinţa fata de partid şl gu­
scenarea judiciară împotriva conducătorilor şi magazine, inslilutii sanitare, cinemato­ lar al oraşului Deva. care a vorbit după des­ vern şl mamele Molnar Emorcnţia, dis­
grevelor, luptele ceferiştilor şi petroliştilor grafe şi teatre, sanalorn de noapte, crcşe şi chiderea şedinţei despre înalta preţuire pe tinsă cu titlul : „Glorie Maternă" clasa l-a.
eu constituit o manifestare hotâiitâ a forţei cămine. De mult a dispărut teama zilei de care partidul şî guvernul o acordă femeilor, Gergely Agncta şi Kaitar Agota, decorate
clasei 'muncitoare împotriva fascismului, lo­ mâine, teama de reducere a salariilor, de şo­ mame cu mulţi copil. cu „Gloria Maternă” clasa tl şt tleş Bri-
vind în politica de lascizare a tării şi de maj. La Grivita Roşie, domneşte astăzi bu
înfeurlare * el fată de imperialism, prici­ curia omului liber, a omului care-şî lăureşte* Dintic mamele decorate, prima care a lu.it ghela distinsă cu „Medalia Maternităţii” cla­
1
nuind căderea guvernului călăului Vaida şl o viată nouă, fericită, care-şî sporeşte elor ruvânlu a fost Gergely Susana Prin cu sa La”. După aceasta a urmat un frumos
având ca urmare totodată întărirea iniluen- Iurile penii u viitorul luminos al patriei. vinte simpk şi înflăcărate, ea a mulţumit parti­ program ariiit'c.