Page 16 - 1953-02

Ţările de democraţie populara arum spre socialism Agricultura S. U. A. în criza

★ ж ★ CHICAGO (Agerpres). — Potrivit rela­
tărilor agenţiei americane United Press,
însemnate acumulări Succese considerabile realizate de Staţiunile semnele crizei economice în Statele Unilc au
început să se manifeste în domeniul agricul­
peste plan date de de maşini şi tractoare în R. P. Bulgaria turii. Experţii americani în agricultură soco­
La Sofia a avut loc In sfârşitul lunii Ia­ considerabil mecanizarea principalelor mun­ tesc că acest luoru „poate duce la o depre­
muncitorii din Pekin nuarie conferinţa pe ţară a conducătorilor ci agricole. siune” şi să lovească deosebit de serios pe
i de Staţiuni de maşini şi tractoare. In cursul Anul trecut, au fost efectuate în mod me­ fermieri care vor trebui „să-şî strângă cu­
Muncitorii industriali din oraşul Pekin au
adus o contribuţie însemnată în campania acestei conferinţe, sa făcut bilanţul . suc­ canizat prăşitu! şi plivitul pe suprafeţele* reaua”.
suplimentare de 220.000 ha., însămânţatul
pentru acumularea capitalurilor necesare in­ ceselor înregistrate de către Staţiunile de In legătură cu semnele crizei care se fac
maşini şi tracloare în 1952 şi au fost exa­ pe 137.000 ha., iar boronitul pc 270.000 ha. simţite în agricultură, Frod Satch, preşedin­
dustrializării Chinei. La această campanie minate sarcinile pc anul in curs. Minunatele Planul Staţiunilor de maşini şi tractoare
au contribuit muncitorii din fabricile, minele pc anul 1953 prevede mecanizarea pe o sca­ tele* bursei de vite din Chicago, a recunoscut
şi alte întreprinderi de stat, mixte sau par­ maşini agricole şi tractoare sovietice, cu că „intr’o perioadă de declin, preţurile pro­
care SM.T.-urilc bulgare sunt înzestrate în ră şi mai largă a muncilor agricole. duselor sunt acelea care scad primele”. El a
ticulare.
fiecare an, au dat posibilitatea de a spori (Agerpres) afirmat că „crescătorii de vite sunt primii
Cifrele dc curând publicate arată că în
greu loviţi” fn prezent şi că „unii dintre a-
anul 1952 planul a fost depăşit cu 46 la Creşte nivelul de trai al oamenilor muncii albanezi ceştia au fost obligaţi să contramandeze co­
sută, realîzându-se economii în valoare to­ menzile de noi tractoare, utilaj agricol şi
tală dc 1.172 miliarde iuani. Cu această Nivelul dc trai al oamenilor muncii al­ velului de trai al oamenilor muncii albanezi. automobile".
banezi s’o îmbunătăţit necontenit. Venitul In comparaţie cu 1951, salariile oameni­
sumă ar putea fi construite şase fabrici mo­
derne pentru prelucrarea bumbacului cu naţional, ca şi cel al fiecărui cetăţean, spo­ lor muncii au sporit cu 18,7 la sută. In af^ră
resc din an în an. Şomajul, care înainte vre­ de salarii, în cursul anului 1952, muncitorii
câte 5.000 dc fuse fiecare. Scurte ştiri externe
me era o ameninţare permanentă pentru au obţinut şi alte venituri. Numai în cursul
De altfel, însuşi programul anual de pro­
muncitori, a dispărut demult Munca este a- primelor 11 luni ale anului trecut, ci au
ducţie din anul trecut prevedea o creştere sigurată prin lege liecărui celăţean al re­ primit din partea asigurărilor sociale ® Presa Braziliana relatează că în multe (
de 32 h sută In comparaţie cu anul 1951. regiuni aîe Braziliei bântue foametea. In
k
publicii. Albania s’a transformat înlr’un vast 180.500.000 leki iar în cursul primelor nouă
r
Eforturile depuse dc muncitori pentru spo­ şantier. Succesele obţinute în cursul anului luni ale anului 1952, muncitorii au primit statul Porciba se simte o mare lipsă de:
rirea producţiei şi pentru reducerea preţu­ 1952, dovedesc în mod concret creşterea ni­ ca prime, aproximativ G500.000 leki alimente. In regiunile Corirî, Curimotou şi
lui de cost au dus la îmbunătăţirea meto­ altele, pentru a nu muri de foame, cea
delor de muncă, lo o folosire ma; raţio­ La uzinele „Lemn“ din Plzen (R. Cehoslovacă) mai mare parte a populaţiei se hrăneşte
nală a maşinilor şi a materialelor şi la o cu iarbă.
mai bună organizare a muncii. se extinde campania de inovaţii In oraşul Pirasicaba o mamă ajunsă ta
situaţia de a muri de foame, şi-a aruncat
(Agerpres) Oamenii muncii dela uzinele ,.Lcnin” (fost a fost dc 76.000.000 coroane, inovaţiile ac­ copilul, în vârstă dc 3 ani, în râu pentru a
uzinele Skoda) din Plzen. R Cehoslovacă, ceptate in 1952 asigură o economie de nu-l mai vedea chinuind.
128.000 000 coroane. Prin folosirea, mate­
Mişcarea au obţinut anul trecut mari succese în riilor prime din ţară pentru înlocuirea di­ • Muncitorii din oraşul Terni, provincia
muncă. Inovatorii dcîa uzină au contribuit
raţioualizatorilor în mare măsură la obţinerea acestor suc­ feritelor metale neferoase, oamenii muncii Terni, au declarat o grevă de 24 ore Sn
semn de protest împotriva intenţiei de a sc
cese : dintre inovaţiile prezentate de ci au dolo uzinele „Lenin” au economisit peste închide întreprinderile metalurgice din aceas­
în R. P. Polonă fost acceptate peste 1 000 3.500.000 coroane. tă parte a Italici.
In vreme ce economia, anuală rezultată de Statul a acordat inovatorilor premii în
In cursul anului 1952 mişcarea inovatori­ pe urma inovaţiilor acceptate în -mul 1951 valoare de 2 000 000 coroane. (Agerpres) Ziarul- „Unita” relatează că şi-au Încet;»;:
lor polonezi a luat un mare avânt. A fost activitatea toate uzinele şi fabricile, institu­
ţiile, băncile, tribunalele, pieţele alimen­
înregistrat un număr de 125000 de inovaţii tare, cinematografele, teatrele, transporturile,
şi perfecţionări tehnice, privind tonte sec­ barurile, cafenelele şi magazinele Aceasta
toarele economici naţionale, ceeace depă­ grevă a dovedit o organizare extrem de
puternică şi un spirit de unitate nemaiîntâl­
şeşte dc peste 2 ori numărul inovaţiilor din
nit
anul 1951. Punerea în aplicare a acestor
• La 5 Februarie a sosit la Bonn într’o
Inovaţii, a fost urmată de creşterea consi­ vizită „fulger", aţâţătorul la război, Dulles.
derabilă a economiilor realizate. Cele 60.000 Dela aerodrom şi până la reşedinţa lui Ade-
de inovaţii introduse în Industrie în cursul nauer, el a fost excortat de puternice forţe
poliţieneşti. Pentru a putea împiedeca de- j
anului 1952, au adus economii de aproxi­
monstraţiîle populaţiei iubitoare de pace,
mativ 850000000 de zloţi. reşedinţa lui Adenauer a fost cu străşnicie
Dcascmenca a crescut considerabil nu­ păzită de poliţie. Totuşi, pretutindeni dea-
mărul brigăzilor de raţionalizatori, care se lungul străzilor pe care a trecut Dulles, ¿u
ridică în prezent la 5.000 Membrii acestor putut fi văzute inscripţii „Afară cu Dulles".
• După cele relatate de agenţia germană
brigăzi au elaborat peste 4 000 dc propuneri
A.D.N, americanii jefuesc sub toate formele
de raţionalizare, care sunt de mare Im­ poporul din Germania Occidentală şi îi su­
portanta pentru creşterea productivităţii mun­ grumă economia. Cărbunele din Ruhr este
cii în numeroase ramuri de producţie. exportat din Germania Occidentală ca pe
Inovatorii au primit în total premii în urmi să fie importat prin portul Rotterdaru,
Aspect al ceîui ds al «reilea bazin special pentru deşeuri, dola combinatul metalur­ în calitate de „cărbune american” la un
v-i^are de peste 25.000.000 de zloţi.
gic „Clement Gotîwald". In planul din fund sc văd celelalte două bazine, două turnuri preţ dublu, lată „ajutorul” pe care impe­
(Agerprcs) frigorifere şl o urină dc oţel în construcţie. rialişti» americani î! acordă sateliţilor să'.
portot ciment, lignit ş: a-rrtracit Această voinţa" din partea stăpânilor lor american.,
Titoiştii jefuesc bogăţiile Iugoslaviei mărturisire a »¡toiştilor bineînţeles că nu guvernanţii dela Belgrad exportă bogăţiile
corespunde nici pe departe exportului real naţionale ale Iugoslaviei la. preturi de 7-10
de O. KRÂSTEV de materii prime strategice, care este cu mult ori mai joase decât preţurile de pe pia:a
mai mare. Dar cu atât mai precise sunt însă internaţională. Pentru 4 800 kg. de porumb
Pe zi ce trece, luoiştii se manifestă tot întreprinderi din cele moi importante ra­ de pildă, care ar fi asigurat hrana a circa 20
mai mult ca slugi supuse ale stăpânilor lor muri economice ale ţării sunt exploatate de ordinele stăpânilor, Văzând că bogăţiile na­ persoane pe timp de un an, titoiştii primesc
turale ale Iugoslaviei nu sunt suficiente pen­
de peste Ocean. Din ordinul magnaţilor din companii engleze, italiene, belgiene sau de tru acoperirea soldului pasiv al balanţei' de dela monopoliştn americani o puşcă, auto­
Wat-Street, ei au desfiinţat monopolul de alte companii străine.
stat «t comerţului exterior şi au lichidat plăţi a comerţului exterior al ţării, ameri­ mată. Pentru un aruncător de mine, ei plă­
Risipirea bogăţiilor naţionale ole Iugosla­ canii'au aranjat ca titoiştii sâ sporească ex­ tesc 22,55 tone untură — cantitate zare ar
complect independenţa pieţei iugoslave. Prin viei nu se efectuiazâ numai prin pătrunde­ portul de produse agricole Până şi ziarul fl putut satisface nevoile a î 875 consu­
vestitele „acorduri" dela 14 Nocmbrie 1951 rea tot mai largă a capitalurilor străine. „New York Times" a recomandat cu sub­ matori pe un an întreg. In acelaşi scop,
şi din y Ianuarie 1952, ei au asigurat pri­ Titoiştii exportă tot ce li se comandă, in înţelesuri : „Iugoslavia trebue să-şî îmbună­ titoiştii au redu9 de 10-40 ort taxele tari­
vilegii vamale şl altele de tot felul capita­ schimbul armamentului, tancurilor, avioane­ tăţească producţia agricolă, ca' sector impor­ fare de transport până la graniţă al mărfu­
liştilor străini ş; mai ales celor americani. lor. etc„ pe cave le primesc din S U.A. şi tant a! economiei naţionale şi sâ intensifice rilor destinate pentru ex'port. Diferentele la
Politica trădătoare a guvernanţilor dela din alte ţări capitaliste, ei exporta materii exportul de produse agricole" preţurile mărfurilor, taxele tarifare, etc, se
Belgrad a dat capitalişlilor americani posi­ prime strategice» material lemnos, cereale, .îndeplinind acest ordin al stăpânilor lor, acoperă prin împovărarea oamenilor muncii
bilitatea să ocupe poziţiile dc comandă fn însuşi Tito a acceptai de bună voie. anul o,'. litoîşlr' eu încheiat un nou acord cu guver­ iugoslavi cu impozite şi mai mari, printr’o .
economia Iugoslaviei, — sâ controleze jo­ cut, dictatul războinic al S.UA în care se nul dela Bonn la II Iunie 1952. potrivit că­ exploatare şi mal cruntă, prin mărirea zilei J
curile de bursă şi speculaţiile din ţară şi să declară că Iugoslavia va continua şi de a- ruia pe lângă materiile prime necesare pentru de muncă, munca forţată la obiectivele mi­
câştige multe milioane pe spinarea clasei cum înainte sâ facă înlesniri pentru produ­ renaşterea industriei de război a Germaniei litare. ele..
muncitoare şi a ţăranilor muncitori. In mâi­ cerea şi exportul de materii prime şi semi­ Occidentale, se prevede şi sporirea exportu­ Jefuirea bogăţiilor naţionale ale ţării, pe
nile monopolîştilor americani se afla majo­ fabricate, necesare imperialiştilor americani. lui de produse agricole iugoslave. In acor­ care titoiştii o efectuiazâ pe scară largă, no
ritatea minelcr Iugoslave, a metalurgici ie- In comparaţie cu primul semestru al anului dul comercial încheiat la 16 Iunie 1952 cu este un secret pentru popoarele Iugoslave.
roase, a rafinăriilor de petrol, producţia de 1951, — după cum recunoaşte însuşi ziarul Franţa, se prevedea deasemenea sporirea Acestor aşa zise „întinse legături economice
chibrituri şi numeroase alte întreprinderi. titolst Borba” din 22 Septembrie 1952, — exportului dc cereale şî mai ales de porumb cu Occidentul” ale titoiştilor, ele răspund prin
Minele iugoslave de zinc şi plumb sunt ex­ exportul de materii prime strategice — mi­ în Franţa. Potrivit acordului încheiat la 2 intensificarea luptei lor împotriva înrobirii
ploatate de trustul american „Anaconda Co- nereuri şi metale — a crescut în primul se­ Iulie 1952 la Bruxelles. într’un an Iugosla­ depline a patriei lor de către Imperialiştii
pper Mining. Co.’\ zăcămintele de bauxită mestru al anului 1952 cu posle 100.000 tone. via va exporta Sn Belgia mărfuri în valoare
americano-engilezî, împotriva regimului cri­
se ufiă în mâinile trustului „Mellon", rafi­ Cel mai mult s’a exportat plumb (în valoare de I 230 000 000 franci belgieni — în pri­
năriile de petrol din Bosnanskl — Brod si de 2984 milioane dinari), apoi cupru (în va­ mul rând cereale, fructe şi legume. minal a! bandei Tito-Rankovici, pentru în­
Rieka aparţin lui „Fosîer Reller Corpora­ loare de 1.744 milioane dinari), bauxită, Tot pentru a se dovedi slugi cât se poaîe toarcerea patriei lor în lagărul păcii, demo­
tion". etc. In afară de aoestea. multe alte zinc, argint şi mercur. Deascmenea, sa ex- mai supuse şî a câştiga cât mai mult „bună­ craţiei şl socialismului.
Redacţia ziarului Str fi Martie Nr 9 Telefon 688 — Administraţia Slr 6 Marlîe Nr. 9 Tclef. 689 Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale
P.T.T. Nr. 136329 din 6 Nov. 1949 Tiparul, întreprinderea Poligrafică DEVA, Str. Gh. Bariţiu Nr. 13