Page 18 - 1953-02

Pag 2 DRGJMUE SOCI'AWSjMUI’H1

Pentru îmbunătăţirea frecvenţei la cursurile de
alfabetizare prin folosirea celor mai juste metode

Bătălia pentru slârpircn neştiinţei de carie Deşi ne găsim în plină iarnă, In toiul des­
*— plagă ruşinoasă lăsată moştenire de tre­ făşurării muncii de alfabetizare, totuşi mal
cutul regim burghczo-moşieresc — cooistituc sun-t încă şi astăzi sfaturi populare care nu
una din sarcinile cclc mai imporlanfc pentru au croat condicile materiale pentru buna des­
înfăptuirea cu succes a revoluţiei culturale făşurare a cursurilor de alfabetizare Astfel,
din tara noastră sfatul popular din Silvaşul Inferior, raionul
Prin grija partidului şi guvernului, an de Haţeg, nu a aprovizionat cu combustibil şi
an. mii de oameni ai muncii sunt smulşi din petrol lampant centrele de alfabetizare, mo­
ghiorcle neştiinţei de carte şi îndrumaţi spre tiv pentru care acestea au fost nevoite a fi
meserii, calificându-se fîe la locul de produc­ încîuse. Cazuri asemănătoare se mai găsesc
ţie. iîe î,n şcoli speciale. şi în comunele Bretea Mureşană şi Burjuc
Mulţi dintre foştii analfabeţi, ocupă a.zî raionul llia şi Oră şt loara de Sus raionul
posturi de răspundere în aparatul dc stat, Orăştie.
organizaţii dc massă, iar alţii sunt stnhano- O lipsă în privinţa asigurării şî distribuirii
v:şti şi fruntaşi în producţie. La Combinatul petrolului lampant la cooperativele săteşti o
Siderurgic „Gh. Gheorgbiu-Dej”, Hunedoara, are şi U R C C regională, care nu a urmărit
sore exemplu, loon Vitez — mal eri a fos! şi controlat dacă toate cooperativele săteşti
analfabet — azi este stahanovist şi munceşte sunt aprovizionate. La cooperativele, din co­
după cele mai avansate metode de muncă — muna Zam, raionul Mia, spre exemplu. Pui
metodele sovietice In comuna Cinciş, raio­ şi satele Ponor, Ohaba şi Fcder raionul Ha­
nul Hunedoara, Mea Gaşpnr, este deputat in ţeg, maj mult timp o lipsit petrolul, fapt
Sfatul Popular comunal şi îşi îndeplineşte cu pentru care centrele dc alfabetizare au fost
cinste această sarcină de onoare. stânjenite în muncă.
In regiunea noastră. In prezent, cursurile Dacă în multe părţi, frecvenţa Ia cursurile de
de alfabetizare sunt în plină desfăşurare. Cele alfabetizare este bună, mai sunt şi localităţi
peste 2000 de cadre didactice din învăţămân­ unde frecvenţa este cât se poate dc slabă.
tul preşcolar, elementar şi mediu depun toate La uzina ¡.Victoria” Călan, spre exemplu,
eforturile pentru realizarea cu succes a pla­ din totalul analfabeţilor, frecventează deabia
nului de stat în acest domeniu. 10—15 la sută neştiutori, şi aceştia în
Pentru atragerea neştiutorilor de carte la mod neregulat. O situaţie critică In privinţa
cursurile de alfabetizare, cadrele didactice frecvenţei se găseşte şî/în oraşul Lupeni, unde
folosesc cele mai variate şi practice metode de din neştiutorii de carte planificaţi pentru al
muncă. Astfel, în comuna Vorţa, raionul Ilia. /abetizare, frecventează abia o treime. O si­
deşi au mai rămas un număr mare de ne­ tuaţie însă inadmisibilă, dcadreptul ruşi­
ştiutori de carte, totuşi. îndrumaţi de orga­ noasă se găseşte la Paroşeni, raionul Pe­
nizaţia de bază şi cu sprijinul organizaţiilor troşani, unde din totalul celor planificaţi,
de massă. cadrele didactice din comună au frecventează deabia unul singur Mecanicii stahanovişli Cioanca Lăţirea ţie, Csibi Ludovic şi fochistul Luia Ştefan,
reuşit să obţină la cursuri o frecvenţă regu­ Nici la şcoala pedagogică din Deva. situa­ dela Depoul C.F.R. Simcria. Ei aplică metoda Klavdia Baranovskaia — planul finan­
lată dc sută la sută. Dcnscmenen, în comuna ţia nu este mai strălucită. Aci, deşi sunt peste ciar dc produc|ie al locomotivei” — realizând însemnate economii de combustibil
Certej, acelaş raion, frecventa Ia cursuri este 30 de cadre didactice, totuşi din oei 38 e-
de sută In sută. levi recenzaţi, nu urmează cursuri4c decât 7.
Rezultate frumoase în munco dc alfabeti­ O parte din cadrele didactice dela această Femeia muncitoare — forţa activă
zare ou obţinut şi cadrele didactice deia şcoală, pentru a se dispensa de această
şcoala elemcnlară de pe lângă Liceul de bă- muncă, lasă uneori pe elevii şcoalci să alfa­ în construirea socialismului
■cti din Petroşani, dela şcoala elementară betizeze. elevi care nu au încă experienţa pr<?
v r. I Petroşani, şi învăţătorul Bistrian luliu, dării lecţiilor şt mai ales Ia adutţî. în ţara noastră, prin răsturnarea regimu­ mului. Femeile muncitoare şl gospodine, tn
cela" şcoala elementară din Găzăneşli, raio- In privinţa şedinţelor asupra muncii dc al­ lui burghezo-moşieresc şi prin instaurarea pu­ cei 5 ani dela unificarea organizaţiilor feme-
in Prad. precum şl centrele de alfabeti- fabetizare. mai al-es în oraşul Deva. comisi­ terii populare, femeia muncitoare a fost eli­ nine. datorită muncii depuse dc organiza­
•nrc dela Liceul dc băieţi din Deva şi cen­ ile de alfabetizare nu stau rău. Ele sunt multe berată pentru totdeauna de jugul exploatării. ţia U F D.R., condusă de partidul nostru, au
trul de alfabetizare dela şcoala maghiară dio şi fără urmări practice. Deasemenea. nu stau Statul nostru dcmocrat-populaif, consfin­ fost antrenate la toate acţiunile iniţiate de
t’.Vonin Ciangăi Deva rău în privinţa angajamentelor. ţeşte şi asigură prin Constituţie femeii de­ partid In campania agricolă, mii de femei
De remarcat este modul cum cadrele didac- In şedinţele ce se ţin deseori la secţiunea plină egalitate in drepturi cu bărbatul au fost antrenate în întrecere socialistă şi
1
Tice dela aceste centre ştiu să se apropie de de învăţământ a oraşului Deva, cu organele La transformările revoluţionare înfăptuite patriotică. Din rândurile lemeilor activează
cursanţi, cum Ic inspiră acestora încredere, de control pe linie de învăţământ, cu condu­ de partidul nostru în anii puterii populare, câteva mii de agitatoare care au desfăşurat
rum !c face plăcută şcolarizarea şî felul cum cătorii instituţiilor, a întreprinderilor şi ai femeile muncitoare din ţara noastră au con­ şi desfăşoară o rodnică muncă dc lămurire,
•moiotesc desfăşurarea lecţiilor cu diferite organizaţiilor de massă, se obişnuieşte din tribuit din plin, dovedl.ndu-se a fi o forţă dela om la om. pentru executarea In cele
TTOpramc artistice. Datorită metodelor sănă- paztea multora a se lua angajamente solemne, uriaşă, capabile de a munci şi conduce pe mai bune concliţiunf a diferitelor campanii,;
Plase de a face învăţământul atractiv şi viu, angajamente „faimoase" care rărnân însă pe orice titrăm. Oamenii muncii din regiunea pentru transformarea socialistă a agricultu­
n aceste centre frecvenţa la cursuri este dc hârtie noastră se mândresc cu cele 10 stalianovlste rii. Femei ca, Nicoară Marin, deputată din
o?ste 90 la sută. Aci, neştiutorii de carte Cazuri autentice s'au petrecut cu tovarăşa ca: tovarăşa Răceanu Agneta, dela fabrica satul Hcnig, raionul Alba, deputata Coza
participă cu drag la fiecare lecţie predată, în­ Fălcuţă, activista la regiunea U F.D R.. to­ „1 Mai” Pctrcşti, care depăşeşte planul lu­ Floarea din Târnava dc Criş, colectivistele,
haţă cu multă sârguinţă, pcntrucă ci ştiu că varăşul loncscu. dela fabrica de brichete şl nar cu 1G0 la sută. Raţeg Agneta. dela U- Sonoc Virginia din Bretea Mureşană. care
•nvăţătura de carte Ic luminează mintea şi cu tovarăşul Mihoc. dela ferma I.C.S.H., ca!-e sâloria „Vulcan”, care lucrează la 4 răz­ a făcut 160 zile muncă şi Orşn Maria dîn
ie arată drumul spre mai bine. şi-au luat angajamente frumoase — pompoase boaie şi depăşeşte lunar planul cu 30-35 la llia. care a făcut 156 zile muncă, după care
au cules roade bogate, sunt exemplu de luptă­
Sun» multe satele, comunele şi centrele chiar — dar care n’au făcut nimic In această sută, sau Splncanu Ana. turnătoare la uzi­ toare active pentru oonslruirea socialismului
r
muncitoreşti, unde munca de alfabetizare se privinţă. nele „Victoria” Călan. ca e depăşeşte dev
desfăşoară în condlţiuni hune, unde organi­ semeni lunar cu 50 60 la sută planul dc pro­ în tara noastră
Pentru înlăturarea lipsurilor existente tn ducţie, precum şi cete 150 irunlaşe în produc­ Frumoase sur* exemplele date de soţiile
zaţiile dc massă şi sfaturile populare dau tot munca de alfabetizare, sfaturile populare co­ minerilor din Valea Jiului, care. alaiuri de
sprijinul acestei munci şî unde organizaţiile munale care nu au crceat până acum condi­ ţie. care educate şi îndrumate dc partidul soţii lor, eontribue la îndeplinirea planului
de bază Îndrumă şi controlează felul cum se ţiile materiale unei bune desfăşurări a mun nostru contribuie zi de zi la construirea so­ muncind voluntar, la încărcatul cărbunelui ri
cialismului în patria noastră
desfăşoară procesul de învăţământ. cii. vor trebui să treacă de îndată la asigu­ Viaţa frumoasă, cu perspectivele ci mă­ la aprovizionarea minei cu lemne. Tovarăşele
Dar pe lângă accsfe rezultate frumoase oh- rarea cu ccmbuslibiî şi petrol lampant a tu- reţe, pe care o trăiesc femeile muncitoare Kopetin Clisa beta, Ignaţiu Cornelia, şi alte
tinute In munca de alfabetizare, pe lângă me­ tuluror centrelor de alfabetizare. din ţara noastră, se deosebeşte fundamental soţii de mineri din Valea Jiului, au dat
todele bune folosite de unetc cadre didactice Organizaţiile de tnnssă vor trebui să şi mo de viaţa de mizerie şi exploatare a femeilor în nenumărate rânduri ajutor minerilor. In
şi sfaturi populare în acţiunea de mobilizare
hiltzeze toate forţele pentru îmbunătăţirea muncitoare din ţările capitaliste, unde acestea sectorul Ghelar. au muncit Ia încărcarea mi­
a neştiutorilor dc carte, mai sunt şi lipsuri, frecvenţei la cursuri, î n.r cad fele didactice sâ sunt înjosite şi batjocorite, lăsate pradă foa­ nereului tovarăşele Zăvoccnnu Livia. I'ncos
mai sunt şi metode cu totul greşite faţă de lupte pentru a găsi noi metode in a face lec­ metei, împreună cu copiii lor. iar când în­ Maria şi altele.
linia partidului în această privinţă. In acţiunile întreprinse de 'organizaţia
ţiile cât rnai atractive, cât mai plăcute drăznesc să ceară o viaţă mai omeneasca
Este inadmisibilă, şi dcadreptul condam­ sun! schingiuite şi aruncate în închisori. Este . IJ.IvD.R. în cadru! luptei pentru pace. au fost
nabilă atitudinea şi modul de a proceda, a Organizaţiile de bază dela sute. întreprin­ cunoscut pretutindeni felul in care Eliza formate 5450 de cchi.pe. care au străbătut
Comitetului Executiv al sfatului popular din deri şi instituţii trebuie să-şi intensifice munca Branco, Raymondc Dien, Ethcl Rosenbergşi străzile, comunele şi satele, strângând bani
comuna Orăştionra de Sus, raionul Orăştîe, de îndrumare şi control asupra felului cum alte luptătoare pentru pace. au fost târâte şi alimente pentru ajutorarea poporului co­
care a încercat să oblige pe neştiutorii de se desfăşoară munca de alfabetizare în locu­ tn faţa „justiţiei” şi aruncate în închisori reean
carie să participe la cursuri prin interzicerea rile respective, să îndrume organizaţiile de pentru atitudinea lor curajoasă In cinstea Congresului Popoarelor deta
tn tara noastră, datorită grijii partidului Vicna, femeile din regiunea noastra, .au slrnns
acestora de a mai macin a făină la moara massă şi cadrele didactice în a şi depune şi guvernului, femela muncitoare, terneia 78 851 Ici pentru ajutorarea poporului coreean.'
satului Un caz similar se petrece şi in co toate eforturile pentru Îndeplinirea planului mama. beneficiază de o scrie de avantaje, .Pentru a întâmpina cu cinste ziua dc 3
mur® Gcoagiu din acclaş raion. de stat în domeniul alfabetizării. este stimata şi preţuită Martie şî Congresul Mondial al Femeilor,
Numai în regiunea noastră, au fost deco­ care va avea loc la Copenhaga în luna Iu­
rate 116 manie eroine ; peste 3000 dc fa­ nie. anul acesta, organizaţiile U F.D R. vor,
Tineri şi tinere, milii primesc ajutorul familial de stn». ¡ar trebui să desfăşoare o muncă intensă de în­
La 6 Mărite 1953 apare ziarul 17 famili au primit premiul unic, adică câte drumare a femeilor spre producţie, pentru
1000 lei. îndeplinirea cincinalului m palru an;
„Tânărul Muncitor * In întreprinderi, instituţii şi pe ogoare, fe­ I-IAIDU SUS ANA
4
Organ al Comitetului Regional U T.M. — Hunedoara meile sunt constructoare active ale socialis­ activistă Reg U F D R.