Page 21 - 1953-02

PROLETARI 1 OCT VOATK TAROJ». UNITIVA)
„Consfătuirea noastră de astăzi, din
1953, s’a desfăşurat în condiţiile pe
care le-au visat, pentVu care au luptat
şl şi-au jertfit viaţa eroicii ceferişti
din 1933 alături de mulţi alţi croi ai
poporului nostru. Ne adunăm astăzi
in condiţii de deplină libertate”.
(Din „Expunerea tovarăşului Gh. Gl>eor-
ghiu-Dej la Consfătuirea pc Iară a ceferiş­
tilor”).

Expunerea tovarăşului

ia Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor

cestui program, muncitorii, tehnicienii. Ingi­ Pe baza dezvoltării căilor ionic a crescut
I. nerii şî funcţionarii ceferişti, în Irunte cu volumul transporlurilor efectuate de ele. In
Tovarăşi, La starea de dezorganizare şi ruină a organizaţiile de partid, au obţinut rând pe traficul dc mărfuri, volumul tonelor nclto
căilor ferate lăsată de regimul burghezo- rând importante victorii. Marile ateliere Gri- km. a crescut în 1952 mai mu!t decât
Din însărcinarea şi.în numele Comitetului
moşicxesc s’au adăugat distrugerile provo­ viţa-Bucureşti, Bucureşli-Triaj, Galaţi, Paş­ dublu faţă dc 1944. Media zilnică a vagoa­
Central al P.M.R şi al Consiliului dc Miniş­
cate dc hoardele hitleristc şi de aviaţia cani. Simeria, Oraşul Stalin, ctc nu numai nelor încărcate în 1952 prezintă peste 200
tri al R.P.R. aduc un fierbinte salut de luptă că au fost refăcute în întregime, dar au la sulă faţă dc 1944.
oonsfătuirii delegaţilor ceferiştilor din în­ Americană şî emgleză Rămăşiţele armatei
hitleristc în rotragere, zdrobite de glorioa­ fost şi mult dezvoltate şi modernizate cu Acestea suni câteva din principalele suc­
treaga ţa.ă sa Armată Sovietică, au distrus o mare clădiri în plus, instalaţii şi maşini noi S’au cese obţinute dc poporul nostru în refacerea
Consfătuirea noastră dc lucru şi a pus construit depourî noi la Oralul Sta.lm, Cruio- şi dezvoltarea căilor fcralc. Ele sunt rezul­
ca scop să examineze neajunsurile muncii parie din căile ferate ale ţării noastre. Prin­ v-a şi Roşiori, Iar altele au fost mărite şi tatul muncii pline de abnegaţie- a munci­
noastre, să scoatem la iveală lipsurile şi cipalele noduri dc calc ferată şi ateliere dc perfecţionate Liniile ferate au fost în conti­ torilor, tehnicienilor, inginerilor şî funcţio­
greutăţile din ţoale sectoarele de activi­ reparai material rulant, ca staţiile Griviţa
şi Bucureşti-Trîaj, Atelierele Griviţa, nodu­ nuare refăcute în aşa fel, încât în anul 1950 narilor dela căile fcralc
tate ale căilor ferate, să găsim împreună întreaga reţea dc linii ferate a ţârii a fost Succesele realizate au fost posibile dato­
mijloacele concrete dc înlăturare a aces­ rile Plocşti, Oraşul Stalin şi altele, îm­ complect refăcută rită imensului ajutor frăţesc, dezinteresat, a
tora. pentru ridicarea C F R -ului la înăl­ preună cu cartierele lor muncitoreşti —
multe fără a Ii obiective militare — au fast Paralel cu opera dc refacere a căilor fe­ jutor în utilaj, documentaţie tehnică, expe­
ţimea sarcinilor crescânde ce Ic pune in
victimele bestialelor bombardamente ale a- rate. pe baza sarcinilor trasate dc Conferinţa rienţă organizatorică, acordat dc murea noa­
faţa lor dezvoltarea generală a economiei stră eliberatoare $i prietenă. Uniunea So­
naţionale , să găsim mijloacele pentru viaţrei americano-cnglczc, începute după ce Naţională a Partidului din Octombrie 1945. vietică
necontenita îmbunătăţire a condiţiilor dc Armata Sovietică oliberatoarc a păşit pc te­ s’a început şi s’a terminal în primii ani dc
ritoriul ţării noastre. după război construirea unor noi linii de Deasemeni. însuşirea şi introducerea meto­
muncă şi dc trai ale ceferiştilor, detaşa­ delor înaintate de muncă ale lucratorilor dc
ment combativ, harnic şî dc nădejde al In primele zile ale eliberării ţării i:on- cale ferată calc ferată stahnnovişti din Uniunea Sovie­
clasei noastre muncitoare stre. In momentele când Armata Sovietică Liniile Bumbeşti Livezeni, Roşiori Craiova, tică a ajulat pe muncitorii şi tehnicienii ce­
însemnătatea acestei consfătuiri rezultă eliberatoare, împreună cu Armata Română TcIc-iu-Valea Vişeului şi -altele conslitue pun­ ferişti să mărească necontenit randamentul
din însăşi caracterul ci de lucru. Ordinea — ce întorsese armele împotriva hitierişli- cte dc onoare ale constructorilor dela calea parcului de material rulant.
ei dc zi oglindeşte problemele principale lor — înaintau spre bârlogul hillemnuilui. ferată Conduşi şi educaţi de partid, însuîicţnî
ce interesează munca şi viaţa ceferiştilor. pentru nimicirea dclînitivă a acestuia, la Tineretul nostru. însufleţit de clan patrio­
Dar cel mai însemnat este faptul că dele­ chemarea partidului, muncitorii şi tehnicie­ tic, a participat din plin la realizarea a- dc patriotism fierbinte, însuşindu şi cu râvnă
gaţii prezenţi la această consfătuire au nii ceferişti, ca un singur om, însufleţiţi de cestor construcţii Brigăzile voluntare ale tine­ metodele sovietice, ceferiştii participă in ir.ar-
iosl aleşi în adunări extraordinare pe clan patriotic, au răspuns prin muncă fără retului, care au niuncî-t pe aceste şantiere, în­ sa la întrecerea socialistă, în fruntea c.irc.a
unităţi, la care au participat sute şi mu preget pentru refacerea principalelor noduri drumate şi educate de partid, au dat dova­ stau muncitorii şî tehnicienii înaintaţi, co­
oe ceferişti In Iota!, pe întreaga ţară, nu­ şi linii de calc ferală, pcnlru a asigura tran­ dă dc eroism şi vitejie, luptând cu greutăţile munişti şi fără dc partid, care aplică cu re­
mărul participanţilor s’a ridicat In cea. sportul trupelor şi aprovizionarea armatelor excepţionale a!c terenului accidental, cu zultate bune procesul tehnologic unic. mrirş-
rulizaroa trenurilor, sau dezvoltă lot mai larg
160.000. Aceasta înscarnna că ţoală massn pc frontul antihitlerist şi transportul necesar ploile şi cu gerurile
ceferiştilor a fost pusă în mişcare in pre­ din interiorul ţării. Toate lucrările au fost terminate înainte mişcarea cincisulistă. Introducerea metode­
gătirea acestei consfătuiri. Participarea Mulţi ceferişti din personalul de locomo­ dc termenul stabilit tic nu mărit capacita­ lor înaintate de muncă a dus la creşterea
activă a massei ceferiştilor s'a exprimat şi tive şi (ren, mergând până în primele linii tea dc transport a reţelei de cale ferată, productivităţii muncii la ciiîlc ferate cu 74
la sută în 1952 faţă de 1949
prin miile de propuneri dc jos ce Ic au ale frontului antihitlerist, au dat dovada au creat noi magislralc şi legături directe
tăcut în Icgalură cu problemele muncii din dc eroism şi spnit de sacrificiu, îndeplinind între diferite regiuni ale ţării şi eontribuc Anii dc după război, anii refacerii şi dez­
Ionic sectoarele dc activitate ale căilor ic fără şovăială, sub focul gloanţelor, loale mi­ la dezvoltarea economică a regiunilor şi la voltării căilor ferate, au fost în acelaş timp
râie siunile primite şi rămânând permanent, zi înflorirea vieţii oamenilor muncii din aceste ani de man prefaceri revoluţionare în lata
Este caracteristic faptul ca massu ce­ şi noapte, la posturile lor regiuni. noastră, ani dc înverşunată luptă dc clasă
feriştilor a ales în adunările sale ca dele­ începând dcln 5 Noembric 1944, când Co­ ir cu duşmanul din interiorul şi dinafară ţării.
gaţi pentru această conslăluirc slahano- mitetul Central al Partidului Comunist Ro­ In anii de dezvoltare a economiei naţio­ Muncitorii dela calea ferală, credincioşi
vişti şi fruntaşi în producţie, cceucc arată tradiţiilor lor glorioase de lupta revoluţio­
man a preluat conducerea A4 misterului Co­ nale pe drumul construirii bazelor socialis­
încrederea şi cinstea dc care se bucură ci mului. partidul şi guvernul au acordat căi; nară, şi au dovedii ataşamentul şi comba­
municaţiilor — considerând în acel moment tivitatea lor dc clasă nu numai în refacerea
în masse. câ este un sector dc cea mai marc însem­ lor ferate o rnarc atenţie
Sau adunat aci la consfătuirea convo şi dezvoltarea căilor ferate Ca şi în trecut,
nătate atât pcnlru contribuţia noastră la Volumul invcsli|n!or la căile ferate a cres­
cală de Sindicatul C F.R şi Ministerul cut an dc an. astfel incăt investiţiile reali­ în lupta împotriva regimului burghezomo­
asigurarea victoriei pe frontul a«ntilu|lerist, şieresc, cî au constituit şi în ann de după
Căilor 1 erate cci mai vrednici muncitori, zate în 1952 depăşesc cu 46 la sulă pe
căt şi pcnlru începutul refacerii economice a eliberarea ţării noaslre o bază sigură a par­
funcţionari şi ingineri ceferişti; aleşi dc cele înfăptuite în ariul 195) Investiţiile pre­
ţării — întreaga reţea de căi ferate a de­ tidului nostru în (oale acţiunile revoluţionare.
muncitorii, funcţionarii şi tehnicienii din văzute pc 1953 sunt duble faţă dc cele dîn
ateliere, dcpouri, tracţiune, mişcare. re­ venit un vast şantier dc reconstrucţie. 1352 Mai mult de jumătate va ii fo­ (Aplauze).
vizie, telecomunicaţii ele. Au venii aci Muncitorii, inginerii şi tehnicienii cefe­ losit pcnlru refacerea şl cornptcctarca mate­ In toate marile acţiuni conduse dc parti­
cei ce gospodăresc marca instituţie a rişti au văzut în faptul că partidul preluase rialului rulant. dul nostru — în lupta pentru susţinerea
C F R.-ului. cei cărora stalul le-a încre­ conducerea căilor ferale, un semnal de che­ La sfârşitul anului 1952, lungimea reţe­ frontului împotriva hitfcnsmului, până la vic­
dinţat buna folosire a mijloacelor dc mare la muncă încordată, la luptă. Învin­ lei dc calc ferată a ţării a fost considerabil toria deplină, în lupta pentru cucerirea pu­
'transport pc calea ferata : s’au întâlnit să gând greutăţile imense .ile primilor ani dc mai marc faţă de cea din anul 1944. S’a terii dc către clasa muncitoare aliată cu ţă­
se sfătuiască asupra măsurilor de luat după un astfel dc război distrugător, ne sporit capacilatea de transport pe secţiile a- rănimea muncitoare ca şi în refacerea şi dez­
pentru îmbunătăţirea situaţiei şî muncii precupeţind eforturile, ci au pornii cu clan giomerate şi s’a îmbunătăţit şî modernizat voltarea economica a ţârii — detaşamentul
la calea ferală, pentru a mobiliza şi n:ai la luplă pcnlru refacerea căilor ferale. In reţeaua dc telecomunicaţii. închegat, organizat, al ceferiştilor, a stat in
mult forţele lor in vederea creşterii conlri- scuri timp s'au obţinut succese însemnate primele rânduri ale clasei muncitoare.
bti 1 ici lor la realizarea primului nostru plan în restabilirea circulaţiei şi în refacerea in­ Un progres însemnat pcnlru calea noastră (Aplauze puternice).
cincinal în 4 ani. stalaţiilor şi mijloacelor de calc ferată dis­ ferată îl va conslilui darea în circulaţie a Dcaceca poporul nostru muncilor se mân­
In acest spirit s’au desfăşurat dezbaterile truse Până la sfârşitul anului 1946, liniile primei linii clcclriiicalc — Oraşul Slalin dreşte cu ceferiştii.
consfătuirii şi dcaccca ca şi a atins scopul. forale au fost refăcute în proporle de 83 Câmpîna — la proiectarea căreia se lucrea­ Dcaoeea partidul nostru arc convingerea
Tocmai în aceasta constă însemnătatea con­ la sută. ză în prezent cu sprijinul direct, frăţesc, al că realizările obţinute dc ceferişti In lupta
sfătuirii şi ca va trebui să constiluc un Tovarăşul Sia lin ne învaţă că : „Dezvol­ Uniunii Sovietice pcnlru refacerea şî dezvoltarea căilor ferate
moment de cotitură în întărirea şi dezvol­ tarea economiei naţionale a unui stat nu Capacitatea dc producţie a alei icrelor dc până acum sunt o chezăşie că ci vor fi în
tarea căilor ferate dm ţara noastră. este posibîfă fără un transport dc calc ferată calc ferală a crescut în ultimii ani în aşa stare sa înlăture lipsurile serioase şi greu
Consfătuirea a scos cu îndrăzneală şi prin­ bine organizat, care să lege şî să cîmenlC2C fel încât producţia lor In reparaţiile dc lo­ taţilc existente la calea ferată şi să ridice
cipialitate în lumină lipsurile noastre, pie­ într'un tot economic focarele şl centrele in­ comotive a crcscul în 1952 cu 46 la suta, calea ferată — cea mai importantă ramură
dici în calea mersului nostru înainte şi s'a dustriale cu regiunile şi raioanele agricole iar a vagoanelor de marfă cu 28 la suta dc transport a ţării — la nivelul cerinţelor
străduit să găsească mijloacele de înlăturare care dau primelor materii prime şl produse faţă dc 1948. Dcnscincni parcul rulant a fost dezvoltării rapide a economiei naţionale a
ia acestor lipsuri şi defecţiuni. alimentare”, i) sporit cu noi locomotive şi vagoane. republicii. (Aplauze îndelungate).
Bazându se pc această învăţătură. Parti­
Tovarăşi, dul nostru a trasat încă fa Conferinţa Na­
Ca şi In ţoale celelalte domenii ale eco­ ţională a P.C.R din Octombrie 1945 un irn La consfătuirea noastră s’a făcut o amplă voltarea rapidă a economiei naţionale — mai
nomie) naţionale, regimul burgheziei şi mo- portant program dc refacere şi dezvoltare analiză a situaţiei cailor fcralc în raport cu cu seamă a producţiei industriale şi a con­
şicrimii, care a târîl ţara în războiul tâl­ a căilor ferate din ţara noasha. dezvoltarea economici naţionale a R.P.R. strucţiilor — există o rămânere in urmă a
hăresc împotriva Uniunii Sovietice, ne-a lă­ Pornind la luptă pentru înfăptuirea a- •) Ce a reieşit din această analiză ? A reieşit ritmului de creştere a transporturilor pe ca­
sat o grea moştenire şi la căile ferate.
că, deşi căile ferate au făcut un marc progres lea ferată faţa dc ritmul de dezvoltare a
Care era situaţia căilor ferate în Augusf •) I V. Stalin — Convorbire cu lucrătorii în ultimii 8 ani, totuşi, ţinând scamă dc sar­ economici naţionale.
1944 ?
de cale ferată. Kremlin 1935. cinile transportului feroviar derivate din dez- (Continuare in pag. 2 a)