Page 23 - 1953-02

DRUMUL SOCIALISMULUI

la Consfătuirea ţară a ceferiştilc

(Urmare clin pag. 2-a) conţinutul î/nvăţămânlului din şcoli ; sla.bn Triaj care a propus iluminarea electrică întreprinderii cu materialele şi i
din exploatare, unde 'lipsurile de efectiv se activitate în selecţionarea şi atragerea te a semnalelor şi a aoctor; ccsarc pentru -a se putea da în
fac simţite mai nvult. noi oameni ai muncii spre calea fera.lă — — Incoli Dumitru, şef de gară, care x Canalul Dunăre-Marea iNcagra îi
Iată o serie de fapte care arată că stăm iată ¡principalele tră-săluri care au caracte­ propus extinderea muncii în -acord la per­ fixat ; şi a multor altor tovarăş
încă slab în acest domeniu hotărîtor: rizat vechea politică de cadre, lucru care sonalul de mişcare: care prin observaţiile şi propunei
a) Cum se explică (aptul că. deşi atâtea va trebui evitat pe viitor atât Ia AVi-msterul — Wagner Miliari, mecanic stahanovist adus o contribuţie însemnată
cadre calificate au fost date producţiei în C.F R., căt şi ila alte ministere şi instituţii Tg. Alureş, care a propus revizuirea tim­ sfătuiri.
1951 şi 1952, totuşi, faţă de creşterea sar Direcţia politică a AU misterului Transpor­ pilor dc mers ¡necorespunzători cum şi Propunerile şi observaţiile w
cinilor transporturilor dc C F.R. in 1952 cu turilor, care arc ca o sarcină din cele mai cântărirea locomotivelor ieşite din repa­ mează un imaterial .bogat, preţio.
31 la sută în raport cu 1950, efectivul per­ importante urmărirea politicii dc cadre, raţie pentru echilibrarea sarcinii pe osie; numaî că arată aspecte puţin cui
J
sonalului dela CF.R n rămas aproape a- s’a dovedit .cu toiul ¡absentă în această ches­ — Hogioraş. -mecanic dc locomotivă In organele de conduoere .ale MLr*
e;
ccla.ş ca în 1950 ? tiune. depoul Constanţa, care a ¡propus Ilumina indică şi soiluţiile ¡practice. ,p.entr
Aceasta nu se poate explica decât prin- Pornind dela or,iii ca situaţiei dc până rea electrică a locomotivelor ; lipsuri lor. Ministerul CF.R. va treb
tr’o fluctuaţie de cadre cu caracter de inassá, acum, Aii nisterul Căilor Ferate trehue să — Giurea Simion ICT Constanţa care dieze cu atenţie pentru a lua mă,
deosebit dc periculoasă într’un domeniu cum ia, în privinţa selecţionării şi educării no: a propus aprovizionarea şi înzestrarea tîve de îndreptare a neajunsurilor.
e calea ferată, unde pentru .fiecare loc de lor cadre, urm ăl-o orele măsuri :
muncă se simte o mare nevoie de oameni a) să revizuiască întregul sistem de în­
cu vechime şi experienţă în muncă. văţământ şi de calif,¡oare a cadrelor dela O problemă de cea mai mare însem­ în care a ¡fost aplicat. Salariile
Planul de calificare a cadrelor a fost rea­ C F R. atât în ce priveşte profilul său, cât
lizat în 1952 doar în proporţie de 91 la sută. şi in oc priveşte numărul de elevi, pro­ nătate este problema salarizării ¡personn pentru tehnicieni şi ingineri sunt c
înr pentru profesiunile de bază, ca mecanici, gramele analitice, nivelul de pregătire a! lului dela calea ferată, felul cum este plă­ mari cu cât aceştia sunt mai ai
abia 66 la sută, îochiştî 53 la sută, lăcătuşi cadrelor didactice. Să reorganizeze siste­ tită munca efectuată dc muncitorii, tehnicie­ administraţie şi cu cât sânt mai
de revizie 79 la sută, lucrători de linii 56 nii, funcţionarii dela cafea ferată. Sistemul depou, de atelier, de staţie şi în ;
mul de învăţământ din toate aceste puncte tarifar actual, ado.ptat în 1949 nu a cores­ activitate pc linie.
la sută !
dc vedere, ţinând seamă dc nevoile actuale puns pe deplin căilor ferate întrucât lipsei Tratarea 'birocratică a p.roblei
Datorită acestei situaţii. C.F.R.-ul are as­
de cadre şi de sarcinile viitoare ale o scară ierarhică unică, care să diferenţieze salarizare a dus la săvârşirea u.i
tăzi mai puţin cu 7560 de muncitori din ca­
C F. R.-ului. just funcţiunile după calificare, răspundere în cu prilejul! reorganizărilor, prin i
tegoria profesiunilor de bază şi mai puţin
Să asigure î,n mod deosebit cn toţi cî. muncă, pentrucâ a dus la io nivelare a sala rea unor ceferişti care de fapt fus»
cu 780 ingineri şi tehnicieni decât este strict
în funcţiune sau cei care vor fi angajaţi în fiilor ceferiştilor, Ia o retribuire ¡nestimu-la- ţinuţi ¡în aceleaşi funcţiuni şi în î
necesar.
serviciile de exploatare să stăpânească
b) O altă defecţiune o constitue faptul că tivă a celor mai importante .funcţiuni şi a curi de muncă.
temeinic toate cunoştinţele necesare cores
multe din cadrele ce termină diferite şcoli de contribuit astfel Ia creşterea fluctuaţiei. Se manifestă ¡o ¡tendinţă de ¡i
punzătoare funcţiunii respective
calificare au un nivel telinic-prol'csional In ultimii trei ani s’au .luat o serie de ho salariilor .muncitorilor dela atelve
b) OrgancJe Atónisferului Căilor Ferat.'.
scăzut, atât datorită ¡nesalisfăcătoarei selec­ tăriTi care au îmbunătăţit situaţia ceferiştilor fiere de construcţii, ajungânduse
secţiile politice, organizaţiile de part* \
ţionări a elevi,lor, cât şi nivelul n<î$atisia- Astfel, ca urmare a Hotarîrli C.C al P.A1R ţii când nu sc ţine seama de ce
sindicale, de U.T.M. să organizeze temei
cător al învăţământului din aceste şcoli. şi a Consiliului de AUnlştri din Februarie crează in acord sau în regie, de
nic in rândurile ceferiştilor lupta pentru
c) Cadrele tehnice existente nu sunt re­ 1350, a fiast rectificată încadrarea unor func­ care lucrează în condiţii normale şi
însuşirea necontenită a tehnicii înaintat.,
partizate raţional spre locurile cele mai im­ ţiuni -importante ca : mecanic de locomotivă, lucrează în condiţii vătămătoare
spre a îndeplini cât mal bine sarcinii*', dc
portante ale producţiei. Astfel, Ia Direcţia şef de tren, şef dc manevră, impeg.it dc 2) Alunea în acord, care a fc
a asigura bunul mers şi securitatea trans­
Regională Timişoara, în conducerea regio mişcare, telegrafist, fochist, etc A fost in treptat, având drept urmare o
porturilor pc căile ¡ferate Trebuc luate
nală sunt. 44 dc ingineri, iar în toate unită tradusă plata în acord ¡pentru unele profe­ creştere a productivităţii muncii,
măsuri pentru .întărrea conducerii tehnico
ţile de bază dc pe întinsul întregii regiun* siuni. din exploatare ca : personalul de tren, tinsă în continuare
în toate verigile căilor «ferate, ridicarea pre­
sunt in total 46 de ingineri. de locomotivă, de manevră, etc, Aceste măsuri Normele folosite la ¡unităţile
gătirii tehnice a cadrelor conducătoare.
Mulţi absolvenţi ai şcolilor medii tehni­ nu dus -la o îmbunătăţire simţitoare a rezulta­ rate au ¡fost treptat ‘îmbunătăţite,
ce, în loc să fie lăsaţi să şi facă stagiile c) Să organizeze o muncă susţinută dc telor obţinute în muncă şi la creşterea căşti un ¡caracter mai ■moibUiz.aitor pen
recrutare a celor mai bune elemente din
pentru a deveni tehnicieni de exploatare, gurilor aicestui personal. A fost introdus in ren .productivităţii muncii, ceeace
rândurile tineretului şi ale femeilor, pen­
sunt ţinuţi ca funcţionari în hirou. 1950 sistemul premial, care a fost apoi îm­ la îmbunătăţirea organizării pro
tru a le atrage în sistemul de învăţământ
d) In conducerea fostului Minister al bunătăţit în -anul 1952 şi care a adus o con­ muncă.
de toate gradele al Ministerului Căilor Fe
Transporturilor şi la unele direcţii regionale tribuţie pozitivă ta mobilizarea ceferiştrlor lotuşi, în domeniu:! muncii în
C F.R se introdusese o metodă de vâniurare rate, acordânuu-le o serie de avantagit în vederea .îndeplinirii şi depăşirii planului. stă o seric dc lipsuri alât In oe p
Organizaţiile de part’d, dc U.7 AL, sindi­
a cadrelor dintr’un loc într’altul, deadreptul După -reforma bănească şi reducerea di litatea normelor cât şi aplicarea
catele să acerde cel mai larg sprijin in a-
periculoasă. preţuri din 1952, creşterea pu.feril de cum­ ¡in acord (în .ateliere şi depouri, et
coastă direcţie.
In locul unei munci răbdătoare cu fiecare părare a Icului «i însemnat o creştere a sa­ Pe şantierele dc construcţii sc
d) Să se interzică cu desăvârşire scoa­
om pus într’o funcţiune nouă, spre a-1 ajuta lariului real a.l muncitorilor şi ,funcţiona,rilo r mare măsură norme locale, a c
terea din producţie, .indiferent pentru ci
să câştige experienţă şi să •f.îe în stare să 1) Examinând problemele ¡legate de ac­ zare depăşeşte ¡cu mult nivelul!
muncă, îndeosebi a clementelor de bază
facă faţa sarcinilor, s’.i introdus metoda mu­ tuala salarizare a personalului căilor fc republicane, ducând 'Ia cheltuire
din servíanle de exploatare — ingineri dc
tării lor continue dîntr’o funcţiune -î.ntr'nlla. rate, consfătuirea a constatat o seamă dc a ¡fondului de salarii şi la sporir*
Astie,], în minister, într’un an şi Jumătate •mişcare şî tracţiune, mecanici, fochişt,:, deficienţe, atât în oe ¡priveşte sistemul în­ de cost.
lăcătuşi de revizie, şefi de staţii, impie­
au fost schimbaţi 4 directori generali şi alţi suşi cât şi aplicarea -lui, şi anume : 3) ¡Sistemul premiere, care
gaţi de mişcare etc
12 oameni cu munci de răspundere la Direcţia — Actualul sistem nu permite o diferen­ principala ¡formă de stimulare soci
:
generală a transporturilor Elementele dc bază scoase d n produc­ ţiere justă a diferitelor funcţiuni potrivit cu tru personalul care nu lucrează
In acel aş interval de .timp, ¡numaii Ia staţia ţie pentru diferite ¡alte domenii Jo activi­ calificarea, cu condiţiile de muncă şi cu prezintă o importanţă deosebită
şi SEF. Feteşti au fost înlocuiţi 4 şofi de tate să fie readuse la CF.R. (Vii aplauze). gradul de răspundere Astfel, unele funcţiu ploatarea căilor ¡ferate, unde m
serviciu şi 4 şefi de staţie. Situaţii de acest e) Să fie înlăturate elementele obscuran­ ni de bază din exploatare, şi în special ţinni de bază, hotărîtoa-re pentru t
fel sunt şi Ia multe mite staţii din ţara. tiste, incapabile, din posturi dc conducere dela mişcare, ca : acarii, frânării, manevran- şura re a Iransp o riturilor, nu p.ot fi
:
In 6 luni ale onului 1952, dintre cadrele şi să f. e înlocuite cu elemente cu expe­ ţii, nu au ¡fost încadrate în -raport cu im­ munca în acord din cauza caraderu
cc intră în competenţa direcţiei de cadre a rienţă şi capabile, oameni energici şi gos­ portanţa funcţiunii lor şi cu . condiţiile dc Prin noile regulamente, Ince
Ministerului Câi'lor Ferate au fost mutate podari, cu simţ de răspundere Să fie înde­ muncă. luna Iulie 1952, premierea perse
4300 de cadre părtaţi din funcţiunile lor aoei ce prac — In profesiuni care cer o mai mare ca­ bază este condiţionată şi de reali
c) Unde elemente obscurantiste din Aii- t'ică o politică de distrugere a cadrelor lificare şi răspundere, ceferiştii primeau indici direct legaţi de munca s
nisterul Transporturilor au înlăturat din pos­ f) Unul din miniştrii adjuncţi să răs­ salarii mai mici ¡decât cele ale categoriilor numai de realizarea planului de
turi importante o serie de elemente capa­ pundă personal de întreaga problemă a din care provin aceste ¡funQţiun.i, .cum este a .fondului .de salarii şi a preţul
bile, bine pregătite din punct de vedere pro­ cadrelor C F.R. pe ţară, ¡jar în regiuni să cazul ‘instructorilor de depou şi şefilor dc planificat pe întreaga unitate.
fesional» înlocuîndu-le cu elemente incapabile răspundă personal de această problemă tură. Cu ¡ocazia aplicării regula mont el
da*r mai. comode pentru aceşti aşnzişi „con­ directorul regional CF.R. (Aplauze). — Funcţiunile de şefi de staţie, şefi de miore au fost constatate şi unele I
ducători’*. Mmlst-eru.I Că'Jor Ferate, studiind temei­ depou, revizori de telegraf, revizori dc bloc, tul ¡de serioase, care treb.ue să fie
Aceasta explică şi o serie de perturbaţii nic toate problemele ridicate ¡Ia această ctc. au fost. înlocuite cu denumiri care nu detndată, Intr’o serie ide cazuri »
oc au toc în domeniul transporturilor pe consfătuire, toate propunerile făcute de exprimă nimic, ca : -referent tehnic, refe prevăzuţi imdl'Ctii de premiere cei
căile ferate. delegaţi, să in măsuri operative, să nu tă­ rent tehnic special, conducător de întreprin­ teri st ici ¡pentru locurile de muncă
Cum se explică aceste grave lipsuri *n răgăneze şi să ¡înlăture treptat dar consec­ dere efc. In acest mod s’a creat confuzia Astfel, premierea personalului dc
problema selecţionării, creşterii şî reparti­ vent rămânerea în urmă în această di­ în încadrarea ¡personalului şi 1n delimitarea şi Gomerdail au a fost legată si
zării cadrelor Ja căile .ferate ? recţie. sarcinilor, a fost stabilă disciplina şi răs­ scurtarea timpului de staţionare z
In primul rând, prin metoda bir.oorato- Însemnătatea deosebită a acestei con punderea personală în muncă, cu greu se lor şî de planul do încărcări ; prer
cancelnristă practicată î,n Ministerul Trans­ sfătu.ir.i a ceferiştilor consta în faptul că pot cunoaşte nevoile reale dc cadre şi se sonalului din conducerea diepourlk
porturilor în acest domeniu, ca şi în alte delegaţii s'au manifestat într’adevăr ca întâmpină dificultăţi la aplicarea justă o sis­ motive — de eşirea ^locomotivelor
domenii. gospodari ¡ai C.'F.R., oa oameni cari sunt temului de premiere. dc reducerea timpului de imobil iz*
Planuri de şcolarizare făcute fără a sc conştienţi de marea răspundere ,pe care sta­ — Un puternic element de nivelare fn ■motivelor în reparaţie.
ţine seamă dc oerinţele situaţiei concrete tul le-a încredinţat-o. sistemul .actual de salarizare îl constitue Slaba dezbatere şi lămurire
de pe teren şi de perspectiva dezvoltării Cele 1020 ¡propuneri făcute ¡n secţiile lipsa diferenţierii salariilor după greuta­ montelor de premiere a făcut ca
transporturilor :pe calea ferată ; atitudinea consfătuirii de către 440 delegaţi se ca tea şi importanţa locului de muncă, în spe­ taţi să continue să meargă pe dri
birocratică şi lipsită de .grijă faţă de cre­ racterizează prinitrun spirit ¡constructiv, cial pent/ru profesiunile dc .bază. Din acea­ căutând să premieze In mod nîve
şterea continuă a cadrelor şî faţă de con­ practiic, concret. stă cauză, impiegaţii de mişcare, operatorii sume mici pe cât mai mulţi munciţi
diţiile tor de trai ş'i dc muncă ; repartizarea Astfel sunt deosebit de valoroase pro­ etc primesc acel.iş salariu, fără a se ţine ţionari şi transformând astfel pre
şi ¡promovarea cadrelor .nu pc baza cunoa­ punerile tovarăşilor : scamă în suficientă măsură dc importanţa tr’un stimulent (în muncă, într'un
şterii lor, ci din birou, prin hofărîri admi­ — Gno.su Ion, maistru de cale, staţia staţiei sau a locului de muncă în care (lu­ canic .la salariul tarifar.
nistrative ; lipsa do control în îndeplinirea Bucurieşti-Nond, care a propus .mica me­ crează. 4) Dezvoltarea rapidă a econom
planurilor de şcolarizare» a cadrelor de canizare a lucrărilor de întreţinerea căii ; La aoeste -lipsuri ale sistemului de sala- naţion'* oh« ¡în faţa I
către direcţiile regionale şi în ce priveşte — Fcltel-e Dionisio, acar în staţia T’ "' s’a mai adău«»°* iul defectuos 'ae. 4 x>
0