Page 26 - 1953-02
P. 26

Pag, b                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI

            Expunerea                                tovarăşului                               Gh. Gheorghiu-DeJ



                      (Urmare din pag. 5-u)        josnică,  în  faţa  căreia  s’ar  da  înapoi  duş­  Prin  întărirea  sa  partidul  ş»-a  croit  dru­  şi  eroicului  nostru  partid  comunist,  noi  nc
             . Această atitudine de guro-cască poate să   manii  păcii  şi  ai  libertăţii  popoarelor  —   mul  spre  masscle  proletare  cele  mai  im­  adunam  atunci  pcnlru  a  nc  organiza  in  ve­
             nc coste scump dacă nu vom şti s’o lichi-   imperialiştii  americani  şi  uneltele  lor.  Dc-   portante,  pe  care  le-a  antrenat  şi  le-a  con­  derea   luptei   pentru   răsturnarea  orânduirii
           • dăm cu hotărtre.                      acoca,  fiecare  muncilor  clnslit,  fiecare  in­  dus în luptă".           dc  jaf  a  capitaliştilor  şî  moşierilor,  pen­
              Procesele   care   au   avut   loc   în   ţara   giner,  tehnician,  funcţionar  conştient  tre­  lată deoe clasa muncitoare româna şi   tru instaurarea orânduirii socialiste.
             noastră  şl  in  alte  ţări  dc  democraţio  popu­  bue  să  fie  cu  ochii’«  patru  pentru  a  preîn­  întregul popor muncitor al Republicii Popu­  F.ii.nd   îndreptate   împotriva   stăpânirii
             lară,  inclusiv  reocntul  proces  al  saboto­  tâmpina  şi  a  descoperi  tentativele  de  sabotaj   lare Române pretucsc atât de mult tradiţiile   burghczo-moşiereşli  şi  a  patronilor  ei  de
                                                                                     r
             rilor  şi  spionilor  din  industria  petroliferă,   dc  spionaj,  de  diversiune  şî  orice  înccrca c   glorioase ale luptelor din Februarie 1933   peste   graniţă,   consfătuirile   noastre   erau
             descoperirea  în  U.  R.  S.  S.  a  grupului  de   a  duşmanului  intern  şi  extern  dc  a  dis­  Nu este de mirare că burghezia şi par­  obiceiul   atacurilor   poliţiei   şi   jandarmeriei,
             mcdici-asasini  —  tonte  acestea  arată  câ  nu   truge  roadele  muncii  noastre,  de  a  încetini   tidele ei, trădătorii reformişti şi alte slugi   mulţi   dintre   delegaţii   şi   conducătorii   de
             există mârşăvie. nu există crimă cât de  mersul noslru înainte.             aJe claselor exploatatoare, au căutat zâ   f  partid  şi  sindicali  fiind  arestaţi,  schingiuiţi
                                                                                         defăimeze aceste tradiţii înalte.     şi aruncaţi în ocnă pe viaţă.
                                                 VI.                                       In  această  ordine  dc  idei  ttcbue  rea­
               Tovarăşi şi tovarăşe,                                                                                             Sute  şi  sute  de  muncitori  oeierişii,  eroi  ai
                                                                                         mintită  poziţia  calomnioasă  a  lui  Vasile
              Consfătuirea noastră are loc tn ajunul unei   tăţeneşti  şî  suferinţe  nespuse  poporului  Toc­                 clasei  muncitoare  şi  ai  poporului  nostru,  por­
                                                                                         Luca  faţă  dc  eroicele  lupte  din  Februarie   niţi  la  luptă  pentru  fericirea  sa,  au  căzut
             aniversări scumpe tuturor oamenilor mun­  mai  conştiinţa  faptului  că  proletariatul  român   1933.
             cii din ţara noastră — împlinirea a 20 de   şi  îndeosebi  detaşamentele  sale  avansate,   Inlr’nn  articol  publicat  la  sfârşitul  anu­  sub   gloanţele   guvernului   trădător   dc
            ■ ani delà luptele eroice ale muncitorilor cc-   muncitorimea   oeîeristă   şi   petrolistă.   duc   lui  1948,  cl  înoearcă  să  minimalizeze  lup­  ţa<ră,  ale  guvernului  lui  Maniu  şi  Vaida.  vân­
            ' fcrlşti şi petrolişti din anul 1933.  lupta  pentru  Interesele  generale  ale  marii  ma­  tele   din   Februarie,   efectul   lor,   eroismul   duţi  bancherilor  din  America.  Anglia  şi  Fran­
               Partidul  noslru,  clasa  noastră  muncitoare   jorităţi   a   poporului,   împotriva  înrobirii   «i   clasei  muncitoare,  rolul  conducător  al  parti­  ţa
            ;  cultivă  dragostea  şi  stima  pentru  glorioasele   mai  mari  a  ţării  de  către  băncile  şi  trustu­  dului.   „Proletariatul   era   izolat   in   (imput   ConsJătu'rea  noastră  dc  astăzi,  din  1953,
            j  tradiţii  revoluţionare  ale  proletariatului  ro-   rile  străine  a  dat  mişcării  de  solidaritate   luptelor  din  Februarie  1933...  El  n’a  ajuns   s’a  desfăşurat  In  condiţiile  pe  care  Ic-au  vi­
                                                                                                                               sai.  pentru  care  au  luptat  şi  şi-au  jertfit  via­
            1  mân  şi  ale  poporului  român.  Tradiţiile  revo­  cu  lupla  ceferiştilor  şl  petroliştilor  —  şi  mai   mai  departe  decât  la  cucerirea  unor  reven­
             luţionare  au  o  înaltă  valoare  educativă.  Ele   turziu  cu  prooesul  muncitorilor  ceferişti  —   dicări  parţiale...  După  această  dată  a  fost   ţa  eroicii  ceferişti  din  1933  alături  dc  mulţi
             ţin  trează  în  amintirea  poporului  vremurile   un  caracter  cu  mult  mai  larg  decât  fn  orice   dezlănţuită   o   teroare   sălbatică   împotriva   alţi  eroi  ai  poporului  noslru.  Ne  adunăm  as­
                                                                                                                               tăzi  în  condiţii  de  deplină  libertate.  (Aplau­
             dc  sângeroasă  asuprire  şi  exploatare,  amin­  altă acţiune a proletariatului din România.  partidulu-i   şi   mişcării   revoluţionare...   Rit­  ze furtunoase)
             tirea  luptei  sale  eroice  pentru  libertate  şi  ll   Documentele'  timpului  păstrează  nenumă­  mul  de  fascizare  a  ţării  a  fost  din  cc  în  ce   Curbele  dc  sacrificiu,  şimajul.  scăderea
             mobilizează  la  noi  fapte  de  eroism  în  muncă,   rate  mărturii  ale  solidarităţii  ţăranilor  mun­  mai  rapid".  In  acest  articol  Luca  a  căutat   salariilor,  ocnele  şî  gloanţele  pentru  munci­
             pentru  consolidarea  şi  dezvoltarea  patriei   citori,  a  oamenilor  muncii  din  rândurile  mi­  să  strecoare  ideea  contrarevoluţionară  cum   tori  au  dispărut  pentru  totdeauna  în  ţara
             noastre,  Republica  Populară  Română,  a  cuce­  norităţilor  naţionale  şi  chiar  a  unor  catego­  că  Partidul  Comunist  din  România  nu  a   noastră
             ririlor  revoluţionare  pe  care  le-a  dobândit,   rii  din  mica  burghezie  orăşenească,  cu  lupta   pregătit,  organizat  şi  condus  luptele  pro­  Trădătorii   de   ţară.   asasină)   ceferiştilor,
             cuceriri  pentru  care  şi-au  vărsat  sângele  mun­  prolelnrlatuftii.   Slăbiciunea   organizatorică   letariatului.
                                                   a  partidului  ‘  l-a  împiedicat  să  dea  un  ca­                          Maniu  şl  ciracii  sâî  şi-au  primit  demult  pe­
             citorii  revoluţionari  delà  Grivlţa  in  1933  şi                           O  asemenea  poziţie  trădătoare  fată  Je   deapsa pentru crimele lor.
             atâti  alţi  martiri  şi  eroi  ai  poporului  noslru   racter  şi  mai  larg,  organizat,  acestei  miş­  luptele  eroice  ale  ceferiştilor  este  o  pro­  A  fost  sfărâmată  stăpânirea  burghezo-
             muncilor. (Aplauze).                  cări   dc   solidaritate   Numai   şovăiala   şi   vocare  şi  o  calomniere  a  luptei  duse  de   moşîcrească  ;  clasa  muncitoare  este  astăzi
               Propun  să  păstrăm  un  minut  de  recu­  nchotărîrea,  introdusă  dc  elementele  opor­  clasa  muncitoare  in  1933,  o  profanare  h   clasă  stăpânîtoarc,  clasă  conducătoare  fn
             legere  In  amintirea  ceferiştilor  căzuţi  in   tuniste  în  conducerea  dc  atunci  a  partidu­  memoriei  celor  cc  au  căzut  sub  gloanţe   stat  şi  în  alianţă  cu  ţărănimea  muncitoare,
             luptă  revoluţionară  şi  a  tuturor  celor  re   lui,  au  împiedicat  partidul  să  lanseze  lo­  la Griviţn    sub   conducerea   partidului   clasei   munci­
             şi-ou  dat  viaţa  pentru  libertatea  şi  feri­  zinca  justă  şi  pc  deantregul  reală  în  condi­             toare  şi  cu  ajutorul  frăţesc  al  Uniunii  So­
             cirea   potirului.   (Asistenţa,   în   picioare,   ţiile  din  acel  moment,  a  grevei  generale  pc   Tovarăşi şi tovarăşe,  vietice  marca  noastră  eliberatoare  şi  prie­
             păstrează un moment dc reculegere).   întreaga tară.                          Au  trecut  20  dc  ani  delà  luptele  din  Fe­  tenă,  oonslrueşle  cu  succes  viaţa  nouă,
               Luptele  din  Februarie  1933  tiu  lăsat  o   Este  neîndochnc,  aşa  cum  în  mod  just   bruarie  1933.  Acum,  noi  vedem  mai  clar   socialistă,  fără  capitalişti  şi  moşieri  şi  îm­
             urma  adâncă  în  istoria  tării  noastre.  Pcnt-m   stabilea  rezoluţia  C.C  al  PC.R.  din  Iulie   decât  oricând  că  sângele  eroilor  delà  Gri-   potriva lor (Aplauze îndelungate).
             a  nc  da  scama  dc  toată  semnificaţia  acestor   1934   că „în luptele din Februarie pro­  viţa  n’a  curs  în  zadar:  Luptele  din  Februarie
                                                   letariatul  ceferist  şi  petrolist  a  ieşit  din  i-                        A  20  a  aniversare  a  luptelor  del-n  Grivi'a
             lupte,  trebue  ţinui  seatna  de  condiţiile  ex­                           1933  conduse  de  partid,,  ca  şi  întreaga
                                                   ccaslă  ciocnire  învingător  polilic  şi  moral  nu                         ne  reaminteşte  în  ncclaş  timp  de  tonte  fără-
             terne şi interne. în care s‘au desfăşurat                                   luptă   împotriva   fascismului,   a   războiului,
                                                   numai  prin  obţinerea  satisfacerii  parţiale  a                           de-legile  sângeroase  săvârşite  dc  clasele  ex­
               Era  perioada  unei  ascuţite  crize  eco­                                 a  jugului  imperialist,  a  exploatării  oameni­
                                                   revendicărilor  sale.  ci  şî  cucerind  pentru                              ploatatoare.  dc  guvernele  şi  portidelc  aces­
             nomico  în  lumea  capitalistă.  încă  la  Con                              lor  muncii,  duse  cu  consecventă  de  partidul
                                                    proletariat,  ca  clasă,  poziţii  mari  şi  stabilind                      tora  împotriva  munci.’orilor  şî  ţăranilor,  îm­
              greşul  al  XVMea  al  Partidului  Comunist                                 nostru  în  ciuda  terorii,  a  ocnei  şi  asasina­
                                                   rolul  lui  dc  hegemon  fată  de  alte  pături  ale                         potriva  poporului  muncitor.  Această  aniversa­
              |bolşevic)  al  Uniunii  Sovietice  (1930)  tovară­                         telor.  au  făurit  partidului  acea  torţa  mo­
                                                   celor ce muncesc"                                                            re  nc  reaminteşte  ca  inspiratorii  măcelului
             şul  Stalin,  după  cc  arată  caracterul  mondial  al                      rală.  acel  prestigiu  înalt,  care  i-r.u  permis
                                                     Luptele   ceferiştilor,   şl   petroliştilor   au                         dela  Griviţn,  ca  şî  ai  altor  crime  comise  îm­
             2ccstci  crize  şi  In  sensul  că  criza  industrială                       în  timpul  războiului  să  mobilizeze  şi  să   potriva  oamenilor  muncii,  au  fost  acelea*;
              n  coincis  în  limp  şi  cu  o  criză  agricolă,  ci­  constituit   o   manifestare   a   forţei   clasei   conducă  forţele  populare  antifasciste  şi  să
                                                   muncitoare  în  marca  luptă  împotriva  fascis­                            forte  ale  întunericului  care  şi  astăzi.  în  ţările
             tează  România  printre  primele  ţări  in  care                             pregătească  în  condiţiile  ilegalităţii  şi  te­
                                                   mului,  a  influentei  sale  asupra  masselor                                unde  mai  domneşte  capitalul,  frag  în  mun­
             începuse  criza  industrială  Anii  dc  criză  au   largi  muncitoare,  nu  constituit  pentru  un   rorii   fasciste   răsturnarea   regimului   dc   citorii  grevişti,  aruncă  în  închisori  pe  comu­
             adus  la  o  sărăcire  înspăimântătoare  pe                                  dictatură   fascistă.   (Aplauze   puternice),
                                                   timp  un  zăgaz  puternic  în  calea  fascizării                             nişti.  pc  ©oameni  progresişti,  luptători  pen­
             muncitorul  român,  pe  ţăranul  român,  pe                                  înfăptuind  această  răsturnare  în  condicile
                                                   ţării  şi  a  pregătirii  războiului  nntisoviclîc,                         tru  pace.  democraţi  —  măcelăresc  populaţia
             funcţionar şi pe învăţător                                                   favorabile  creale  de  eliberarea  tării  noa­
                                                   au  provocat  căderea  guvernului  Vnîda  —                                  din  colonii,  varsă  sângele  oamenilor  ne­
                Politica   burgheziei   şi   moşicrimil   ro­                            stre  de  către  Armata  Sovietică,  partidul  «
                                                   călău  al  clasei  muncitoare  —  au  întărit  le­                           vinovaţi în Coreea
             mâne  urmărea  ieşirea  din  criză  pe  spa­                                devenit  după  23  August  1944  forţa  poli­
                                                    gaturile  partidului  cu  inasselc.  au  dus  ia                             Ura   împoîriva   imperialiştilor,   în   frunte
             tele  şi  pe  socoteala  masselor  muncitoare                               tică  conducătoare,  recunoscută  de  întregul
                                                    întărirea sa organizatorică.                                                cu  cci  americani.  care  calcă  în  picioare
              şi  pc  calea  unei  şi  mai  mari  înfeudări  a                            popor  muncitor  ;  a  înfăptuit,  în  fruntea
                                                     însemnătatea   deosebită   a   luptelor   din                              ultimele  libertăţi  democratice  ale  popoare­
              ţării  noastre  de  către  capitalul  monopolist                           clasei  muncitoare  aliată  cu  ţărănimea  mun­
                                                    Februarie  1933  constă  în  aceea  că  în  ciuda                           lor,  calcă  în  picioare  independenta  naţio­
             străin.   Această   politică   trădătoare   şi-:i   terorii  sălbatice  îndreptate  împotriva  par­  citoare   profunde   transformări   revoluţio­  nală  a  altor  ţâri.  ne  îndeamnă  să  nc  dăm
              găsit  expresia  în  faimosul  „plan  delà  Ge­  tidului.  în  ciuda  provocatorilor  pc  care  Si­  nare,  conducând  poporul  muncitor  român   toate  puterile  pentru  a  întări  şi  mai  mult
              neva*’.  ticluit  In  1932  de  guvernul  naţio-   guranţa  urmărea  să-i  infiltreze  în  rându­  pe  drumul  construirii  socialismului   Republica   Populară   Română,   pcnlru   a
              nftl-lârăn-st   In   complicitate   cu   bancherii   rile   partidului,   în   ciuda   josnicei   acţiuni   Aniversarea   glorioaselor   lupte   revolu­  contribui  şi  mai  activ  la  întărirea  frontu­
             englezi  şi  francezi,  plan  care  a  avut  drept   diversioniste   a   reformiştilor,   cărora   bur­  ţionare  dîn  1933  trebue  să  constitue  pen­  lui luptei pentru pace. al   cărui stegar
             prim  efect  concedieri  masive  de  munci­  ghezia  şl  moşierimea  Ic  crea  cele  mai  fa­  tru  întregul  popor  muncitor  şi  înainle  dc   este marele geniu al omenirii muncitoare,
             tori  şt  funcţionari,  noi  scăderi  dc  salari'   vorabile   condiţii   de   activitate.   Partidul   toate   pentru   ceferiştii   noştri,   un   iniboid   tovarăşul Stalin! (Aplauze furtunoase si
             şi  curbe  de  sacrificiu.  înteţirea  loamctei  şî   Comunist  din  România  a  fost  acela  care   pentru  a  munci  mai  bine,  cu  şi  mai  mult   îndelungate cerc se transformă iu uraic
              mizeriei în întreaga Românie.         a  prcgălil,  organizat  şl  condus  luptele  mun­  clan,  cu  şi  mai  marc  volnlă  dc  >t  lichid»   şl ovaţii. Asistenţa în picioare, scandează
               Ridicându-se în apărarea intereselor lor   citorilor ceferişti şl petrolişti.  toate  lipsurile  şi  dc  a  mătura  din  cale  toate   timp îndelungat SLAVA LUI STALIN t
              vitale împotriva oiensiveî întreprinse con   Pcsle   capul   Irădălorilor   social-dcmocraţi   piedicile,  pentru  a  se  arata  in  muncă  demni   SLAVA LUI STALIN!).
              Ira nivelului lor de Irai, dc către guvernul   dc  dreapta,  partidul  o  organizat  Frontul   de  faptele  eroice  ale  luptătorilor  revoluţio­  încheind  această  consfătuire  în  numelo
              burghezo moşicresc national-ţărânist. -- mun­  Unic  dc  jos,  a  creat  organe  ale  Frontului   nari din 1933 (Aplauze prelungite).  Comitetului   Contrai   al   Partidului   Munci­
              citorii ceferişti şi petrolişti au trecut hi   Unic  de  jos  —  comitetele  dc  actL  c  —  i                    toresc Român şi al   Guvernului vă uram
              contraofensivă. Lupta lor a fost expresia   dat  acţiunii  de  luptă  a  ceferiştilor  şi  petro­  Tovarăşi şi tovarăşe,  succes   în   aplicarea   directivelor   acestei
              revoltei crescânde şî a frământării revoluţi­  liştilor  o  formă  revoluţionară  înalta,  fbari-   Consfătuirea noastră s’a desfăşurat în   importante   consfătuiri   şi   vă   rugăm   să
              onare în sânul întregului proletarîai din   radnren   în   interiorul   atelierelor.   împleti­  preajma aniversării a 20 ani delà eroicele   transmiteţi   tuturor   ceferiştilor   care   v’au
              ţara noastră                          rea  revendicărilor  economice  cu  revendi­  luplc ale ceferiştilor din Februarie 1933   trimis   aci,   salutul   nostru   fierbinte   şi
               Dar   luptele   din   Februarie   1933   n’.au   cări politice, şa.m.d.l.    Şi tn 1933 sc adunau delegaţii ceferişti­  urările dc spor în muncă (Aplauze).
              fost  numai  expresia  spiritului  revoluţionar  al   Partidul  s’a  dovedi!  cu  acest  prilej  o   lor in diferite consfătuiri. Şi astăzi — în   Despărţindu-nc şî   întorcându-ne îiccare
              proletariatului.  In  Februarie  1933  muncitorii   forţă  politică  reală,  singurul  lupfutor  ho­  1953 — delegaţii ceferiştilor s’au adunat   la locul său de muncă să   dăm   un nou
              ceferişti  şi  petrolişti  au  dus  lupta  pentru   tărî!   şi   curajos   pentru   interesele   vitale   tntr’o consfătuire.  avânt luptei penlru   ridicarea transportului
              Interesele  comune,  generale,  ale  celor  mii   ale  celor  ce  muncesc,  pentru  adevăratele   în 1933 nc adunam spre a nc sfătui ce   dc  cale  ferată  la  nivelul  cerinţelor  econo­
              largi  pături  ale  populn-ţîci  din  România  —   interese naţionale ale patriei. (Vii aplauze).  c de făcut pentru a uni şî mobiliza toate   miei   noastre   în   plină   dezvoltare.   luptol
              ţărănimea,   naţionalităţile   asuprite,   funcţio­  In volumul de materiale editate dc Inter­  forţele ceferiştilor şi ale întregii clase   penlru   îndeplinirea   planului   cincinal   în
              nărimea,  mica  burghezie  delà  oraşe.  Depăşind   naţionala Comunistă înaintea celui de a!   muncitoare la luptă împotriva încercărilor   4  ani,  care  va  duce  la  continua  îmbunată*
              cadrul  unei  lupte  pentru  revendicări  eco­  7-lea congres mondial. $c dă următoarea   imperialiştilor străini şi ale capitaliştilor   ţire  a  traiului  ceferiştilor,  să  dăm  avânt!
              nomice.  luptele  din  Februarie  1933  au  căpă­  apiecier* luptelor din Februarie 1933 :   din Jară, dc a ieşi din criză pe spinarea cla­  luptei   pentru   victoria   socialismului   ’ri
              tat  conţinut  politic  deoarece  ascuţişul  lor  era   „Luptele dîn Februarie. conduse dc   sei muncitoare; la luptă împotriva curbe­  Republica   Populară   Română,   pentru
              îndreptat   împotriva   înrobitorului   plan   delii   Partidul Comunist şî dc sindicatele revo­  lor de sacrificiu pentru noi şl a curbelor   victoria   cauzei   păcii   în   întreaga   lume*
              Geneva,  care  lovea  nu  numai  în  proleîariat.   luţionare pc baza frontului unic organizat   dc ghiftuire pentru ei ; împotriva mizeriei,   (Aplauze  puternice  şi  îndelungate.  Ovaţii
              ci  şi  în  covârşitoarea  majoritate  a  populaţiei.   de jos, au dat dovadă nu numai dc autori­  foametei şi şomajului, pentru a bara dru­  pentru   tovarăşul   Ghcorghc   Ghcorghiu-
              Luptele  din  1933  erau  îndreptate  împotriva   tatea colosală şi influenta marc a partidu­  mul fascismului şî al războiului antisovietic;   Dej  ;  ovaţii  şi  uraic  pentru  iubitul  con­
              fascizării  ţării,  care  aducea  mizeria,  ră­  lui. dar au arătat şl legătura sa cu cele   pentru muncă şi pâine, libertate şi pace.   ducător  şi  învăţător  al  oamenilor  muncii
              pirea celor mai elementare drepturi ce  mai largi masse proletaic.                Sub conducerea şi îndrumarea scumpului  dîn lumea întreagă,   tovarăşul STALIN).
                                 Redacţia ziuiului Str. 6 Martie Nr q Telefon 688 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 9 Telel. 689 Taxa plătită în numerar eoni. aprobării Direcţiunii Generale
                                                       F.i.l. Nr. 136 320 din 6 Nov 1949 Tiparul, Întreprinderea Poligrafică DEVA, Str, Gh. Barîţlu Nr. 13
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31