Page 27 - 1953-02
P. 27
rnOLOTARl OÏN TOATR TARfLE. UNIT» VAT
Trăiască, a XXXV-a
aniversare a Glorioasei
Armate Sovietice, elibe-
vatoarea patriei noastre
Duminică 22 Februarie 1953 4 pagini 20 bani
Un măreţ program de luptăI *■» '“P«- P«*™ îndepHnii-ea cincinalului in 4 ani !
Expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheor- sebi aieniui spre promovarea prin şcoli a fe Decernarea steagului roşu de producţie
ghiu-Dej. la consfătuirea pe tară a munci meilor şi tineretului.
torilor ceferişti, constitue pentru loti oamenii La atelierele, depourile şi staţiile C.F.R. din minelor de fier din Ghelar
muncii din ţara noastră un măreţ program regiunea noastră, atragerea tineretului şi în
de luptă în marea bătălie ce se da pentru special a femeilor în producţie pentru a se Numărul muncitorilor dela minele Ghelar, laşi în producţie, tehnicieni şi ingineri şi-au
realizarea primului nostru plan cincinal In califica in diferite munci la calea ferată, nu antrenaţi tn întrecere socialistă în semes luat angajamente sporite în muncă fiind ho-
patru ani. a constituit o preocupare dc seamă a or trul II al anului trecut, a crescut faţă de se tăriţi a da tot mai mult minereu furnalelor
Consfătuirea a scos în evidentă că, cu ganizaţiilor de partid şi de massâ. Avem mestrul I, cu 27.60 la sută din Hunedoara
In numele minerilor, tovarăşul losif Alic
Aplicând pe o scară tot mai largă metodele
toate distrugerile mari cauzate de trupele doar o singură femeie care se califică în de muncă ale stahanoviştilor sovietici, colec (Băioni), s’a angajat că va munci cu şi mai
bitleriste în retragere şi de bombardamentele munca dc îochistă. Aceaslă lipsă trebue grab tivul de mineri, tehnicieni şi ingineri
barbare ale aviaţiei anglo-americane, in scurt nic înlăturată dându se atenţia cuvenită a- mult elan pentru îndeplinirea cincinalului fn
timp căile ferate au iost refăcute şi dez trageriî tineretului şi femeilor in producţie dela minele Ghelar, a reuşit să dea sute dc patru ani. Aplicând metodele de muncă ale
tone de minereu peste plan. depăşind preve
voltate* construindu-sc noi linii de cale fe şi ridicării lor cu curaj în munci de răspun stahanoviştilor sovietici — a spus în înche
1
rată. Au fost deasemenea refăcute şi moder dere la C.F.R, derile planului global de producjic pc cel da iere losif Alic (Bălon ), — vom face ca Stea
nizate un însemnat număr de ateliere şi s’au Aplicarea măsurilor indicate de tovarăşul al Il-lea semestru al anului trecut cu 20,10 gul Roşu de producţie, decernat nouă astăzi
construit altele noi. Gh. GhcorghiuDej pentru îmbunătăţirea la sută, pe întreaga mină, Pe sortimente, sar- să-l păstrăm pe toată durata primului cinci
ciniJe planului au fost dopăşite la siderită cu
Capacitatea de producţie a atelierelor de sistemului de salarizare, prin introducerea nal la minele Ghelar.
Tovarăşul Malciaş Nicolae, s'a angajat în
cale ferată la reparaţiile de locomotive a salarizării pc funcţiuni, a sporului lunar de 22.90 la sută. iar la limonită cu 20,34 la sută. numele minerilor din orizontul II. să îndepli
Deasemenea, în cursul acestui, semestru
crescut în 1952 cu 46 la sută, iar la va salarii pentru vechime, acordarea dc recom preţul de cost al minereului a fost redus cu nească planul pe 1953 în numai 10 luni şi
goane de marfă faţă de 1948 cu 28 la sută. pense anuale pentru activitatea ireproşabilă
A sporit capacitatea de transport pc secţiile personalului legat direct de siguranţa cir 12,01 la sută faţă de cel planificat. In se jumătate. Inginerul Vasile Zaharie, s'a anga
aglomerate şi s’a îmbunătăţit şi modernizat culaţiei şi alleJc. vor contribui la ridicarea mestrul II. l-a minele Ghelar, sarcinile planu jat să sprijme eforturile minerilor pentru ca
reţeaua de telecomunicaţii. Parcul rulant simţitoare a nivelului dc trai al muncitorilor lui de calificare au fost depăşite cu 26 la angajamentele luate în Întrecerea socialistă
a fost sporit cu noi locomotive şi vagoane, din serviciile de exploatare ale căilor ferate. sută. să devină realitate
a crescut volumul transporturilor efectuate Grija ia|ă de om şi dc nevoile sale trebue La obţinerea acestor succese au contribuit In numele minerilor, tehnicienilor şi ingina
pc calea ferată şi s'a mărit în 1952 producti să constitue una din preocupările de seamă în mod deosebit echipele de mineri, conduse rilor dela mine’e Telîuc, a vorbit tovarăşul
vitate?. muncii cu 74 la sută Iată de 19-19. ale organelor de partid şi administrative. In de tovarăşii, Lup loachim. Alic losif (Bă- losin ConstanUn, directorul acestor mine,
lonl). Gheorghe Oncoş, loan Birigă şi alţii, care a transmis angajamentele minerilor din
Obţinerea acestor succese a fost posibilă această direcţie în regiunea noastră sunt
datoriiă ajutorului frăţesc şi desinteresat al multe lipsuri. Astfel, la staţia Coşlar, nu e- Colectivul de muncă al acestor mine a fost Teliuc „Noi minerii din Telîuc, a spus tovară
printre primele din regiunea noastră care
marii noastre prietene Uniunea Sovietică. A- xîstă condiţii dc odihnă corespunzătoare pen şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe 1952, in şui losin, ne vom strădui ca munca noastră
să fie. dela o zl la alta, tot mai spornică şi
plîcarea şi' extinderea metodelor de muncă tru personalul dela calea ferată, nu sunt în su mai puţin de 11 luni să îndep'inim prevederile planului cincinal
înaintate ale oamenilor sovietici, a ajutat pe ficientă măsură paturi, far saltelele şi păturile
Ca răsplată a muncii, colectivului acestor
muncitorii delà calea ferată să mărească ne deasemeni sunt insuficiente. Tot aici nu c- mine i-a fost înmânat zilele aocstca (f4 Fe înainte de tarmen”.
contenit randamentul parcului dc material xistă o fântână cu apă potabilă Asemenea Tovarăşul lancu Tralan, ministru adjunct la
rulant. lipsuri sunt şi In alte staţii din regiune. bruarie) Steagul Roşu de producţie. La de Ministerul Industriei Metalurgice şl tovară
Realizările dc până acum. oblinuté dc ce Pc lângă acestea mai există lipsuri şi cernarea Steagului Roşu de producţie au luai şul Maiorovici Friederich secretar al C C. a!
ferişti în lupla pentru relacerea şi dezvolta- în domeniul salarizării muncitorilor. Deşi a parte delegaţi ai ministerului industriei me* Sindicatelor din Industria Metalurgîcă-Elcc-
, rea căilor ferate, sunt o chezăşie că ei vor trecut mai bine de un an dela înfăptuirea talurgioe şi ai CC al sindicatelor din indus trică. mine feroase şi neferoase au felicitat
\ înfrânge greutăţile şi lipsurile cc mai exista reformei băneşti, la atelierele C.F R. Sime- tria metalurgică, electrică, mine feroase şi pc minerii dc'a minele Ghelar, pentru câşti
■ la calea ferată şi vor ridica transportul pe ria, lucrările efectuate dc muncitori sunt şi neferoase şi delegaţi dela alte exploatări mi garea Steagului Roşu de producţie şi le-a urat
calea ferată la nivelul cerinţelor dcsvoltării astăzi calculate în bani vechi, din care cau nere noi succese în lupta pentru îndeplinirea pla
rapide a economiei naţionale a ţării noastre. ză se fac o serie de greşeli şi se crcn/.ă ne Cu acest prilej, numeroşi stahanovişti. Îrum- nului cincinal în patru ani.
Expunerea tovarăşului Gh. Ghcorghiu Dej, mulţumiri în rândurile muncitorilor. Aoeslor
face o analiză profundă a situaţiei căilor situaţii trebue să li se pună capăt cu de Brigăzile de tineret în luptă pentru plan
ferate în raport cu dezvoltarea economiei săvârşire îndrumate de organizaţia de bază, brigă de muncă a'e stahanoviştilor sovietici şl a
naţionale a tării. Din aceaslă analiză reese Ridicarea tranS|>;rlului pe calea ferată
că deşi căile ferate au făcut mari progrese, la nivelul cerut de continua dezvoltare a zile U T M -iste- din secţia turnătorie a uzine elanului cu oare tinerii U.TM.-işti, luptă pen
tru îndeplinirea planul pc 1953 înainte dc
totuşi ritmul transportului feroviar a rămas In economici naţionale, lichidarea lipsurilor şi lor „Victoria” Călan, pc îl ce trece obţin
urmă fală dc ritmul de dcsvoltarc a eco deficienţelor cxislentc şi mobilizarea oa noi succese în producţie. termen
nomiei nationale menilor muncii dela calea ferată în vederea ob Brigada U.TJVI. „Filimon Sâibu” şî-a de In obţinerea acestor realizări a contribuit
Pentru lichidarea acestei rămâneri în urmă ţinerii de noi succese, îmbunătăţirea muncii păşit p'anul dc producţie pe primele 17 zile în mod deosebit tovarăşele Pătap Lidia, Cră-
a transporturilor pc calea ferată, este nece politice, în rândurile muncitorilor, tehnicie ale luni.i Februarie cu 34 la sută, iar brigada cluneac Elena, Andoroa Ema şi alţi tineri ş ;
sară organizarea lor la un nivel moi inalt nilor, inginerilor şi funcţionarilor ceferişti, „Olga Bancic" în aceiaşi perioadă dc timp tinere, care se străduesc şi reuşesc să-şi de
pnnlr’o rapidă extindere a marşrutizjrii tre trebue să consUlue una din preocupările de şî-a depăşit sarcinile de plan cu 67 la sută păşească zilnic normele.
nurilor, In aşa fel, încât să poată face faţă scamă ale organizaţilor de parlid, a sectoa Aceste succese se datoresc aplicării în ca JAJAE GHEORGHE
cu succes volumului crescând al transpor relor politice, a organizaţiilor sindicale şi drul întrecerii socialiste a înaintatelor metode corespondent voluntar
turilor pc C.F.R dc U.T.M.
Pc baza indicaţiilor dale dc conducătorul O altă sarcină a organizaţiilor dc partid
poporului nostru, oamenii muncii delà căile este stimularea şi încurajarea criticii şl au Comună fruntaşă la pregătirile
ferate trebue sa muncească neobosit pentru tocriticii dc jos, luptând cu hotărîre împo
accelerarea transporturilor, pentru lichidarea triva servilismului, ploconirii şi înnăbuşirii pentru însământări
întârzierilor şi a încrucişărilor pe parcurs, criticii. Sfatul Popular al comunei Cârjiţi raionul grăşate circa 200 ha. teren. Planurile de cul
trebue să dea o mai mare atenţie Îngrijirii Tovarăşul Gh Ghcorghiu Dej, nc învaţă că: Ilia, a luat din timp măsurile necesare in ve tură au fost întocmite şi înmânate în între
utilajului şi folosirii raţionale a materialului „Cultivând la fiecare om al muncii dela derea pregătirii campaniei agricole de pri gime producătorilor până în ziua de 15 Fe
rulant, îmbunătăţind necontenit calitatea C.F.R., conştiinţa însemnătăţii aportului său măvară După ce a apărut Hotărîrca Consi
bruarie. In comună funcţionează peste 40
j epuraţiilor la cauza comună şi un înalt simţ de răs liului dc Miniştri şi a C C. al P.M.R., şi după centre de germinaţie la care ţăranii muncitori
Traducerea în fapte a acestor sarcini de pundere, cadrele dc răspundere dc partid ce a fost dcsbălutâ io căminele culturale din sunt îndrumaţi să încerce puterea de încol-
maro răspundere, necesită extinderea pc sca şi administrative trebue să acorde cea mai comună, lucrările de pregătire a acestei cam ţire a seminţelor pentruca in acest an să nu
ră tot mai largă a metodelor înaintate dc mare atenţie părerilor, propunerilor şi in deo panii, au fost înteţite şi mai mult. Satele, fîe însămânţat niciun bob dc seminţe neeo-
muncă ale stahanoviştilor sovietici şi cele ale sebi criticilor venite dela flecare muncitor au fost împărţite pe grupe de câte 10 case, rcspunzătoarc.
slahanovîştilor şi fruntaşilor noştri. sau tehnician cinstit, oricât de modest ar fi iar pentru fiecare grup de casă a fost nu Un factor important care a ajutat în mare
Una din preocupările de scamă a muncito postul pe care-l ocupă". mit un responsabil cu sarcini concrete dc a lă măsură pe ţăranii săraci şî mijlocaşi din co
rilor delà calea ferată trebue să fie îmbu Organizaţiile de partid trebue să cultive muri şi mobiliza ţăranii muncitori la pre muna Cârjiţi să fie fruntaşi la aceste munci,
nătăţirea siguranţei circulaţiei şi lichidarea deasemenea la oamenii muncii, spiritul de gătirea şi executarea campaniei agricole de este întrecerea p° - i ^ organizată între
,r 0, c
lipsurilor existente în acest domeniu. „Pro disciplină şi vigilenţă faţă de uneltirile mâr primăvară. In fiecare sat ce aparţine comu sate şi gospodării. Numărul ţăranilor munci
blema siguranţei circulaţiei in transporturi şave ale duşmanului dc clasă, pentru a zdrobi nei, a fost organizat câte un atelier de -fie tori' antrenaţi în întrecere, a aîuns la peste
— spune tovarăşul Gh. GhcorghiuDej — orice încercare a duşmanului de clasă de a rărie, tâmplărie-rolărîe şi câte un centru de 120 şi este în continuă creştere Comuniştii
trebue considerată de toţi ceferiştii din servi pune piedici mersului nostru înainte curăţit şi tratat seminţe, fiind totodată dotate Oancca Adam şi Oancea Petru din salul A'l-
ciile executoare şi din organele de conducere Numai luptând împotriva birocratismului, cu cele necesare pentru a putea funcţiona măşul Sec, Judele loan din Popeşti, Munci
şl control ca o condiţie de bază in îndepli ploconirii, servilismului şi împotriva mani neîntrerupt pe întreaga durată a campaniei. lan Diondslc din Cârjiţi şi Roman Alexandru
nirea planului de stat”. festărilor dc înăbuşire a criticii şi autocri In urma muncii politice desfăşurată de că din Chcrghcş, au fost în fruntea întrecerii pa
O atenţie deosebită trebue dată lormârii ticii dc jos, numai studiind cu atenţie în tre organizaţiile dc* bază din comună şi a triotîce terminând primii pe comună reparatul
noilor cadre pentru personalul delà mişcare văţămintele ce se desprind din expunerea măsurilor organizatorice luale de către sfa uneltelor şi atelajelor agricole. Exemplul lor
şi locomotive, Organizaţiile de partid, sectoa conducătorului poporului nostru, vom putea tul popular, s’a reuşit ca până în prezent, a fost urmat şi de ceilalţi ţărani muncitori
rele politice, sindicatele şi U.T.M.-ul trebue înfrânge toate greutăţile şi deficienţele ce uneltele şi atelajele agricole să fie terminate din oomună care sunt dornici de a Ieşi frun
să luple pentru însuşirea de către ceferişti stau în calea noastră, în lupta pentru reali în întregime de reparat. S’au transportat peste taşi pe raion în campania agricolă dc pri
A tehnicci înaintate, îndreplându-şi îfl deo* 1 zarea.. planului-cincinal în^atru ani.- 260 tone gunoi dc grajd cu care au fost în- măvară.
