Page 28 - 1953-02
P. 28
DRUMUL SOCIALISMULUI
—
După scrisorile corespondenţilor din Valea ŞANTIER CULTURAL
Jiului despre producţia de cărbune Problemele ştiinţei literare sovietice lumina
lucrărilor l u i I . V . Stalin despre lingvistica
' Harnicii mineri din Valea Jiului, pe zî ful acestei hrJgăzi, el a reuşit să înveţe
cc (rece, ob(in noi victorii Sn bătălia pentru carte Ca rezultat al ridicării nivelutui cul
a extrage tot mai mult cărbune. In vederea tural şi profesional, tânărul Ulianov a obţi In Editura Cartea Rusă a apărut de cu nişte cu privire la lingvistică.
îndeplinirii planului cincinal in patru ani. nut succese frumoase. rând o importantă lucYare de teorie lite Studii de o însemnătate covârşitoare pen
Despre accslc victorii ne Informează zilnic Educai şî îndrumat de către organizaţia rară Este vorba despre volumul „Proble tru înţelegerea şi aplicarea în practică a
numeroşi corespondenţi din Valea Jiului. U.T.M., şi cu sprijinul preţios primit din mele ştiinţei literare sovietice în lumina lu metodei realismului socialist în literatură,
Astfel, comunistul Bont Adalbert, maistru partea şefului de brigadă Tudor Malei, tâ crărilor lui I. V Slalin despre lingvistică", pentru cunoaşterea importantei genialelor
nărul Ulianov a reuşit să obţină în cadrul în care sunt reunite rapoartele (imite de re lucrări ale tovarăşului Stalin cu privire la
miner al seclorului UI al minei Pctrila, a
producţiei o depăşire de normă dc 80—100 numiţi filologi şi istorici literari sovietici In lingvistică în desvoltarea literaturii noi. ma
scris o corespondenţă redacţiei noastre In
la sută, fiind declarat ca fruntaş în producţie. sesiunea ştiinţifică a institutului dc Lite terialele cuprinse in acest volum sunt un
care arală preocuparea sa fată de bunul Nu peste mult timp după ce a fost decla ratură A. M Gorchi şi a Institutului dc Li ajutor preţios pentru to(i cci interesaţi dc
mers al producţiei în seclorul din care rat fruntaş în producţie, tânărul miner frun teratură Rusă (Casa Puşchin). problemele literaturii şi în deosebi pentru
face parte Preocuparea comunistului taş Ulianov. a reuşit să obţină succe?e din Această sesiune a fost consacrată proble cercetătorii pe tărâm literar, pentru scriito
Bont Adalbert, este în primul rând de a ce în ce tot mai mari în producţie. melor celor mat importante ale ştiinfei li rii. profesorii şi studenţii din fura noastră
Din analfabet a devenit sfahanovist. In terare. In lumina cunoscutelor teze stoti- Editura ARLUS — Cartea Rusă
creea condiţii necesare de muncă grupelor
cursul lunii Ianuarie a. c.. cl şi-a depăşit
de mineri din acest sector ca : organizarea
sarcina faţă de normă la extracţia cărbu
locului de muncă, aprovizionarea cu lemne CUIVL) STOICA
nelui cu 114 la sulă, câştigând astfel un
de mină, sooaibe, vagonete goale, etc
salariu de 1100 lei. El face acum cinste or
Datorită acestui fapt în cursul lunii Ianua Eroicele lupte ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti din 1933
ganizaţiei U.T M, tovarăşilor lui din cămin
rie a. c.. grupele de mineri din sectorul co Editura pentru literatura politică
şî brigăzii în care munceşte, dând pa
munistului Bont Adalbert, au reuşit să dea
triei zeci şl zeci dc tone de cărbune peste
peste normă cărbune cu 40—GO la sută. Lo fn prima parte a lucrării se face o ana valii suni cei care au omorit şi au ajutat
normă, contribuind astfel din plin la cons
zinca comunistului Bonţ şi a grupelor sale de liză a situaţiei internaţionale şi interne în la săvârşirea omorului... Vinovaţii sunt cei
truirea socialismului în tara noastră şi ta perioada 1920-1933 şi se arată more'e a- rare au făcut baia de sânge dela Grivita,
mineri este de a îndeplini planul cincinal
apărarea păcii. vunt revoluţionar al mişcării muncitoreşti vinovata sunt guvernul naţional ţărănesc Şt
în patru ani. Pentru a traduce în fapte aceas
* internaţionale în aceşti ani ai crizei econo şefii social democraţi şi sociati.şti-indcpen-
tă lozincă, el şl a luat angajamentul ca în mice mondiale. denţi, vinovată e ordinea capitalistă, care
La noi în sectorul II al minei Lupcni. mun
cepând din cursul lunii Februarie a. c. să Mai departe autorul descrie pe larg lup aduce foamete, şomaj, teroare şi moarte
ca se desfăşoară sub lozinca „ cât mai mult
aplice iniţiativa maistrului miner Svişlca tele muncitO'ilor ceferişti şt petrolişti din întregii clase muncitoare şi tuturor exploa
cărbune pentru patrie”, — ne scrie cores
Ghcorghe dela Lupcni : „Nicio grupă sub Februarie 1933, organizate şi conduse de taţilor şi împilaţilor acestei orânduiri
pondentul nostru voluntar Costică Dumitru Partidul Comunist din România, prin Co Luptele din Februarie au dat o puter
normă”, ştiind că numai astfel va putea în
îndrumată şi ajutată zi de zi de organizaţia mitetul Centrai de acţiune at muncitorilor nică lovitură politica duse de guvernele
deplini cincinalul în patru anl.
P.M.R , brigada de montare condusă de ceferişti in frunte cit tovarăşul Gh. Ghcor- burgliczo-moşiereşti, politică dc fascizare nj
In primele zile nlc lunii Februarie, comu ghiu-Def, tnnte care au culminat cu eroica larii şi de aservirii tot mai mare a României |
U.T.M, islul Albulov Sudomîr, a obţinut o
nistul Bon| a şi început să traducă în fapte ac(iune a muncitorilor dela Atelierele C.F.R.- fată de imperialism, au constituit o expresie
angajamentul luat. depăşire de 105 la sută Grivita din 10-16 Februarie, înscriind o vie a combotiuită(H, a înaltei conştiinţe pa
★ La (el ca şî brigada tovarăşului Ludomir, pagină de glorie nepieritoare in istoria miş triotice şi spiritului de sacrificiu al clasei
Tovarăşul Ştefănescu Aurelian. corespon brigada condusă de tânărul slahanovist Via- cării muncitoreşti din (ara noastră muncitoare pentru apărarea intereselor în
dent voluntar al ziarului nostru, ne scrie des sin Alexandru, care lucrează sub lozinca tn continuare autorul subliniază că pro treg ului poper muncitor
pre străduinţa şi munca tânărului Simion „să îndeplinim planul cincinal în patru ani”, cesul ceferiştilor, înscenat de rcacfiunca Eroicele tuPle revolu(ionare din tara nou \
burghezo-moşierească, a fost transformat tră din /933. precum şt procesul înscenat
1
Ulianov, care a venit fn Valea Jiului, ală depăşeşte zilnic norma fn proporţie de 50 ta
de comunişti în frunte cu tovarăşul Gh, conducătorilor acestor lupte, au prilejuiţi
turi de zecile şl sutele de tineri oare doreau sută Gheorghiu Dej într’un zdrobitor proces de o puternică manifestare a solidarităţii in-,
să înveţe meseria de miner. însufleţiţi de rezultatele obţinute până acum acuzare a întregit orânduiri economice st ternafionaie a dusei muncitoare Aceste
„In vara anului trecui — ne scrie cores minerii din sectorul M at minei Lupcni, nolitice capitaliste. lupte au avut o marc însemnătate interna- [
pondentul nostru — au venit în Valea Ji'j- sunt hotărîţi să lupte cu şi maJ mare elan „ Vtnovafii — n spus tovarăşul Gheorghiu- fionată. ele fiind primele din Europa care \
Dej la proces — nu suntem noi, care luptăm IntCo asemenea formă s’au ridicat Impn \
1
lu zeci şi sute de tineri din toate colturile pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani
pentru pâinea şi viaţa noastră. Vinovaţii tnva fascismului, după venirea lui Ltiilor \
tării Printre aceştia se află şi tânărul Ulia Asemenea corespondente sosesc zilnic la
sunt cei care ne-au scăzut salariile. Vino■ la putere
nov. fiu de |ăran sărac; el a venit la mina redacţia noastră, dela oamenii muncii din
Lupe.ni, pentru a învăţa meseria de miner, Valea Jiului. care ne informează desn*-«»
tnsâ îl frământa faptul că nu şira certe. succesele obţinute de ei în munca de zi cu zi Cărţi noi apărute
Ajutat de tovarăşii săi din brigadă şl în şl în lupta pentru îndeplinirea cincinalului CHfVU STOICA : Eroicele lupte ale mun B. LEVIN şi P. PAVLENCO: lacov
primul rând de tovarăşul Tudnr Mafet, şe- în patru ani citorilor ceferişti şi petrolişti din 1933. 118 Sverdlov-scenariu 74 pagini — I.G2 Ici (Edi
pagini — I leu (F.ditura pentru literatură tura Cartea Rusă)
politică) V SCERIHNAr A. N. Tolstoi - Monogra
Despre unele apucături vechi AL N. TRESTIENI : Să transformăm fie I7G pagini — 3.55 Ici (Editura Cartea
slalKinovismul într'o largă mişcare dc mnssă. Rusă)
-A-
într'unul din numerile trecute, ziarul ..Dru enli 1 or Ş’ multe alte mârşav»’ asemănătoare 18 pagini — 40 bani (Editura pentru lite HUAN-AI : Deceniul furtunos — roman
mul Socialismului” a publicat un artiool fn ¡ au mai vcnît în minte, mârşăvii pe care le ratură politică) 316 pagini — 5,40 lei. (Editura de Stat
care se făcea o aspră critică anumitor fri comite „cu tot curajul” deoarece arc crrie vi pentru literatură şi arlă)
zeri din Deva. care încă mai persistă l-le „treacă cu vederea” şi aceasta pent u Acad E TÂRLE : Războiul Crimeii — vo
ALEXANDER SEXTON: Căile ferate
!n mentalităţi vechi de servilism sau negli că In conducerea cooperativei este şî bărba lumul I 470 pagini — 23.73 lei (Editura Creat Mulând — roman 380 pagini — 695
jentă în ce priveşte calitatea muncii pe care tul său şl la o eventuală încurcătură mai de Stil pentru literatură ştiinţifică).
Ic* (Editura de Stat ncnln» literatură si
o execută In urma acestui fapt mulţi dintre are şi el „o vorbă de spus” + arta)
ce* criticat« au trecut Ia îmbunătăţirea tînulcf Pe bună dreptate deci că a avut de re
lor pe timpul lucrului, trimiţând redacţiei răs râde, dar de ce o îi oftat ?„. şi acest lucru
punsuri în spirit autocritic prin care îşi iau e lesne de înţeles Se îmbunătăţeşte nivelul de viaţă
bVărît angajamente de a şi orienta munca
Cum oare să nu ofteze când cu chin şi ve
pe viitor tn lumina articolului publicat In
nin tşi aduce aminte de vremea când era a muncitorilor ceferişti
ziar cogeamite patroană şi socotelile îi mergeau
Articolul despre care este vorba a fost ci Grija partidului şî guvernului nostru. fa|5 niştr» şî al C C al P M R, cu privire ta
strună Fată de aceste „dureroase amintiri”
ti» şi tn atelierul Nr. 3 de coafor at coope de rid’cart-a nivelului de viaţă al oamenilor creerea de zone legumicole fn jurul oraşeloe
ce H vin dinlr’un trecui negru în care era
rativei „Solidaritatea" din Deva; tovarăşele „cineva”, azi nu sc mai poate mângâia de rât muncii se simte din zi in zi tot mai mult şi şi centrelor muncitoreşti, conducerea comple
de acolo au râs satisfăcute afirmând pline la complexul CFR Simcna xului CFR Simeria. a luat o serie de mS-
cu singurul gând că făcându >e ..¡unire $1
de convingere că „bine le a spus, aşa le tre suri pentru a mări aceste suprafeţe şi pentru
punte” a reuşit ca la intrarea In cooperativă In anul 10-51 la acest complex mi exista de
buie frizerilor”, şi ciudat, printre cele care cât o singură cantină şi aceia improviza’ă a F irigate în întregime In acest scop a fost
să aducă utilajul cel mai prost, iar pe cel bun,
au râs a fost şî lucrătoare Vasilicvici Vilma. la marginea unei hale şi slab aprovizionată instalată o linie electrică şi a fost montat un
să şi-l. oprească pentrucn acum să oo;itâ hi
'A râs şi ea şi încă cu destulă poftă, iar apoi .. era clandestin ondulaţii permanente acasă Tn cursul anului 1952 jti luat fiinţă încă 2 motor electric cu o putere de a satisface în
m oftat Interesant de cunoscut ar fi oe a de cantine, dotate cu săli şî mobilier corespun întregime pomparea apei pentru irigarea te
Cât timp va mai putea oare această „by
terminat-o să râdă mai întâi, iar apoi să of zător. la care pot serv* zilnic masa aproape renului
teze t Explicaţia e simplă : citoare” a unui trecut întunecat să se dea 'a
asemenea comportări ¿i fraude ? La această lot* muncitorii dm complex Succese însemnate au fost obţinute şi In ce
Vasilievici Vilma a râs mai întâi pentru
că atunci când a citit articolul cu frizerii, întrebare va putea să ne răsoundă numai In urma măririi capacităţii cantinelor şi a priveşte securitatea muncii, chcltuindu-se în*
conducerea cooperativei ..Solidaritatea” sau
i-au venit în minte propriile sate şmecherii şt îmbunătăţirii meselor, numărul muncitorilor semnate sume -din fondul dc asigurări so
eventual tovarăşul preşedinte al cooperati
grosolănii pe care le execută zilnic şî pe care servesc masa la aceste cantine, a cres ciale In acest scop s’au făcut instalaţii dc ac*
vei, care cunoaşte destul de bine mârşăviile
care conducerea cooperativei în frunte cu pr» cut mai bine de două ori faţă de anul 1951 risire la toate halele st atelierele, s'au cons
acestei protejate, dar lotuşi nu s’a încumetat
şedinţele Lovas, nu binevoieşte să le vadă. Din cursul luneî Ianuarie a c., a început ser truit apărători ta toate maşinile, au fost in
deşi te ştie prea bine l-a venit în minte tru să ia niciim fel de măsuri pentru a i reteza posi
cul prin care transformă costul permanente bititolca de a mal jefui şi acum virea meselor dietetice pentru muncitorii su troduse reţele de apă potabilă în cadru! com
lor. în cost de ooafal cu apă şî asta pentru Aşteptăm ca cei ?n coinpelintă de a îua ferinzi In anul 1952 pe lângă cantinele Ate plexului. Pentru asigurarea cazării muncitori
ea să-l poată „pica” şî el ceva l-au venit măsuri pentru îndreptarea acestor lipsuri dela lierelor C F R Simeria a luat fiinţă o gos lor 9 început construirea a 2 blocuri cu zeci
!n minte ucenicele pe care Ic întrebuinţează olelîerul Nr 3 coafor Deva. să treacă de ur podărie anexă care în prezent are pesle 80 de apartamente care în curând vor fi dale tn
ca servitoare ale sale pentru a i aduce ciş gentă la fapte, să pună capăt acestei re
porci, peste 50 Iepuri şi circa 30 ha teren folosire muncitorilor ceferişti.
mele ori halatul sa se îmbrace t-a mai venit voltătoare tolerări, duşmănoase şî străine d^
pentru cultivarea de legume şi zarzavaturi CIGMAIANU GALENIA
1
Jn minte modul cum reuşeşte să-şi bată joc nou >t*l muncii.
de colegele sale calomnilndu le In la»a cli- C DUMITRU După apariţia Hotărlril Consiliului de M4- corespondentă voluntară
