Page 3 - 1953-02

DPI IMI Iii ^Or.lAI.ISMU! .111
VIAŢA DE PARTID
(Şantier eulturat
Pentru sporirea producţiei de cărbune

la minele din Valea Jiului! Filmul zilei

Lupta pentru îndeplinirea cincinalului în pe 1953. mobilizând masaa largă dc mineri Filmul ..Curajosul Caiti” ne înfăţişează In această calitate It cere cheia cifrhlui
patru ani, a devenit o cauză scumpa a oa- şi tehnicieni la îndeplinirea lor o expedifie geologică din Orientul îndepăr­ şi materialului expediţiei
menilor muncii din Valea Jiului. La Lupéni. In Valea Jiului simt însă şi unele orga­ tat prezentându-ne în ucelaş timp acţiu­ Sapov, cum era şi de aşteptat, rejuzd.
Petnla, Aninoasa şi alte localităţi miniere, nizaţii dc partid care au serioase lipsuri în nea diversionistă a japonezilor şi ataşa­ Oloni, călăuza lui Sapov. află după ur­
mentul poporului buştîn-'ş fală de pute­ mele lăsate in zăpadă că „Şchiopul" e în
r te de brigăzi de mineri, mobilizate de or- această direcţie Una dintre acestea este or­
«izaţiile de partid, s’au «avântat mea dîn ganizaţia Nr 5 dela mina Aninoasa. Aici, rea Sovietică, fată de marele Stalin. apropierea satului.. El simte primejdia,
Inginerul Sapcv se pregătea să ducă la simte prezenţa duşmanului. Oloni îşi îm­
primele zile ale anului la lupta pentru în­ datorită slabei munci politice dusă de biroul Moscova rezultatele expedifiei sale geolo­ părtăşeşte neliniştea lui Sapov. In acest
deplinirea sarcinilor dc plan pe 1953.
organizaţiei dc bază. organizarea întrecerii gice timp intră şi Petrov
Primele roade ale întrecerii socialiste nu Serviciul de spionaj japonez e incunoşti-
socialiste în sectorul de investiţii la onna lanâga şi partizanul roşu Oloni, sc duş­
au întârziat să apară. In prima jumătate infat de aceasta şi pentru ca să afle re­ măneau de moarte. Oloni însă nu-l văzuse
a lunii Ianuarie, numeroase secîoaio din Aninoasa, ş’n făcut prin metode adminis­ zultatele obţinute de inginerul rus. trimite pe lanuga decât noaptea, astfel că nu l-a
Valea Jiului, şi-au depăşit cu mult sarci­ trative şi birocratice, tapt care a dus ca doi ogcnţi. pe diversionistul tanăga şi că­ recunoscut
nile de pLin. Astfel, sectoarele 2—4 dela mi­ noile contracte de întreceri pc 'una Ianuarie lăuza se poreclită „Şchiopul" tanăga îşi dă seama' că Oloni. va cons­
na Lupeni. I, 2. 3. 4. şi 5 dela mina Pclriîn, *!e brigăzilor dc mineri din acest sector, să Japonezii au crezut un timp îndelungat titui o piedică in îndeplinirea misiunii sale
4 dela mînn Aninoasa şi altele, <i-au rea­ că vor putea smulge Uniunii Sovietice. şi ît omoară aruncându-l Intr’o prăpastie.
fie în marc parte lipsite de angajamente con­
lizai până In prezent sarcinile dc plan la cx- Orientul îndepărtat — acesta fiind una din Expediţia îşi continuă drumul spre aero­
crete, sporite
♦"•ctia de cărbune. în proporţie dela I0I-1I2 cete mai bogate regiuni ale ţârii. Din cau­ drom avăndu-l acum pe Galei drept că­
suté Lipsuri întru totul asemănătoare, există za aceasta ei aveau un interes foarte marc lăuză Petrov U duce intr'acolo şi se o-
Avântul cu care oamenii muncii «lin Va­ şi la organizaţia de bază a minei Vulcan. să afle şi ce anume descoperise Sapov. preşte intr'o cabană pustie, unde ti desvă-
lea Jiului, desfăşoară întrecerea socialistă, Biroul organizaţiei de bază în frunte cu se­ lanâga. fost ofiţer alb. era originar dtn lue iui Sapov adevărata sa indentitate ş>
• ţinutul acela El după înfrângerea albilor scopul venirii sale.
este expresia intensei munci politice desfă­ cretarul său, tov Hăncilă Sabin, nu s’a stră­
trecuse în Japonia unde lucra pentru duş­ între timp „Şchiopul" este prins de şe­
şurată de organizaţiile dc partid în jurul duit să folosească toate formele dc agitaţie. man ful NKVD-tilui şi desvălue tot planul lui
principalelor obiective ale planului La aproa­ Astfel, la gazeta de perete dela mina Vulcan, Călăuza, ,.Şchiopul" era un fost chiu- tanăga
pe toate minele din Valea Jiului, organiza­ articolele nu sc schimbă cu săptămânile Deşi bur care se ocupase şi cu contrabandă de Gaici aflând că Petrov este unul şl ace-
\ Spirt laş cu diversionistul lanâga. duşmanul pa­
ţiile de partid au asigurat cu succes con­ ne aflăm l-i sfârşitul lunii Ianuarie.
tanăga vine la inginerul Sapov spunând triei sale şl al tatălui său, fuge in sat să
ducerea politică a luptei pentru îndeplini­ In această gazetă de perele nu sc află câ este .inspectorul Pelrnv dclo Moscova. anunţe poliţia.
rea planului pe 1953. înainte de termen O nici un «articol care să oglindească suc­
JOSZEF IOLAN La periferia oraşului
muncă susţinută în această direcţie a deş­ cesele obţinute de oamenii muncii în primele
irat organizaţia de bază Nr. 4 dela mi­ zile ale acestui an. precum nici articole care (Recemie)
ri,i Aninuasa în frunte cu secretarul sru. să vorbească despre necesitatea îndep'imn'1 Acest roman redă în pagini pline de ui zeşte în sufletul oamenilor, ura împotriva<•;
tovarăşul Bálin Petru Această organizaţie înainte de termen a sarcinilor de plan pe goare. viaţa marelui poet revoluţionar al exploatatorilor şi dorinţa tor vie pentru un
poporutui maghiar Jozsef Attila viitor fericit.
de ba2ă a vegliiat ca planul pe 1953, să 1953
Fiul unor muncitori, Attila simte încă Paralel cu fapte şi întâmplări din viaţa :
fie defalcat din timp pc raioane, brigăzi şi Lipsuri serioase are organizaţia de bază din copilărie mizeria şi exploatarea. Ră­ marelui poet, autoarea înfăţişează aspecte
schimburi în aşa fel. încât el să fie cu­ dela min,"i Vulcan şi în direcţia mobilizării mas orfan, el munceşte din greu pentru ale luptei îndârjite a proletariatului ocn- ţ
noscut de către toţi oamenii muncii. oamenilor muncii în folosirea înainta­ a-şi întreţine familia. Cu preţul unor mari tru cucerirea dc drepturi şi libertăţi noii- •
Organizaţia de bază Nr 4 dela mina Ani- telor metode de muncă sovietice. Astfel, nu- sacrificii reuşeşte să termine şcoala şi să lice.
După o viaţă plină de sbucium si fră- j
• mtnpri care aplică se înscrie in facultate de unde este apoi
Achvizând comitetele şi grupele sindicale, — - n c *v-nfn)ioxt v. -pi'’ i.jer\!'i,'c mântări. Închinată eliberării poporului тип-
ceasta mină, în loc să crească la începutul u . ,(jzsv, /imiţi ruo-.ire m cumnata—a u - ;
s’a reuşii sa se dea întrecerii un caracter scrie
acestui an, a scăzut Inr din cauză că. con­ zerie In anul 1937 în vârstă de. 32 de ani '
larg de mássá In prezent în sectorul I El la parte activă la lupta oamenilor Viaţa lui Jozsef Attila, consütue centru •
ducerea administrativă a minei nu asigură muncii pentru o viaţă mai bună, iar mal
dela mina Aninoasa, 98 la sută din totalul tineretul nostru un imbold în dus în tuota !
brigăzilor ciclice condiţii tehnico organiza­ târziu se încadrează In Partidul Comunist
măreaţă pentru construirea viitorului feri­
oamenilor muncii sunt antrenaţi în între- torice, o însemnată parte dintre ele nu şi Maghiar. Participând la cercuri muncito­ cit pe care l-a cântat şi spre care a năzuit
*e socialistă, iar sarcinile de plan pe pri­ reşti sau la adunări. el înflăcărează şl tre- marele poet revoluţionar maghiar.
realizează sarcinile de plan.
ma jumătate a lunii Ianuarie au fost de­
Fireşte, câ numai ţinând seamă de aceste Ce să citim
păşite de căire colectivul acestui sector cu lipsuri şl luptând cu fermitate pentru înlâ'
aproape 13 ta sută turarea lor, vom reuşi să ridicăm nivelul IN EDITURA TEHNICĂ AU APĂRUT:
O vie activitate au desfăşurat şi orga­ M. C I M C. — Manualul dulgherului
muncii politice a oganizaţiilor de bază mi­ * * * — Manualul inginerului constructor
nizaţiile de partid dela mina Pctrila. Aici, 262 pag 8.62 lei voi U. 1380 pag.. 77.60 lei
niere ta nivelul sarcinilor mari ce stau tn ♦ Cartea instalatorului de încălziri
încă din a doua jumătate a lunii Decembrie, M C. I. M. C — Manualul fierarului beto-
iota oamenilor muncii tn bătălia îndârjită centrale f?0 nag 8,60 lei..
agitatorii au depus o susţinută muncă poli­ nixt. 272 pag.. /8.25 lei
ce se dă pentru îndeplinirea cincinalului In M. V CALBAEV — Construcţii de zidă­ I. C E t — Intrellmrea lanţurilor de
tică nentru popularizarea sarcinilor de plan patru ani rie ((rad din l rusă) 240 pag ¡2,37 Ici.
fierăstraie mecanice. 52 pag 2,52 lei.
tîve, cum ar fi de pildă In raionul Orâştie,
roată atenţia creării de noi gospodării comunele : Romos. Aurel Vlaicu Spini şi al­ redus, iar in uncie sate comitetele raional*
1
tele. iar în raionul Alba, comunele Ciugud, de partid şi sfaturile populare nici nu cu­
nosc dacă sunt cereri pentru gospodăria co
colective şi întovărăşiri agricole Oiejdea, Beldiu şi Totoi. lectivă sau întovărăşire, şi dc cine sunt făcute
O lipsă caracteristică ce se manifestă în
Experienţa Uniunii Sovietice, ne arată rea de noi gospodării şi întovărăşiri agri­ munca celor două comitete raionale do Fireşte că una dîn lipsurile grave ale oo-
câ. construirea socialismului poate fi înfăp­ cole partid este aceea că acolo unde se întâm­ mîtetelor raionale de partid Alba şl Orăştie.
este şi aceea că ele nu s'au preocupat în­
tuită numai pe baza trecerii In proprietatea Comitetele raionale de partid şl sfaturile pină unele greutăţi ele nu luptă împotriva lor
obştească a principalelor mijloace de pro­ populare raionale Alba şl Orâştie. nu au dat şi se ..orientează” spre alte sate mai,... deaproape de îndrumarea şi atragerea orga­
nizaţiilor dc massâ In munca politică
ducţie. atât la oraşe cit şî Ia sate. adică însă atenţia cuvenită acestor sarcini, consîde- „lavorabile” renunţând cu uşurinţă, uitând creare a gospodăriilor colective, neglij.lnd
pe baza transformării lor în proprietate de rându-le ca pe nişte probleme care vor că rezolvarea acestor sarcini nu este posi­ astfel munca politică în rândul femeilor şi
stat şi cooperatistă „merge detn sine” fără a depune muncă în bilă fără o luptă dârză şî perseverentă cu a tineretului
aceasiă dîrerţie
..Nu se poate — spune tovarăşul Stalin — greutăţile, fără a înfrânge aceste greutăţi. Rezultatele frumoase obţinute dc gospo­
' puferea sovietică şi construcţia socialistă Vorhind despre lipsurile muncii la sate to­ Hotărîrea Comitetului Central al P M. R., dăriile colective, sunt exemple grăitoare care
se bazeze la infinit, adică timp prea în­ varăşul Stalin spunea: „In realitate, tre­ spune : „Munca de convingere şi atragere a pot şi trebuiesc folosite în munca de convin
delungat, pc două temelii diferite, pe indus­ cerea la gospodăria colectivă ca formă pre­ ţăranilor în gospodării colective trebuie pri­ gere a ţărănimii muncitoare despre superio­
tria socialistă, industria oea mai mare şî dominantă de gospodărie nu micşorează, cl vită r.i fiind una din principalele sarcini ritatea muncii în colectiv
mai unMă. şî pe gospodăria ţărănească cu sporeşte grija noastră pentru agricultură, nu permanente ate partidului şî nu ca o muncă Sfaturile populare, trebuie îndrumate să
o mică producţie de mărfuri, gospodări,! cea micşorează c» sporeşte rolul conducător al de campanie, de sezon”. Neînsuşirea acestor organizeze vizite ale ţăranilor muncitori Li
ma» fărâmiţată şi înapoiată. Trebuie să tre­ comuniştilor in opera de ridicare a agricul­ sarcini, a făcut ca, comitetele raionale dc gospodăriile agricole colective, şi ale ţăra­
cem agricultura în mod treptat, dar sistema­ turii. Mersul dela sîne este acum mai pri­ partid Alba şi Orâştie. să muncească la voia nilor colectivişti în satele învecinate, să Le
tic $i perseverent pe o bază tehnică nouă. mejdios ca oricând pentru desvoltarea agri­ întâmplării în problema creerii de gospodă­ organizate convorbiri cu ţăranii colectivişti
pe baza marii producţii, făcând o să tină culturii. Mersul dela sîne poale si ducă a- rii agricole colective şî întovărăşiri agri­ şi s.i fie ţinute conferinţe legate dc succesele
pas cu mduslria socialistă”. cum de râpă totul” Comitetele raionale de oole obţinute în gospodăria colectivă.
partid Alba şi Orâştie nu au ţinut seamă de O allă lipsă ce se manifestă în munca lor, Pentru aplicarea consecventă a Hotârîri-
r ransformarca socialistă a agriculturii
această învăţătură $i tocmai aceasta consti­ constă în faptul câ ete nu s’au preocupat lor partidului şi guvernului, comitetele raio­
. .istitue una din sarcinile de baza a parti­
tuie una din principalele lipsuri care se ma­ în măsura în care trebuia dc educarea mem­ nale de partid, trebuie să stea în fruntea
dului nostru. în perioada actuala Hotărîrea
nifestă în munca tor Această stare de lucruri brilor de partid din organizaţiile de baz.i să­ luptei pentru transformarea socialistă a agr 1 -
Comitetului Cential al P.M.R. asupra mundf
o confirmă îa.ptul că aproape de 2 ani. tn teşti, în aşa fel încât aceştia să cnno,iscă culturii. îmbunătăţindu-şi şî perfecţionăm
pe tărâmul construirii gospodăriilor agricole aceste raioane nu a mai fost înfiinţată nici o avantajele muncii In colectiv, pentru a fi ci du şi zi dc zi munca lor în acest domeniu
colective şî al întovărăşirilor agrioole, tra­ gospodărie colectivă însuşi exemplu în îafa celorlalţi ţărani mun­ Tovarăşul Cili. Gheorghiu-Doi, ne învaţă
sează organizaţiilor de partid şi organizaţi­ în ceeace priveşte munca politici şi orga­ citori, pentru a-î putea Lămuri şi a-i face s,i ci. ..Chezăşia îndeplinirii cu succes a sarcinii
li se urmeze exemplul In comunele unde comi­ de ,i atrage milioanele de ţărani săraci şi
ilor de massâ. sarcina de n desfăşura o te­ nizatorică pentru crearea de noi gospodă­
tete raionale de partid Alba şi Orăştie. con­ mijlocaşi în opera de construire a socialis­
meinică muncă politică şi organizatorică pen­ rii colective, nu 9’a depus decât o slabă ac­
sideră că sunt perspective pentru formarea mului. sub conducerea ctaseî muncitoare, stă
tru Întărirea Şi consolidarea gospodăriilor tivitate. cu toate că au condiţii materiale
de nof gospodării colective, numărul comu­ în munca organizaţiilor noastre de partid”
ogrlcole colective existente şi pentru crea­ oare permit creerea de nod gospodării oolec- niştilor care au făcut cereri este încă Ioane MUIH'ŞAN TEODCR