Page 30 - 1953-02
P. 30
f IJ D К11 л \ U L SO CALIS А \ U L и 1
СЦ. CQ„ Л. ¿г., (ага тeure ш etuulrtieşte ехипшйшшЬ ŞTIRI EXTERNE
L V. Stalin a primi-t
Pe şantierul canalului Sala de festivităţi a măreţului Palat al Ştiinţei din Moscova
Volga-Ural se experimentează Sala dc festivităţi este una din cele mai fn basorelief ale lui Marx şi Engels. Lenin şi pe ambasadorul Indiei,
K. P. Ş. Menon
o nouă maşină terasieră frumoase încăperi ale noii clădiri a Universi Stalin.
Ornamentaţia artistică a sălii se împleteşte
tăţii din Moscova, dc pc colinde lui Leni.i
MOSCOVA (Agcrpres). — TASS transmite:)
Uzina de construcţii de maşini din oraşul In prezent, când au fost terminale principalele armonios cu bronzul gratiilor ajurate, care Ea 17 Februarie, Preşedintele Consiliului
lucrări dc finisare, sala ne apare în întreaga maschează radiatoarele şi orificiile din pla
iOsipenko (Ucraina) a construit o maşina te-
trasierâ: de înaltă productivitate, profilatorul ci măreţie tón pe unde pătrunde aerul condiţionat, care ide Miniştri al UiR.S.S., I. V. Stalin, a primit
264", care se experimentează în p-rezent Spre sală dut trei uşi masive, lucrate ar creează în sală o temperatură normală în pc ambasadorul Indiei, K. P Ş. Menon.
pe şantierul canalului Volga Ural. tistic, 2G dc coloane din marmoră de un orice anotimp al anului. La primire a fost dc faţa I A MaliU, mi-;
P roi ¡.taiorul este o Instalaţie imensă, ase ftlb (maculat, cu capiteluri aurite, se înşirue In parloa centrală a sălii atârnă în cior nistru adjunct al facerilor externe al U.R.S.S*
mănătoare unui pod metalic, aşezată pe nişte dealungul pereţilor. Inl:re coloane se află ba chini uriaşi 8 lustre, montate fiecare din 144
roţi de cauciuc de mărimea unui stat de om lustrade de marmoră. Prin ferestrele imense becuri luminiscente. In spatele coloanelor ai
pătrunde lumina vie a zilei doma unui buchet de lăcrămioare, atârnă I. V. Stalin a primit
(Agregatul său principal — instalaţia tera-
sloră — se compune dintr'o ramă metalică Pc unul dintre pere|i se zăreşte un maro lămpi cu câte 16 becuri Când toate lustrele pe preşedintele Consiliului
cu un plug dc otel lat (Ic trei metri, lnfun- panou dirn mozaic, executat de o brigadă (Ic se aprind simultan sala dc festivitate a Pa păcii din întreaga Indie,
dându-sc în sol. plugul răstoarnă un strat de artişti sub conducerea lui P. D. Korin. lau latului de Ştiinţă sc luminează de strălucirea Dr. Saofuddm Kifchlew
pământ lat de trei metri şi gros de 20 centi reat al Premiului Stalin In centrul compo a aproximativ 2 000 de becuri.
metri Simţurile de pământ scoase de plug sunt ziţiei sc vad fâlfâind drapele iar sus — se Problema acusticei sălii a fost rezolvată MOSCOVA (Agcrpres). — TASS transmite:
trimise pe un transportor,. iar (Ic aici pe un cera şi ciocanul încununate de o ghirlandă. cu sucoes. Aici se aude excelent chiar în ulti La 17 Februarie, I V Stalin a avut o con
al doilea transportor, care aruncă pămân De ambele părţi ale panoului sunf portretele mul rând al: amfiteatrului
vorbire cu dr Saiiuddin Kitchlcw, preşedin-*
tul într’o parle. la o depărtare de peste- 45
metni. Maşina se deplasează cu ajutorul a Bilanţul activităţii raţionalizatorilor şi inovatorilor tele Consiliului păcii din întreaga Indie
trei tractoare. Cu tot volumul ci mare. ea este din intreprinderile industriale diri Moscova
uşor manevrabilă şi spre deosebire de ocle-
lalte maşini tcrasiere, funcţionează fără în La Consiliul sindicatelor djn oraşul Mos ploare mişcarea pentru formarea de brigăzi Decorarea
trerupere. Profilatorul, folosii la săparea ca- cova s’a făcui bilanţul activităţii raţionaliza creatoare complexe de raţionalizatori. Prima lui V. I. Kozlov cu ordinul
nalurilor în adâncime de 13 metri, are o pro turilor şi inventatorilor din întreprinderile in brigadă complexă este condusa de V. Kuz-
ductivitate de 1 500 metri cubi de pământ dustriale ale capitalei U.R.S.S. La uzineîe neţov, laureat al Premiului Stalin. Inovatorii „Drapelul Roşu al Muncii“
pe oră, depăşind dc două ori productivitatea constructoare de maşini unelte, de autovehi şi-au luat angajamentul să introducă anul
escavatorului păşitor cil o capacitate a cu cule şi tractoare. în fabricile industriei nu aoesta propuneri, care vor permite realiza MOSCOVA (Agcrpres) — TASS
pei de 14 tnciri cubi. Noua maşină este de mărul raţionalizatorilor sc ridică la peste rea unei economii de cel puţin 1 000.000 de Prezidiul Sovietului Suprem al U. R. S. S,
15 ori mai uşoară decât un asemenea esen- 40 000 In ultimul timp ei au prezentat" mu ruble. O contribuţie importantă a fost adusă a conferit iui V l. Kozlov. preşedintele Pre
vîitor şi mai simplu dc dirijat dc propuneri, care conlribue la sporirea pro- de brigada complexă a raţionalizatorilor dela zidiului Sovietului * Suprem al R.S.S Bielo
ruse şi vicepreşedinte al Sovietului Suprem
ductivită-tiî muncii şi permit realizarea unor uzina „Srancolit” în frunte cu V. Sosipato-
Conducta de apă din Kara-Kum Importante economii de materiale şi fonduri. rov, laureat, al Premiului St-alln. Noua me ol U.R.S.S., ordinul ..Drapelul Roşu al Mun
Anul trecut inovatorii au realizat economii todă pentru fabricarea pîvoţilor propusă de cii" cu prilejul împlinirii a 50 dc ani şi pen
1
Pc traseul primei conducte de apă din în valoare dc sute de milioane de ruble. raţionalizatori, va permite să se economi tru meritele sale faţă de Statul Sovietic.
Kara-Kum s’nu terminat cercetările Expediţia In întreprinderi îa o tot mai marc am sească peste LOGO dc tone de metal. -----sQ ------
0
dc proiectare „Turcmcnsclvod” a parcurs
peste 500 km. printre dunele mişcătoare a,le Parlamentul brazilian
deşertului Lucrările s’au desfăşurat într’o re a refuzat să ratifice acordul
giune lipsită dc apă
S’a început întocmirea proiectului conduc militar cu S. U. A.
tei. al staţiunilor de pompare, al centrelor
economice. In fiecare dintre aceste centre, în NEW YORK (Agcrpres). - TASS
alură de construcţiile unde vor lucra inginerii, După cum reiese din telegramele publicate
se vor clădi case do locuit, şcoli, noduri de în presa americană, proiectul de lege cu pri
comunicaţie, cantine şi magazine. Conducta vire In ratificarea acordului militar încheiat
între Brazilia şi Statele Unite nu a fost a-
va asigura alimentarea cu apă şi valorifica
rea a aproximativ 450.000 hectare dc păşune, probnt (le către parlamentul brazilian. Pus
la vot în parlament, proiectul dc lege nu u
aprovizionarea cu apă a aşezării Darvaza si
tuată în centru' deşertului Kara-Kum. Con Întrunit majoritatea necesară de 153 dc vo
ducta va fi pusă în funcţiune înainte dc a turi Parlamentul va examina din nou acest
se termina construcţia Principalului Canal proiect
——oCH-----
Tu rem cm
Cercetătorii primesc un preţios ajutor din Alte cinci avioane americane
partea inslitufelor Academiei de Ştiinţă n
doborîte deasupra R.P. Chineze
R.S S Turcmcnc. caro rezolvă o seric de
probleme privind ocrotirea construcţiilor şi 3 Pe Volga in upropitrea oraşului Kuibăşeo, se desfăşoară in ritm rapid construcţia hidro- PEKIN (Agcrpres) — China Nouă.
contrelor economice împotriva nisipurilor. centralei electrice — cea mai mare din lume — care are o capacitate dc 2.100 000 kw. Din Mukdcn sc anunţă că forţele mil.ita-c
In viitorii ani. în zona alimentării cu apă Ccntralo Hidroelectrică Kuibuşev, va fi pusă In funcţiune, in cursul celui de al cincilea aeriene şi unităţile de artilerie antiaeriană
sc prevede construirea unor conducte în lun plan cincinal. In prezent se consirueşte groapa de fundaţie pentru clădirea hidrocen chineze au dobori! cinci avioane, din cele 48
gime de inulle sute de kilometri. Anul acesta tralei şi se desfăşoară cu succes construcţia ecluzelor, in foln; Vedere generală a unei de avioane militare americane care au pă
«c vor desfăşura cercetări în partea de Vest uzine dc beton automatizată, construită pe şantierul hidrocentralei dela Kuibâşcv. Aceste truns la 15 Februarie în spaţiul aerian al
a platoului Zaungusk. Sc va organiza o a uzine aprovizionează neîntrerupt toate sectoarele de construcţie de pe şantier, cu can Cliiinoî dc Nord-Est.
doua expediţie dc cercel,ari titatea necesară dc bclon ----- oOo------
a ■ ■ . ^ Jn legătură cu restricţiile
NOTE INTERNAŢIONALE pii până la 14 ani. Cei mai mulţi lucrează impuse la importurile
la exploatările forestiere şi In agricultură.
Comitetul pentru problemele muncii copi de mărfuri italiene în S. U. A.
Exploatarea muncii copiilor în U. A. ilor îşi exprimă neliniştea în legătură cu
ROMA (Agcrpres) — TASS
faptul că ziua dc lucru a majorităţii copiilor
„Comitetul Naţional pentru problemele în vigoare interzice în mod formal folosirea Toate ziarele din Roma publică o informa
numen copiilor” citează în raportul său a- copiilor pentru muncile agricole in timpul este prea lungă ţie din surse americane în care sc arata că
nual date caic dovedesc încălcarea în proporţii învăţământului. Multe state însă nu au adop In rapori sc spune: „Din cauză că nu e- guvernul italian a remis guvernului Statcloo
dc massă a legilor cu privire la folosirea tat asemenea legi şi după cum recunosc au xistă suficientă ocrotire prevăzută de lege şi Unite o notă prin care îi cere ridicarea res
muncii copiilor şi marele număr dc accidente torii raportului, legile existente cu privire pentrucă nu sc aplică în măsură suficientă tricţiilor impuse la importurile de mărfuri
care au loc printre muncitorii minori din la reglementarea folosirii muncii copiilor so legile, mulţi copil cad victime accidente italiene în S.U.A. — brânza, fructe uscate
S l) A. aplică deobicci „insuficient de efectiv”. Ma lor”. Numărul total al muncitorilor in vârstă şi produse meşteşugăreşti
După cum reesc din raport, aproximativ de până fa 18 ani care au suferit accidente
joritatea minorilor folosiţi pentru muncile a- ------oOo-----
2.000000 dc copii între 14 şi 17 ani au mun gricole nu primesc mciun fel dc salariu de în industrie nu se cunoaşte, deoarece numai
cii în timpul nnuiui şcolar 1951-1952 şi câteva state culeg dale cu privire la acci Bugetul Turcie? — un buget
oarece ei lucrează la fermele părin(ilor In
1000.000 dc copii au efectuat diferite munci dente clasificându-le după vârste „Informa
raport se spune : „Copiii arendaşilor deşi lu ţiile sosile din diferite state care înregis ai foametei şi mizeriei
în iinipul verii.
crează pentru părinţii lor şi formal nu se trează astfel de cazuri, permit să se deducă
Potrivit ultimelor date oficiale citate în ISTAMBUL (Agcrpres). — TASS
raport, în Octombrie 1951 în diferite munci angajează la lucru, sunt în realitate o parte că numărul accidentelor este marc”. Potrivit relatărilor presei, Mcdjlisut turc
din forţa dc muncă agricolă” şi au nevoie de
au fost ocupaţi 7G2.000 dc copii între 14 şi După cum se arată în raport, în statul Ca examinează proiectul de lege cu privire ta
„ocrotire”.
'K> oni şi peste 1.500.000 de adolescenţi in lifornia, în anul 1950, 1.676 de copii şi ado bugetul de stat pe 1953. După cum a decla
tre 16 şi: 17 ani. Arătând că un marc nu Potrivit unor date statistice incomplecte, lescenţi au devenit invalizi de pc urma ac rat ministrul dc finanţe al Turciei, Hasart
„un marc număr de adolescenţi între 14 şi
măr de copii nu au posibilitatea să frecven cidentelor din industrie între care 101 sunt Polatkan, în raportul său către Mcdjlis, noul
15 ani lucrează în industrie” şi sunt supuşi
teze şcolile pentrucă sunt nevoiţi să mun până la 14 ani ; 8 copii au murit în tirnpub buget prevede un deficit de peste 163.500.009
cească, autorii raportului anunţă că aproxri unei crunte exploatări. accidentelor. Raportul citează unele dale din de lire turceşti.
mativ 25 la sută d-io tinerii şi tinerele între După cum anunţă Comitetul, în 1951, mi statele New York, Wiseonsin şî Illinois. Numai cheltuielile ministerului apârăru na
!C6b«şî 1-7 ani aproximativ 5 la sută din co- nisterul muncii din S.U.A. a stabilit că a-* După cum reiese din raport, se tac în ţionale tolalizcază peste 732 de milioane de
între 14 şi 15 ani nu urmează cursu proape o treime din toţi copiii care lucrau cercări pentru a abroga chiar aceste legi mi ■lire turceşti
rile şcolare. în întreprinderi şi asupra cărora s’au făcut nimale care reglementează folosirea muncii Noul buget de militarizare a 1 urcîcî csus
90 la sută din cei care nu au frecventat cercetări, s’a constatat că erau angajaţi în copiilor şi pentru a împiedeca adoptarea o povară grea pentru inassete de oameni ai
§£c ia au lucrat -la ferme deşi legea federală mod Ilegal şi peste o treime din ei erau ro- unor legi noi. muncii.
:
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr, 9 Telefon 688 — Administraţia Slr. 6 Martie Nr. 9 Telef. 689 Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale
P T.T. Nr. 136.320 din 6 Nov. 1949 Tiparul* Întreprinderea Poligrafică DEVA, Str. Gh. Bariţiu Nr. 13