Page 31 - 1953-02
P. 31
" IN INTERIORUL ZIARULUI
— PENTRU ÎNFLORIREA AGRICULTU
RII NOASTRE SOCIALISTE
(Pag- 2 a)
— TAIER EA RAPIDA A METALULUI LA’
STRUNGURJ IN TURAŢIA REDUSA
(Pag 2-a)
COLECTIVIŞTI ŞI ŢARANI MUNCITO
RI. PENTRU A PUTEA OBŢINE RECOLTE
BOGATE, APLICAŢI AGROMINIMUL 1
(Pag. 3-a)
Învăţăminte seama Decernarea Steagului Roşu de producţie
Duminecă 22 Februarie a. c., în cadrul ţie» de partid, au reuşit să îndeplinească pla
pentru ceferişti unui însufleţit meeting a avut loc decerna nul pe 1952 în numai 10 luni şi 28 zile Un
rea „Steagului Roşu dc producţie”, colecti merit deosebit al colectivului fabricii dc hâr
vului fabricci dc hârtie ,,l Moi” Petreşti, în tie Petreşti. este acela că şi a îndeplinit pla
‘ In faţa muncitorilor, inginerilor şi teli- Trebuc să păstrăm viu în mintea noastră
hkhcnilor dela C.F.R, stau sarcini de marc cuvintele tovarăşului Gh. Ghoorghiu-Dcj, treprindere fruntaşă pc ţară în ramura in nul dc producţie pe toţi indicii.
răspundere In lupta pcnlru ridicarea trans- care ne învaţă că pentru îmbunătăţirea si dustriei lemnului, hârtiei şi celulozei. In semestrul II al anului 1952, colectivul
La festivitatea decernării Steagului Roşu dc acestei fabrici a îndeplinit ca suprafaţă pro
* porturilor pc caJea ferată la nivelul oerin- guranţei circulaţiei este absolut necesar să
j ţelor economiei noastre naţionale în plină se îndeplinească următoarele sarcini : producţie, au luat parte tovarăşul Oclieanu ducţia dc hârtie în proporţie de 111,83 Ia
desvollare. — Să se întărească disciplina in munca, Mircen, minislru adjunct la ministerul in sută. Valoarea producţiei globale a /ost de
..Buna funcţionare a transporturilor dc a tuturor ceferiştilor; să se lichideze de ur dustriei lemnului, hârtiei şi celulozei; Kiulkin, păşită cu 11,41 Io sulă, iar valoarea produc-
calc ferată — arată tovarăşul Gh. Gheor- genţă spiritul dc îngăduinţă, dc gură casca, consilier sovietic; Vârvorcanu Vasile, din ţici-marfă cu 13,08 la sută. Faţă dc semes
ghiu Dej — cere o disciplină strictă, o per de împăciuitorism şl de familiarism la unele partea CC. al Sindicalului lemn forestier, trul II al anului 1951, producţia de hârtie a
fectă coordonare a muncii intre diferite ve organe de conducere şi dc control şi să hârtie şi celuloză şi silvic, Bârliba Hara- crescut cu 5,64 la sută. valoarea producţiei
rigi ale transportului dc cale ferală”. crească exigenţa faţă dc toţi factorii dela lambic, director general în ministerul indus globale cu 13,34 la sută, iar valoarea pro
Tradiţiile revoluţionare ale ceferiştilor, circulaţie; să se asigure aplicarea deplina triei lemnului, hârtiei şi celulozei, stahano- ducţiei marfă cu 23.26 ia sută. Gradul dc o-
muncitori căliţi în focul luptelor revoluţio a principiului conducerii unice şi a stabi vişli şi fruntaşi în producţie, directori de în cupare a maşinilor a fost realizat în pro
nare împotriva curbelor de sacrificiu, şi a lităţii cadrelor care îşi îndeplinesc conştiin treprinderi din ramura lemn, hârtie şi celu porţie dc 86.02 la sută faţă dc 85 la sulă
vieţii de chin şi mizerie, hărăzuite tuturor cios îndatoririle. loză din întreaga ţară. pioni ficat.
oamenilor muncii dc apusele regimuri ale — Să se aibă cea mai mare grijă laţă Prezentând darea de scamă pc semestrul Datorită străduinţei muncitorilor şi teh
burg-iezo moşierimiî. sunt astăzi ridicate pc dc personal şi să i se creeze condiţii de II 1952, tovarăşul Blaga loan. directorul fa nicienilor, fabrica dc hârtie „I Mai” Petreşti
culmile muncii creatoare ale construirii so muncă şi de trai tot mai bune, bricii dc hârtie „I Mai" Petreşti, a arătat că a realizat ccl mai înalt indice calitativ, pc
ciolismului dc mi' dc oameni în a cărv>r — Să se lichideze cât mai repede rămâ realizările obţinulc sunt rod al muncii pline întreg sectorul hârtie şî celuloză. Producti
conştiinţă s’a imprimat adânc faptul , că t nerea in urmă in ceeace priveşte formarea dc abnegaţie şi dragoste, dcsiăşurală de vitatea muncii pe cap de muncitor a crescut
sunt chemaţi azi -Ia luptă pentru ridicarea noilor cadre la personalul de mişcare şi de muncitorii, tehnicienii, inginerii şî funcţiona cu 13,1 la sută şi cu 4 la sulă faţă dc sc-
şt mai sus a steagului acestor tradiţii locomotive, asigurându-i-se întocmai regimul rii fabricii, ca>re sub îndrumarea organizn- (Conilnuare în pag. 2-a)
'Eminenţi muncitori ca inovatorul Mozeş dc lucru şi timpul dc odihnă prevăzut dc
'Alexandru, dela Complexul C. F R. Teiuş. lege” Pentru o recoltă bogată, preţioasă contribuţie
stahanovistul turnător Danciu Petru, meca Trebuc spus însă. că mai exislă în re
nicul cincişutist Călugăru Teofil, suni du giunea noastră unîî oameni în posturi dc la îndeplinirea cincinalului în patru ani!
vadă întruchipată a eroismului în muncă, ce răspundere la C.F.R., care manifestă o to
cuprinde masse toi mai larg-i de oameni ui tală nepăsare faţă de om, care privesc cu
muncii în patria noastră. Cui nu-i poate sluji neîngăduilă inerţie efor Iu r i I e oamenilor
'pilda eroică a stahanovistu.lui Mozeş Alexan muncii de a prog.resa, de a şi aduce aportul
dru. autor a unui însemnat număr de ino lor deplin la marca cauză a socialismului.
vaţii şi raţionalizări, exemplu de modestie Numai aşa se explică atitudinea birocratica
şi vigilenţă, care tocmai datorită acestor ca existentă încă la unii conducători dela A-
lităţi. semănate în inima Ittî de învăţătura telierelc C.F.R. Sîincria, care nu apreciază
partidului nostru, a preîntâmpinat un ac just iaplul că tovarăşul Zudor Alexandru,
cident care ar fi pus în primejdie viaţa on lin om sârguincios. modest, cinstii şi cu
. menilor şi ar fi adus mari pagul>e dragoste de muncă, s'a calificat în cadrul
statului sau exemplul asemănător al atelierelor. însă. deşi au trecut 6 luni el
mecanicului staha-novist Călugăru Teo nu a fost încă examinat şi încadrat în ca
fil ? atiludine de înaltă conştiinţă so tegoria şi la locul ce i se cuvine.
cialistă. de abnegaţie şi devotament — opu Nu poate fi îngăduilâ atitudinea dcadrep-
să părerilor demobilizatoare a unnr „în tui împăciuibristă o tovarăşului Luca. şe
cercaţi specialişti” — a dovedit şi stahá ful gări’ Orăştîc faţă dc o sarcină atât de
no vistul Danciu Petru, dela Atelierele C.F.R. importantă cum este difuzarea la timp a
Simcria. care cu încredere în forţele co presei, care se mulţumeşte doar să-l „mus
lectivului pe care I conduce, a reuşit să tre” pc magazionerul staţiei pentru con-
' lloarnc pentru prima dală piese complicate, damnabîla-î nepăsare, dc a ţine două zile
deosebit de trebuincioase reparaţiilor loco- HODOR MATEI LUPŞA ANGHEL
ziarele aruncafe prin magazia gării. t¿iran muncitor Sălciua ţăran muncitor Pojoga
molivclor şi utilajului
Organizaţiile dc part'd şi sectorul politic,
Exemplul acestor neobosiţi pionieri ai Hotărirca guvernului şi partidului din 5 mai mare parte din gunoiul dc grajd. In
noului, ai curajului, ai vigilenţei şi ai spi au datoria de a cultiva necontenit în munca Februarie a c., este un prc(ios ajutor pen zilele care ne mai despart dc începerea cam
ritului de creaţie şi sacrificiu însufleţeşte, ceferiştilor spiritul dc intransigentă faţă tru noi (tiranii muncitori fiindcă ea ne arată paniei dc Insămănţărl. vom termina în în
dă vigoare miilor de muncitori ceferişti de de orice lipsuri, de a întări răspunderea ce trebuie să facem pentru ca să putem ob- tregime transportul gunoiului la câmp, vom
pe întinsul regiunii noastre. în lupta spor personală a tuturor oamenilor muncii dela fine în acest an o recoltă bogată. Spre deo pregăti seminţele dc care avem nevoie. te
nică pentru a da viaţă sarcinii trasate de C.F.R., punând la loc de cinsle crilica şi sebire dc trecut când nimeni nu se interesa vont cttrăla şi trata şt vom încerca puterea
.iubitul nostru conducător. tovarăşul Olt. autocritica pc care trebuc să o folosească de soarta agriculturii, când pe lângă fap lor de tncolţirc, pentru ca atunci când pă
tul că (tiranii muncitori erau jefuiţi in voie mântul c svăntat şt bun pentru arat să pu
Glieorghiu Dej r îndeplinirea cincinalului fn şi să o încurajeze; să păzească pc oamenii
de moşieri şi chiaburi, când nu lt se dădea tem fi cei dintâi care să ieşim la însămânţat
■patru ani cinstiţi care critică cu curaj, dc represa nicio atenţie din partea statului şi erau In campania agricolă din toamna trecută
Faţă de aceste figuri luminoase, iubite şi liile birocraţilor şi a tuturor celor ce încer complect lipsifi dc orice îndrumare şi aju raionul nostru a primit drapelul roşu de
lapreciate dc toţi oamenii cinstiţi cu care eî că să înăbuşe critica tor agrotehnic, astăzi partidul şi guvernul raion fruntaş pe regiune. Noi suntem man
se mândresc, mai există pe alocuri unii Tovarăşul Gh Gheorgliiu-Dej, în cuvân noslrn acordă o atenfie deosebită dcsvoltării dri de această victorie şt suntem hnturîp
oa-meni înapoiaţi, l-ipsiţi de simţul datoriei tarea rostită la Consfătuirea pc ţară a Ce agriculturii, fereşte pe ţăranii muncitori de să facem totul pentru ca raionul nostru să
exploatarea chiaburească şi i aftită pc toate
işi al onoarei de a fi muncitor ceferist şi feriştilor. arată cât este dc greşită poziţia căile să poală smulge pământului recolte fie fruntaş în campaniile agricole dm anul
care au o atitudine lipsită dc vigilenţă şi unor conducători, cai c şt rezervă ei drep lot mat bogate, pentru a-şi ridica nivelul acesta. Pentru aceasta, noi vom fi cei din
tâi care vom începe insămânfatul; îndată
(răspundere faţă de munca importantă ce o tul de critică, şi socotesc că oamenii de de trai, politic şi cultural ce terenul s'a svânlat, vom aplica regulile
prestează, cum este impogatul Marcoves'u rând trebue să se mulţumească doar cu au De un mare ajutor in munca noastră dc agrotehnice aşa după cum prevede agrnnn
«din Simcria. care lucrează cu „capul în tocritica. iluslrând acest lucru prin învă zi cu zt şi In lupta pentru mărirea produc nimut şî vom termina însămănţărite din fie
ţiei la ha., este broşura „Regulile agroteh
nori“ lipsit dc răspunderea ce j-o »ncumbă ţătura tovarăşului Stalîn care ne a- care epocă stabilită de Ministerul Agncut
ttice pentru principalele plante de cultura * turti, cu 5 2ilc înainte dc termen fnsămăn
această sarcină şi cate, numai datorită vi rată că : „există la calea ferată lu pe care partidul a pus o la îndemâna noastră. ţările din epoca ll-a le vom termina până
gilenţei ascuţite a mecanicului stahanovist crători în posturi mari şi lucrători care In această broşură, sunt arătate regulile îna în ziua dc 23 Aprilie, adică cu 7 zile îna
Călugăru Teofil, a fost împiedecat de a stau în posturi mici. Dar nu există în trans intate de lucrare a pământului, reguli pe inte dc termen, tar până la 30 Aprilie — în
i «cauza pagube mari statului. port oameni inutili sau neînsemnaţi. înce care până acum nu am avut posibilitatea cinstea zilei de / Afar — vom termina şi
să le cunoaştem. Ele pot fi aplicate cu multă
O atitudine înapoiată, lipsită de râspun- pând cu cei maî mari conducători şi termi însămănţărite din epoca a III-a
uşurinţă de fiecare ţăran muncitor. Aplica
j'dcre a dovedit şî fochistul Ciolna Petru, de nând cu lucrătorii mici, inclusiv acarul, in rea lor cu stricteţe în toate muncite agri In acest scop, chemăm pe to(i ţăranii mim
»pe locomotiva de manevră dela secţia I!-a clusiv ccP care unge roţile vagoanelor. In cole, este o garanţie sigură că In acest an citori din raionul nostru ta întrecere patrio
tică şi propunem comitetului executiv al sfa
vagoane, care plecând din serviciu. în mod clusiv femeia de serviciu, toţi deopotrivă sun! vom culege recolte cu mult mai mari ca tului popular raional ca in numele ţăranilor
nejustificat, şi a lăsat în părăsire locomo Însemnaţi, întrucât transportul reprezintă o până acum. muncitori din raionul lila, să cheme la în
Până acum. am terminat de reparat piu
tiva. înlr'o stare care. dacă nar fi fost ob bandă rulantă, unde este importantă munca trecere patriotică toate raioanele din regiune
gurile, grapele, maşinile şi alte unelte de
servată de muncitorii din secţie, ap, fi dus fiecărui lucrător, flecarul şurubaş”, care avem nevoie în campania agricolă de MODOR MATEI şi LUPŞA ANGHEL
la degradarea locomotivei/ ^jAcest adevăr nu ttebue uitabl primăvară şi am transportat la câmp cea ţărani muncitori com. Pojoga Raionul llia
