Page 32 - 1953-02
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI
Colectivişti şi ţărani muncitori, Muncă entuziastă
la mina Lupeni
pentru a putea obţine recolte bogate, aplicaţi agrominimul!
Hotârîţi ca fn aoest an să-şi îndeplinească
sarcinile de plan fnaiinto de termen, minerii
Pentru realizarea unei producţii sporite la ha., gospodăriilor agricole te-a fost pusă ta îndemână pentru prima dală anul din hrLgiada oondusă de minorul fruntaş Kun
trecut, broşura „Regulile agrotehnice pentru principatele plante de cultură". Prin această broşură, gospodăriile de stat, gospodă luiiu deJa sedonul Vfl al minei Lupeni,
riile colective. întovărăşirile agricole şi ţăranii muncitori au primit un sprijin de mare valoare din partea statutul nostru demo desfăşoară tot mai taig steagul întrecerii
crat popular. Aplicarea cu stricteţe a regulilor prevăzute în ea. înseamnă o recoltă bogată şi o calitate superioară. înseamnă mal socialiste Datorită unei juste repartizări a
multă pâine şi mai multe produse agricole. munoitorilox şi prin ajutorul dat de către
Este o datorie patriotică pentru fiecare gospodărie agricolă să aplice cu stricteţe aceste reguli înaintate de lucrare a pă inginerul Kir loan. această brigadă a reuşi!
mântului, In scopul ridicării producţiei agricole. Publicăm mai jos fragmente din agrominim: ca pe prima decadă a lunii Februarie să-.şl
depăşească norma ou 35 la sulă
Rezultate f-rumoase a obţinut şi brigada
Asigurarea seminţelor aleşi pentru sămânţă se vor păstra până la La proba l-a au încolţit 92 din 100 boabe condusă de tânărul Purdea Sever care 06'-*
ţnsâmânţaje, fn magazii curate. aerisJle, .. „ ,, 93 .. 100 ţine zilnic depăşiri de normă între 25-39
Toate gospodariile agricole individuale, unde vor ii cât ma] des controlate pentru a .. .. 3-a ,. 95 ' 100 ..
gospodăriile agricole colective, gospodăriile la sută.
preîntâmpina vătămarea lor. îngrijirile ce .. 4-a „ „ 92 .. 100 Succesele dobândite de minerii din sec
agricole de stat şi gospodăriile anexe ale in se dau seminţelor fn timpul păstrării sunt: Total . . 372 400 ..
stituţiilor. Întreprinderilor şi comitetelor e- lopătanea. vânturarea. aerisirea magaziilor torul VII al minei Luponi dovedesc voinţa
xoculive ale staturilor populare, sunt obli Procentul mediu va li: 372:4 =93%. nestrămutată a acestora, de a contribui la
şi oombatcroa insectelor (gărgăriţelor, pă- Aceasta înseamnă că din 100 kg. seminţe realizarea planului înainte de termen
gate să şi asigure, din producţia proprie ienjenilor moliilor, elc.l încolţesc numai 93 kg., iar 7 kg nu încol DINU R. IOAN
sau din schimb, întreaga cantitate de se
ţesc. Stabilirea procentului de înoolţire în
minţe necesare însămânţării suprafeţelor Germinaţia (încolţirea)
prevăzute fn planul lor de cultură gospodăriile de stat şi colective sc va faoc Să îndeplinim planul
Verifica>nea puterii de înoolţire se va or numaf Dontru control, rezultatul definitiv tl
Seminţele rcoitnoscute. corespunzătoare la transporturi în 10 luni
ganiza în fiecare sat. î-n mai mulle puncte: dau laboratoarele regionale pentru contro
standardului, vor constitui fondul de se La secţia transporturi Gura Barza. întrec
şcoli, sediul sfătuim, la şefii de sectoare şl lul seminţelor unde gospodăriile vor expedia
minţe penlru efectuarea schimbului fn sec
la cultivatori probe, obţinând buletine de analiză oficiate. cerea socialistă ia amploare din ce In ce maf
torul de stat. oolectiv. întovărăşiri şi indi- Penlru a stabili puterea dc încolţirc. se Pulorea de încolţire pe care trebuie să o mare în rândul şoferilor Aslfel. tovarăşul
ividual Toate gospodăriile agricole trebuie iau patru probe de câte 100 boal>e din se aibe fiecare iei dc sămânţă este arătată la Tod Aron. utemist şi Mecea Gheorghe şo
să schimbe seminţele necorespunzăfoarc cu feri. şi-au luat angajamentul să termine pla
minţele curate, care se pun In patrii farfu capitolul privind fiecare cultură în parte
seminţe de calitate rii adânci, pe un strat de 2 3 degete nisip nificatul de „tone" km. ce le revine pe anul
La stabilirea necesarului de seminţe, se Tratarea semrnfefor 1953. în 10 luni.
curat, cernut sau pe hârtie sugativă, care
vor lua ca bază de calcul cantităţile de Angajamentul tovarăşului Mecca şi Tod a
se udă Seminţele de grâu, orz şi ovăs. condiţio
seminţe la ha recomandale de Ministerul şi fost încununat de succese Astfel, tovară*
BoaI>elc se aşează la distantă dc arca un nate şi cu putere de Incolţice verificate, sc
Agriculturii (menţionate In pag 35-36). şui Tod Aron, transportă materiale cu camio
cm. unele de ol lele vor trata obligatoriu contra mălurei şi tă
Farfuriile se acoperă cu farfurioare sau ciunelui Tra'aTea grâului contra mălurei nul său. în contul lunii Mai a anului curent,
Curăţirea şt alegerea semitelor iar tovarăşul Mecea Gheorghe, lucrează In
;
cârpo umede şi se pun intr’un loc aerîs l, se face conform instrucţiunilor anuale date
Seminţele tolosHc la insămânţări trebuie ferit de lumină şi ta căldură de Ministerul Agriculturii. , contul lunii Aprilie a c. Aşa au înţeles ei să
să fie curate şî sănătoase şi să încolţească Seminţele de: grâu, orz. ovăs. secară, po Tratarea contra lăoiunelui sburător şi îm muncească pentru îndeplinirea cincinalului
h:ne Dcasemenea. trebuie să fio din soiuri rumb. mazăre, fasole, linte, bob. năut câ brăcat al ovâsiduî, se faoo pe cale umedă în patru ani
ameliorate potrivite pentru regiunea res nepă, in. măză-richc. lucerna şi trifoi. în- cu soluţie •j'l-abă de formol (la 100 litri apă DEMIAN ALEXANDRU
pectivă sau din populaţiunî tocale valoroase oolţcsc la temperatura de 18 20 grade se dă 350 cm. c. de forma lină 40%). soco
care in decursul timpului s’au aclimatizai Seminţele de: bumbac, mei. orez,, muştar, tind 70 litri soluţie pentru 1000 kg. seminfc, Programul filmelor
s» au căpătat rezistenţă faţa de boli, in ricin, floarea soarelui, rapîţă, soia, sorog prin scufundare In cursul săptămânii viitoare pe ecranele
secte. cădere, secetă sau ger şi care au dat şi toate ierburile graminee, încolţesc bine Tratarea contra tăciunelui sburător al cinematografelor din regiunea noastră rulea
producţii sigure in ultimii ani dacă temperatura se schimbă zilnic şi a- grâului şî orzului se (ace numai în insta ză următoarele filme :
nume: 18 ore seminţele se ţin la tempera laţii speciale LaDcva : delà 2—5 Mariié, „Elefantul şi
Curăţirea şi alegerea seminţelor se tace
tura de 18 grade Celsius şi apoi 6 ore la Sămânţa de porumb, ce se semăna pe lo FrângHiuţa” şî „Artcrioscleroza” : deia 6—10
cu ajutorul vănturătoarel. triorului sau se
temperatura de 30 grade Celsius turi scminoîere. se va trata cu prafuri con Mariié, „Mizerabilii” seria l a.
lectorului
Dacă schimbarea temperaturii nu se Ira mălurei, ISO gr. la 100 kg sămânţă La Afba-lulia : delà 2—4 Martie, „Doua
Curăţirea seminţelor se face In baza unui
poale face, seminţele se vor ţine la germi Tratarea seminţelor se faoc după insfmo brigăzi şi Maiştri lopitori” ; delà 5—8 Martie
plan întocmii dc sfaturile populare raionale.
4
nat 3 4 zile mai mult ţiunile dctaiîa c ale Ministerului Agricul „Cadavrul viu”
Centrele de curăţire vor fi puse In funcţie Aerisirea seminţelor puse la încolţit se turii, la oenlrele stabilite de sfaturile popu La Brad : deta 2—4 Martie, „Chestiunea
şi vor lucra sub îndrumarea unui responsa
asigură prin aceea că. farfuriile nu se aco lare Rusă şl Hcfgoland” ; delà 5—8 Mariié, „Bol
bil Agentul agricol va îndruma şi controla peră complect, ci se lasă loc pentru pătrun Responsabilul centrului va ţine evidenţa navul închipuit'', „Revolta Rebuturilor'’ şi
activitatea centrelor şi va ţine evidenţa se
derea aerului In timpul cât durează încol- zilnică a cantităţilor tratate „Daruri smulse naturii”.
minţelor curăţite, luând măsuri ca toţi cul ţirca. se va avea grijă ca nisipul sau suga Responsabilul centrului va fi ajutat de La Haţeg : delà 2—4 Martie, „Aşa s'a că
tivatori» să-şi cureţe la timp seminţele
tiva să fie fn permanenţă umede către şefii de sectoare care vor mobiliza şi lit Oţelul” ; delà 5—8 Martie, „Oameni in
Gospodăriile agricole de stat şi oolective La cea mar mare parte din seminţe, în- îndruma agricultorii spre aceste centre, haine cadrilate”.
Îşi vor curaţi seminţele în cadrul gospodă colţirea ţine opt zile. afară de orez. bob. conform planului întocmii în acest scop La Hunedoara : delà 2—8 Mariié, „inimi
riei. cu maşinile proprii sau cu cele mise la năut. floarea soarelui, sfeclă, mac. sorog Gospodăriile ag»ricole de stat şi gospodărire de Oţel” şi „Innotul in URSS” : delà 0—15
dispoziţie de SM T care germinează în 10 zile. iar ricinul, ier agricole colective vor trata sămânţa în ca Martie, „Nastratin Hogea”.
O deosebită atenţie se va da alegerii po burile şi seminţele de legume. în 10 14 21 »1 drul gospodăriilor. Agentul agricol va în La Orâştie : delà 2—4 Mariié, „Reîntoar
rumbului de seminţe Alegerea porumbului chiar 28 zile tocmi un plan dc muncă pe sectoare, gos cerea victorioasă”; delà 5— Martie, ..Noul
se va face din lan şi patul Şt'hilcţii de se După treoerea perioadei de fncolţire, se podării şi zile. pentru a «vila aglomerarea învăţător şi Atomul la Răspântie”
minte trebuie să îndeplinească condiţiile numără seminţele încolţite, şi apoi se face şi timpii morţi. La Petroşani : delà 3—9 Mariié „Şcoala
prevăzute de capitolul despre cultura po media după rezultatele obţinulc ta patru In scopul scurtării perioadei de vegetaţie Calomniei”
rumbului probe Presupunem că ta cele patru probe în câmp şi a măririi şi îmbunătăţirii pro La Sinieria : delà 2—4 Martie, „Canlcmi-
Seminţele condiţionate precum şi ştiuleţii am obţinut următoarele rezultate . ducţiei, se recomandă iarovizarea seminţelor. riştii” ,.l Mai” şi „Zile însorite”.
Oecernarea Steagului Roşu de producţie Căminele culturale sprijină pregătirea
campaniei agricole de primăvară
(Urmare din pag, l-o) industriei hirfiei şi celulozei li s'au înmânU
mcslrul I 1952. iar preţul dc cost a fost re insigna ministerului „Evidenţiat fn întrece In zilele acestea au sosit la redacţia zia ral a urmul câte un irumos program artistic
dus cu 2 la sută faţă de sarcina planificată rea socialîsfă pe ramură” Asemenea insigne rului nostru mai multe corespondenţe de!n ax a* în cca mai mare parte pe pregătirea
Deasemem. întreprinderea a realizat ecu au primit un însemnat număr de stahano- diferiţi activişti ai căminelor culturale, care campaniei de primăvară
nemîi însemnate prin reducerea consumului vîşti printre care ■ Zaplanic loan, lompoş ne scriu despre activitatea cu'turală şi ar Bibliotecile dela aoeste cămine culturale
specific de materii prime, materiale directe, tosîf, şi alţi muncitor* de!a fabrica ..I Mai” tistică ce se desfăşoară în prezent la cămi distribuie tiranilor munc tori cârti şi broşuri
:
energie şi aburi, valoarea economiilor rea- Petreşt» : Răuţă Nistor. Olleanu Ana Ză r nele culturale dela sale fn legătură cu minimele agro’chmce şi lin
tizale li ind de I 046.466 lei faţă de 739,000 neşti; Rndu Elena. Tânase loan „Steaua Aşa de pîfdă, tovarăşul Traían Miclută :
lei planificaţi Numai în semestrul 11. 1952 Roşie” Bacău , Gafiţa foan. Cionlu Vas'le. şezători fn caie se citesc In eoîcct v cu u'ac
tare sau se prezintă recenzii a difrritelor cărţi
au fost realizate economii în valoare de inginer Weis Marcel „Comuna din Parii;: din comuna Baia de Criş. ra onul Brad. to cu conţinut agrotehnic
670 000 Ici Planul de creştere al produc Piatra Neamţ ; Guran loan, energeticul şef varăşul Rotam D. loan, din salul Bacea.
tivităţii muncii pe semestrul II. 1952. a loi.1 dela ,. I Septembrie” Buşteni: Plcşa Du tovarăşul Mclînfe şî tovarăşa M Radu. din Corespondentul Bogdâneî Pavel din co
îndeplinit în proporţie de N3 la sută, iar mitru ..Reconstrucţia” şi mulţi atţii muna Jina. raionul Sebeş, ne scrie ci în
comuna Hărţăgoni. raionul Mia. ne scriu că
planul de valorificare a deşeurilor a (os! de Luând cuvântul, conducătorii întreprinde la căminele culturale din aceste comune, ac planul de muncă al căminului cultural ne
păşit cu 24 16 la sută cantitativ şi cu 30,95 rilor şî stahanoviştii prezenţi la aoest mc tivitatea culturală şi artistică se desfăşoară Irim. L, colectivul acestui clrnin cultural a
la sută valoric eling, şi-au luat angajamente sporit** !n
După darea de seamă şi după aprecierea scopul îndeplinirii cincinalului în patru an: în sprijinul pregătirii campanioi agricole de trecut sarcina ca. odată cu începerea cam
făcută de tovarăşul Bârlîha Hnralamb'e, di Utemistul Dan loan. dela Znrneşti. ce! mai primăvară paniei de primăvară, echipa artistică să facă
rectorul general al direcţiei hârtiei şi celu tânăr stahanovîst din ţară pe ramura in La toate căminele de mai sus — ne scriu mai multe ieşiri pe teren fa căminele cul
lozei reprezentanţii falirîcei „Nicolac Băl - dustriei hârtiei şi celulozei a arătat că mun corespondenţii — Hotârîrca Consiliului do turale din jur
ccscu" Zărncşti. au predat steagul roşu de citorii dela această fabrica vor lupta cu Deşi suntem numai în perioada de pregă
producţie tovarăşului ministru adjunct Ochea- hcfărîre pentru «a readuce steagul roşu de Miniştri şl a C.C af P.M.R din 5 Februa
rie a c., privind începerea şi desfăşurarea tire a campaniei de primăvară lotuşi echipa
nu Mircea, care l-a fnmânat delegaţiei de producţie în fabrica lor. Stahanovista Maior
stahanovîşli dela fabrica „1 Mai” Petreşî». Maria, dela fabrica „Comuna din Paris” campaniei de primăvară, a fost larg des- artistică a acestui cămin a trecut deja la
In numele muncitorilor, inginerilor şi tehni Piaira Neamţ, după ce a fefîcital muncitorii bătulă de către ţăranii săraci şi mijlocaşi. 15 Februarie la prima ieşire pe teren Eşi-
cienilor tovarăşul Blaga loan directorul fa dela „I Mai” Petreşti. i-a avertizat că mun Cu ocazia acestor prelucrări şî desbaten au rea a fost făcută la căminul cultura’ din
bric»' .1 Mat” Pefreşti a chemat la între citorii din fabrica ei sunt pretendenţi serioşi Poiana Sibiului.
fost evidenţiaţi o seamă de ţărani muncitori
cere socialistă toate fabricile de hârtie din ai steagului roşu de producţie
ţară. In soopul îndeplinirii planufuî cincinal Pupă masă. a avut loc un bogat program care s'au situat In fruntea muncii de reparat După corespondentele tooarAşilor :
In 4 ani artistic dat de orchestra, corul, echipele ar-, unelte şl a căratului de gunoi. După .pre Troian Micluţă, Rotaru D. loan,
Cedot maf buni stahanovişti din ramura listice şl oele 2 famfare ale întreprinderii lucrări şi desbaleri, la fiecare că ruin culţu- Metinte, Al. Radu şi Bogdanei Paoel
k