Page 33 - 1953-02

DRUMUL SOCIALISMULUI

TRIBUNA AGITATORULUI Conferinţa regională din

Pentru înflorirea agriculturii noastre socialiste domeniul asigurărilor sociale
In ziua de 22 Februarie 1953, Consiliul '
'Agitatorii din sectorul sooiaiist al agri­ vitalea şi agitatorii : Orşa Gherasic, Mă- In aceste sectoare însă, munca politică dc Sindical Regional, a organizat fn sala clu­
culturii din raioanele. Mia. Hunedoara şi oeanu Abel, Suciu Moisc, Săsăran Mihai massă se desfăşoară cu ma.r.î lipsuri Ac'.i- bului Transport şi Comunicaţii din Simonta,
Haţeg, stau întrunii zilele trecute intrio con­ şi alţii. vilalen agitatorilor mi este îndeajuns de o conferinţă cu scopul de a analiza felul
sfătuire organizată de secţia de propagandă In comuna Râu Bărbat din raionul Ha­ orientată spre înlăturarea principalelor lip­ cum sta desfăşurat controlul obştesc pe li­
şi agitaţie a Comitetului regional de partid, ţeg, organizaţia de bază a dat comunişti­ suri şi acestea nu fost scoase cu tărie !n nia asigurărilor sociale şi de a prezenta
consfătuire care a prilejuit o largă analiză lor sarcina de a desfăşu-ra o largă munca iveală în cadrul consfătuirii şi criticate cu delegaţii aleşi pentru Conferinţa Internaţio­
a muncii de agitaţie şi un preţios ajutor politică dc massă. pentru a convinge ţăranii ascuţime dc agitatorii care au participat !n nală dela Vicna.
pentru îmbunătăţirea ei în viitor. muncitori să constituc o gospodărie agricolă marc număr In discuţii, făcând preţioase In cadrul oonferinţei, tovarăşa Bodea E-
isupra felului cum munceşte şi îndru- colectivă. Munca comuniştilor a dat roade propuneri pentru îmbunătăţirea muncii. 'eonora. preşedinta sindicalului regional de
mează organizaţia dc bază activitatea agi­ pcntrucă ta înscriere, printre primii au fost In multe locuri sta dovedit că agitaţia ar« învăţământ, a prezentat un referat în care
tatorilor. cum agitat orii luptă pentru atra­ ei, reuşind ca în luna Iulie anul trecut, să un caracter îngust. Ţăranii muncitori tui a făcut o amplă expunere asupra Impor­
gerea de noi membri în gospodăriile colec­ constituie gospodăria colectivă „Drumul So­ sunt îndeajuns informaţi asupra perspecti tanţei ce o prezintă Conferinţa Internaţio­
tive şi întovărăşiri dc tip T.O.Z., cum se ci aJistnuIui”. vclor ce sc deschid în fata lor alunei când nală ce va avea Ioc în cur.lnd In Viena. asu­
pregăteşte campania însămânţari;!or de pri După constituirea gospodăriei colective, muncesc în gospodării colective şi întovără­ pra sistemului s:>cîn l şi al proiecţiei munciî
;
măvară şi cum agitatorii folosesc în munca comunişti ca; Dănescu Petru, lari Anton. şiri agricole In desfăşurarea muncii de până ta U R S S., şi ţăriile de democraţie popu­
lor gazetele de poretc, au fost prezentat© acum s’a dovedit că diversitatea formelor de lară. precum şi asupra situaţiei d>n ţările
Bercu foan. Bârlea Ghcorghe, Adămescu
referate rle agitatorul Bolea lo;in, dc!? Eruţ şi mulţi alţii, împărţiţi pe sectoare şi agitaţie a fost nesatisfăcătoare Nu sta fo­ capitaliste.
gospodăria colectivă „Drumul lut Lenin” din numere dc cose. au continuat cu acel-iş losit fn măsură suficientă agitaţia vizuală A doua parte a conferinţei, a fost ur­
llio. agitatorul Adămcscu Eruţ. dola gospo­ mată dc discuţii în jurul raportului prezentat
devotament munca de agitaţie. Un sprijin S’a neglijat deasemeni popularizarea suc­
dăria colectivă „Drumul Socialismului" din real le-a fost în munca lor. pe lângă cons­ ceselor din gospodăriile colective, populari­ de tovarăşul taoob Ladistau, secretar al
Râu Bărbat. agitatorul Sârbu Viorel dela Consiliului Sindicali Regional, în care s a
fătuirile şi instructajele avute „Ca rnctuJ zarea fruntaşilor în muncă, ncfolosindu-se
întovărăşirea „Viaţă Nouă" d:n satul Tâm­ oglindit activitatea desfăşurată de comisiile
Agitatorului" şi presa, care le indicau o se pentru aceasta decât fn prea mică măsură
pa şi Cornescu Xcnja, responsabila gazetei rie de metode practice pe care !e-au folosii. gazetele de porete, foto-gazetele sau mu- de oontrol obştesc în minele Văii Jiului.
dc perete dela gospodăria dc stat Căi an. galoanele. Problema vigilenţei, demascarea Combinatul Siderurgic „Cil. Gheorglmi-Der"
> Din referatele prezentate o reeşt clar, că îndemnurile de zi cu 2Î ale acestor agi­ Hunedoara, uzina „Victoria” Călan. C F R.
tatori. au făcut ca gospodăria sâ progre­ svonurilor şi acţiunilor duşmănoase, a fost
organizaţiile dc bază se preocupă şi desvolîă deasemeni privită în unele loouri cu uşu Simcria, şi altele
cu succes munca politică dc massă, iar ac­ seze Colectiviştii au început să muncească rînţă In încheiere, tovarăşul Istrata Vasile.
tivitatea agritatorilur în mare măsură este cu drag, să îngrijească bunurile gospodă­ preşedintele Consiliului Sindical Regional
riei. să transporte bălegarul pe ogoare şi Agitatorii au tras însă din toate acestea,
încununată dc roade. a arătat oomitetelor sindicate şî tovarăşi­
Organizaţia de bază a gospodăriei colec­ să încheie primii pe raion campania agricola preţioase învăţăminte. Consfătuirea a cons­ lor ee muncesc pc tărâm social, că sarcina
tive din Mia. care analizează periodic mun­ de toamnă Fn prezent, activitatea agitato­ tituit pentru toţi agitatori! un preţios schimb lor pentru viitor este de a da o şi mai ma.re
rilor este şi mai intensă în vederea pregă­ dc experienţă, unde au avut prilejul să cu­
ca agitatorilor, a obţinut rezultate frumoase importanţă muncii de asigurări sociale şi
în munca dc zi cu aâ din cadrul gospodăriei. tirii campaniei de primăvară. noască oare le au fost lipsurile şi succesele de protecţie a muncii, arătând totodată mă­
T
Fiind temeinic instruiţi şi bine pregătiţi asu­ Agitatori ca. Popa Adam, Biscăreanu loan şi să sc înarmeze cu noi cunoştinţe, cu m surile ce trebuesc luate imediat pentru în­
metode de muncă
pra problemelor despre care trebue să se şi alţii, au reuşit ca în urma muncii pe care lăturarea lipsurilor şi îmbunătăţirea con­
ocupe permanent, agitatorii stau achitat bine au desfăşurat-o, să obţină rezultate rod­ Pentru a face ca munca din jurul său diţiilor de apărare a sănătăţii muncitorilor.
şi la limp dc sarcinile cc le au fost încre­ nice. ţăranii muncitorf membri ai întovără­ să înainteze, trebuie în primul rând să fie
dinţate şirii agricole „Viaţă Nouă” din satul Tâm­ cl exemplu în munca, să popularizeze f<run
’n munca de mobilizare a tuturor colec­ pa. să întâmpine campania dc primăvară cu laşii şi metodele apUcatc de ei. să i stimu­ Nici o milă faţă
tiviştilor Ia lucru, pentru buna îngrijire a uneltele reparate în întregime, iar întovă­ leze şi să critice pe cei rămaşi în urmă de chiaburii sabotori
animalelor, a uneltelor dc muncă şi pent’U răşirea să mai primească tn sânul său încă Pentru a putea face faţă sarcinilor, agi­
atragerea în gospodăria colectivă a tot mai 7 familii tatorul trebuie să fie bine pregătit, sâ stu­ fn comuna Cristur raionul Hunedoara,
mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi, agitatorii In cadrul muncii de agitaţie, un mijloc dieze pentru a f-i el bine documentat asupra planul de colectări Ia produsele de toamnă
au dat dovadă de multă pricepere Rezul­ puternic de educare, de mobilJz-are şî orgj- problemelor co Ie dosbate In munca sa nu sta reailîzat aproape în întregime. Ţăranii
tatele muncii lor stau dovedit a fi cu atât nizare a muncitorilor, îl constituie gazeta trebuie să uite nioio clipă dc desvolfarea săraci şi mijlocaşi şi-au îndeplinit datoria
mai bune cu cât agitatorii au reuşit să fie de perete De un asemenea mijloc preţios spiritului de vigilenţă, să combată svonti- patriotică de a preda stalului la fîmp şî în
5
ei în primele rânduri ale oricăror munc . stau folos-t şî agitatorii dela gos^odaca rîlc şi să demaşte acţiunile chiaburilor. S? bune condiţiunî cotele la toate produsele de
Agitatorul Tudor Florea. care desfăşoară de stat din Călnn. Această gazetă a oglin­ pună critica la loc de frunte toamnă. Chiaburii au încercat însă sâ sa­
neobosit munca de agitaţie, explicând colec­ dit succesele în muncă, lipsurile şi greută­ Foto6Înd în munca sa toate formele agi­ boteze colectările dosindu şi însemnate can­
tiviştilor cum trebuie să muncească pent'u ţile La gazeta de perete au fost scrise o taţiei vizuale, folosind ziarele, lozincile, pa- tităţi de produse La controlul făcut dc or­
a avea succese tot maî frumoase, cum tre­ serie de articole care au contribuit mutt ta nourita. caricaturile, caravanele cînemtogru- ganele de stal pentru colectare, stau des­
buie să îngrijească vitele şi uneltele care îndeplinirea planului, la desfăşurarea între­ f-îoe. graficul, drapelele pentru evidenţiaţi, coperit şi de data aceasta acţiuni mârşave
sunt bunuri ale întregului colectiv, stă în cerilor socialiste, etc. Fiind stimulaţi prin etc., agitatorul va dobândi rezultate rodnice ale chiaburilor, duşmani înrăiţi ai poporu­
tre colectiviştii fruntaşi, fiind un bun exem­ gazeta de perete tovarăşii : Frâncu Gheor- în munca sa lui muncitor
Astfel, la chiaburul Sâncrăîan loan Pecii,
plu Ia toate aceste munci La fel ca el. mun­ ghe. care a confecţionat un car tn mod vo­ Rezultatele muncii de agitaţie vor fî în',â sta găsit dosită cantitatea dc 1500 kg po­
ceşte şi agitatorul Lupşa loan, care mun­ luntar, Ghero Gavrîi dela sectorul porcin cu atât maî eficace cu cât organizaţiile de rumb mucegăit. Deasemeni, la ohiaburul
ceşte cu râvnă, îndeplinind ţoale sarcinile care a obţinut o depăşire dc 65 la sută, Vâr- bază vor şti să instruiască agitatorii, să-i în­ Muntcanu Toan zis Busuioc s’a găsit dosită
înainte do termenele stabilite El, îndeamnă dea Nicolae care aplicând metoda Ivan Bu- drume şi să controleze activitatea lor î î- aceeaşi cantitate de grâu, floarea soarelui
şi alte produse
zi de zi pe colectivişti să nu lipsească dela neev, la arat şî însămânţat, a avut o de demnându i să studieze necontenit din bo
întreaga cantitate de produse a fost con­
:
muncă, să facă lircru de ca! tatc şi să de­ păşire dc suta la sută. ei au muncit cu şi gata experienţă a agitatorilor sovietici şi să fiscată. iar chiaburilor lî stau dresat acte
pună eforturi pentru înflorirea gospodăriei mai mult spor, făcând ca exemplul lor să lie aplice cele învăţate. de dare în judecată
lor In aoeiaş măsură îşi desfăşoară acti- urmat şi de alţi tovarăşi. E. MARCU N BANCIU

îăierea rapidă a metalului la strunguri în turaţia redusă Acesta se deosebşte de cel obişnuit prin a- gar cu calificare mijlocie. Ea este aplicabilă
ceea, că posedă două tăişuri. Tăişul normal şi în cele maî mari uzine şi în atelierele de
(Preţioasa iniţiativă a lut Vasfliî Kolesov) se înfige în piesa şi scoate stratul princi­ reparaţii şi în atelierele S.M T-urilor.
pal de metal Paralel cu axul pîcsii prelu­ Dar ce largi perspective în tăierea meta­
de IRINA KOJEVNIKOVA crate, este aşezat un al doilea tăiş Desti­ lelor va deschide îmbinarea accelerării îna­
Parcă mai ieri tânărul Vasili Kolesov, u Obişnuit strungul prelucrează cu o viteză naţia lui este sâ cureţe asperităţile şi inegali­ intării cuţitului şi a vitezelor înalte?
venii să lucreze la uzina constructoare de de înaintare a cuţitului de 0.2 — 0,5 mm. tăţile împreună cu inginerii Kadkova şi Ka- Noua metodă dc tăiere fu aplicată cât se
maşini unelte din Srcdncvoljsk Acest lucru înseamnă că la o rotaţie a piesei şacva, sc reuşi sâ se înlăture şi ultimele ob­ poate de bine. Veste despre ea străbătu în­
Dcsgheţat şi priceput, el muncea cu mul­ cuţitul prelucrează suprafaţa cî pe aceiaşi stacole O construcţie originală л rigolei ca­ treaga ţară. La uzină începură să sosească
tă râvnă, ieşind adesea învingător în inlre- lungime Dar ce ar ii. dacă in timpul unei re răsuceşte osiile a permis să se scoată scrisori pe numele lui Kolesov; printre pri­
roren cu muncitorii experimentaţi. rotaţii a piesei, cuţitul ar prelucra-o pe o o aşchie sub formă de spirale scurte mele sosi o scrisoare din Knîpcda. din pâr­
In 1948, ţara întreagă л aflat despre mi­ lungime, să spunem de 3 mm ? De câte ori Şi îată, sosi ziua fericită Cuţitul se în­ lea colectivului atelierelor mecanice afe flo­
nunatele realizări ale strungarilor Pavel Bâ­ star reduce timpul necesar pentru prelucra­ fipse în metal Strungul funcţiona cu un tei maritime de comerţ Tovarăşii scriau :
kov şi Ilenrik Bortkevici. rea piesei ? — gândi Kolesov avans al cuţitului de 3 mm.. — aceasta în­ ..Tovarăşe Va si 1 ii Kolesov! Colectivul nos­
Pe Vasili Kolesov, care lucra de mulţi ani Slrungarii ştiu că alunei când se accele­ semna limîta strungului „DIP—300”. Piesa tru este în mare parlc format din strungari
la un strung „D 1 P — 300” şi care-i cu­ rează înaintarea cuţitului, pe suprafaţa pie­ prelucrată trecea din mână în mână. O suprafa­ şi cccncc ai făcut dumneata, este pentru noi
noştea bine posibilităţile a început să-l fră­ sei prelucrate apar asperităţi. ţă netedă ca oglinda. Prelucrarea răspundea deosebii de important In zilele când a deve­
mânte un gând: Kolesov vedea limpede scopul t trebue să tuturor cerinţelor tehnice nii cunoscuta tăierea rapidă propusă de
Cum te poţi lua la întrecere cu aeeşti găsească astfel de parametri a cuţitului pen­ Kolesov căpătă titlul dc „cel mai bun lu­ strungarul Borlkcviei pc noi ne a amărtt
strungari dacă strungurile la care lucrau tru ca. chiar alunei când înaintarea lui este crător după metoda rapidă a ministerului faplul că nu i pulcm urma exemplul, deoa­
pentru construcţia de maşini-imeltc n 1JRSS";
Bâkov şi Bortkevici dădeau 1 350 rotaţi! pe accelerată, să dea o suprafaţă netedă a p*e- el primi un premiu bănesc rece strungurile noastre nu fac mai mult de
minut, pe când „DIP — 300". dădea chiar seî prelucrate 500—600 rotaţii pe minut.
Metoda dnmilale ne deschide noi perspec­
Uzinele dm Uniunea Sovietică fabrică a-
duoă modernizare numai 700. Ideia asupra felului în care trebue să fie nual un marc număr de strunguri rapide de tive"
Pavel Bâkov şi lienrik Bortkevici, păşeau cuţitul, îi veni tui Kolesov pe neaşteptate, fn construcţie nouă Dar paralel cu acestea,
pe calea sporirii vitezii de tăiere. Vasili Ko­ momentul când se găsea lângă raboteza lui în ţară mai există multe strunguri numărul ★
lesov, epuizase însă posibilităţile pe această Ignat Gusev. Tăişul larg al cuţitului dc ra- turaţiilor cărora nu permite să sc lucreze Vasilîi Alcxandrcvici ne spune:
cale. Şi atunci îi veni o idee: „Nu star pu- boteză scoica la o singură trecere o aşchie cu viteze mari Metoda de tăiere a metale­ — Am venit la strung acum 20 dc ani în
lea oare obţine productivitatea realizată de largă de 14 mm lată I „A rotunji vârful lor, propusă de Kolesov. deschide calea pen­ urmă după cc am terminat şcoala de cultură
strungarii care aplică metoda rapidă lu­ cuţitului, — este prea puţin î cuţitul trebue tru reducerea timpului dc lucru cu maşină generală dc noua ani. Nu ştiu cum fac alţii,
crând cu o viteză dc turaţie mijlocie dor să semene întrucâtva cu cel de rabotat", — ta aceste strunguri dc 3—5 ori. datorită ac­ dar eu nu am reuşit niciodată sâ lucrez fără
sporind avansul cuţitului ? îl fulgeră prin minte lui Kolesov. Era o idee celerării cu care înaintează cuţitul. a recurge la cărţi. Toţi aceşti 20 de ani eu
Prelucrarea metalului la sLrung se com­ justă, dar ea trebuia să mai fie întruchipată Această metodă nu cere aproape niciun am învăţat necontenit
pune. după cum se ştie din mişcarea rota* in metal fel de modificare a strungului, afară de In­ Şi, tăcând o clipă, cl adaugă :
livă a piesei şi mişcarea de înaintare a cu* Ţelul devenea din ce în ce mai apropiat stalarea unui motor de o putere suficientă, — Omul doară trebue să meargă mereu
Jitului. începea să se schiţeze conturul noului cuţit. şi poate fi repede însuşită de către un strun­ înainte Nu-i aşa 7