Page 34 - 1953-02
P. 34
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
Darul trimis de studenţii chinezi studenţilor japonezi Cultura fizică şi sport
' PEKIN (Agerpres). — CHINA NOUA termină în acest an cursurile institutelor de poporului jopcivez pentru o Japonie inde In ziua dc 20 Februarie 1953 pc Parâng a
transmite: învăţământ superior, 80.000 nu vor putea păşi pendentă şi democrată. Federaţia studenţilor început campionatul republican dc sky, lază
Ziarele chineze publică scrisoarea Federa de lucru. Studenţii chinezi manifestă o a- din China. în <-:mn dc solidaritate şi priete regională, seniori.
ţiei studenţeşti din China adresată studenţi dâncă simpatie faţă de studenţii japonezi, a nie, roagă studenţimea japoneză să primeas In prima zl a concursului la proba desfă
lor japonezi. căror patrie se găseşte sub călcâiul impe- că 112 miliarde de yuani, adunaţi dela stu şurată. timpul nefavorabil a pus la încercare
Studenţimea chineză, sc spune în scrisoare, rialiştior americani denţii universităţilor chineze, pentru a vent puterea, voinţa şi priceperea concurenţilor Cu
şiie că din 100000 de studenţi japonezi care Exprimându şi încrederea în succesul luptei în ajutorul tineretului japonez. toate acestea s’au obţinut rezultate bune cvi-
denţiindu se elemente tinere
La fond 10 kilometri, s’a obţinut următo
Din activitatea „diplomatică“ a S. U. A. rul clasament ; Slavici Iosif, cu timpul do
43’37”; Angher Andrei, 43*44”; Doboş lacob,
HELSINKI (Agerpres). - TASS trans- După cum anunţă însă ziarul austriac 44'37”. iar la fcxnd 18 km., s’au clasat : An
fiule : „Oestcrreichisctic Vollcsslimmc”. ta una din gher Andrei cu timpul de 1 h 23*5”; Sârbu
PRAGA (Agerpres). — Intr’o informaţie
Potrivit informaţiilor primite de ziarul ultimele scrisori expeditorul a comis o eroa loan I h 41*37”; Wittstoch Heinrich, I k
„Tyokansan Sanomat”. legaţia Statelor Unite publicată dc ziarul ..Rude Pravo" se arată re extrem de neplăcută pentru el. Pc rever 43*5”.
că în ultima vreme numeroşi cetăţeni aus-
'din Finlanda exercită presiuni asupra gu triaci primesc prin poştă în mod regulat pli sul plicului sc putea citi adresa sa: „Ame In ziua a II a a concursului, proba de fond
vernului finlandez şi a armatorilor, cerând rican Embnssy"... (ambasada americană) 30 km., este câştigată de Cugereanu Aurot.<
curi conţinând născociri calomnioase la a-
sistarea traficului maritim între Finlanda şî dresa Uniunii Sovietice, a ţărilor de demo Ambasada americană dela Viena încearcă cu timpul de lli 49*49''; Zolotaru Alexandru,
Republica Populară Chineză Ih 56’35” şi Doboş lacob, lh 59’ 15“. La pro
craţie populară, precum şi la adresa Partidu să influenţeze rezultatul alegerilor pentru
Ziarul subliniază că Statele Unite caută să ba de slalom uriaş prîntro muncă perseve-*
lui Comunist din Austria. Un timp nu sc parlamentul austriac calomniind Uniunea So
împiedice legăturile comerciale stabilite între rentă sc clasează : Gcxstenbrain Andrei cu
Finlanda şi Extremul Orient, cceacc va adu ştia cine este expeditorul acestor scrisori, vietică, ţările dc democraţie populară şi Par timpul dc 37” şi două zecimi; Nemelhi Lu-'
ce grele prejudicii Finlandei. întrucât ele erau anonime. tidul Comunist din Austria. dovic şi Covaci Paul cu timpul de 42” si
Colda lonn, cu timpul dc 44” şi 5 zecimi,-
Proba de coborfre care a fost accidentată
din cauza zăpezii îngheţate, este câştigată
Prigonirea muncitorilor americani care au vizitat Uniunea Sovietică dc Covaci Paul. <;u timpul dc T34”; Lazăr
NEW YORK (Agerpres). TASS transmite: Una din victimele acestei prigoane este legătură cu cele văzute în Uniunea Sovieti Lazăr, 1*34” şi 5 zecimi şi Puia Chirian cu
Autorităţile poliţieneşti din S.U.A. continuă muncitoarea de culoare Mccrtel Dcnnis, mem că 1’35"
prigoana împotriva muncitorilor americani bră a sindicatului independent al muncitori Ziarul „Daily VVorUer" relatează că agenţi Ziua a treia a concursului s’a continuat
caic au vizitat Uniunea Sovietică şi care se lor din industria electrotehnică şi de radio ai guvernului au arestat-o recent pe Mecrtel cu proba de slalom special la care concuren
ţii au obţinut rezultalc bune. Proba a fost
pronunţă pentru relaţii paşnice între S U.A. din Cleveland, care a vizitat acum doi ani Dcnnis sub acuzaţia falsă dc a nu fi respec
şi U.R.S.S U R.S S şi a publicat o seric dc articole în tat regulile pentru eliberarea paşapoartelor. în două manşe şi s’au clasat; Gerlenbram
Andrei cu timpul dc 1*02” şi 3 zecimi; Colda
loan cu riO" şi 3 zecimi; Puia Chirian cu
UI9” şt 8 zecimi. După proba dc slalom spe
Alegeri de tip american în Austria cial din partea C C.F S. Regional, tovarăşul
VIENA (Agerpres). — TASS transmite: tru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale mun zează cu „Opoziţia populară austriacă”, Flcţan Nicolac. a înmânai premii concuren
„partidul populist austriac” persecută pe ţă ţilor clasaţi pc primele 5 locuri ; deasemonî
Astăzi vor avea loc în Austria alegenfe citorilor încă din primele zile ale campaniei
rani a acordat diplomă raionului C C F S. Petro
pentru organele legislative Parlidele blocu electorale, forţele rcacţiunii au folosit împo şani, care s’a prezentai la concurs cu un nu
Capitaliştii nu furnizează materii prime
lui guvernamental, partidul populisl austriac, t/iva partizanilor „Opoziţiei populare austria măr mare dc concurenţi birie pregătiţi
meseriaşilor cu vederi democratice şi refuză
partidul socialisl din Austria şi „Uniunea in co” metode americane de şantaj, ameninţări, să le cumpere articolele. Politica „partidului Luând cuvântul din partea C.CFS. raio
dependenţilor“ neofascişti, s’au coalizat de arestări, intimidări şi calomnii. In ultimele populist austriac” uzează dc aceleaşi metode nal Petroşani, tovarăşul Crişan a arătat că
mult pentru a duce în comun lupta împo zile aceste metode dc teroare şi prigoană şi faţă dc micii comercianţi tineretul trebue să muncească mai mult şi
mai bine, să fie primii în sport şi primii in
triva blocului electoral progresist „Opoziţia s’au accentuat şi mai mult. Rcacţiunca austriacă recurge în mare mă producţie, ajutând astfel la realizarea cinci
populară austriaca”, care militează pentru In timp ce socialiştii de dreapta persecută sură şi la sistemul mituirii directe a alegă nalului in patru ani.
pace, pentru independenţa naţională şi pen pc muncitori şi funcţionari pentrucă simpati- torilor LUCACKS ALEXANDRU
până şi rămăşiţele cuccvirilor revoluţionare în locul Camerii Naţionalităţilor deaseme-
•©nsfifufòa trădătorilor şi libertăţilor democratice Banda lui Tito nca nu va îi ales de popor, ci de reprezen
a instaurat în ţară un regim fascist, a res tanţii întreprinderilor industriale, do trans
de B. JIRNOV
tabilit orânduieliîe capitaliste, a transformat port şi comerciale. „în funcţie. — după
Clica lui Tito, sub camuflajul pălăvrăge de deputaţi în scupşlină, căpetenia fasciş teritoriul iugoslav într’o bază militară de cum glâsueşte noua constituţie, — de parti
lii cu privire la aşa zisa „perfecţionarea tilor dela Belgrad, Tito, cu o grabă ului atac a aţâţătorilor lw război amcrlcano-cn- ciparea ramurilor economice respective la
continuă” a orânduirii dc stat. introduce fă toare a fost proclamat „preşedintele" Iu glczi. crearea produsului social a! ţării”. Acest
ţiş tn ţară regimul fascist. La 13 Ianuarie goslaviei. Noua constituţie titoistă a lichidat făţiş principiu înrudeşte regimul titoist cu orân
1953, scupştina titoistă a adoptat noua „con Călăul sângeros a) poporului iugoslav independenţa economică a Iugoslaviei. Ea duirea „corporatistă” a lui Mussolîrvi.
stituţie” care a legalizat regimul de crunte n’-i fost instalat înlâmplălor in fotoliu.! pre a dat mână liberă organizaţiilor monopoliste In acest fel. poporul este înlăturat cu de
violenţe şi samavolnicii poliţieneşti din Iu zidenţial dela Belgrad El este cel mai ser particulare — cartelurilor, trusturilor şi al săvârşire dela putere. A losî lichidată li
goslavia vil agent al monopolîşti-lor americani. „Tito tor organizaţii capitaliste înainte activita bertatea presei, a cuvântului, asociaţiilor. în
„Reformai’ constituţională dela Belgrad a — este un lup îmbrăcat în piele dc oaie, tea unor asemenea asociaţii capitaliste era trunirilor, 1 demonstraţiilor. înfloreşte numei
lost efecluală în condiţiile amestecului bru dar cl este — lupul nostru, şi noi trebue interzisă dc constituţia din 1946 In prezent, libertatea violenţei şi samavolniciei, a aţâ-
tal al imperialiştilor americani în afacerile să-l menţinem de partea noastră” — aşa 1-a capitaliştii iugoslavi şî monopolişlii străini, tării urii rasiale şi n şovinismului, liberta
interne ale Iugoslaviei, în atmosfera dc ser caracterizat pe obcrspionul dela Belgrad, in şi în primul rând — cei americani, au deve tea de a prăda bogăţiile naţionale şi dc a
vilism slugarnic al tiloişlilor faţă dc stă Mai 1952. senatorul Wodd in Congresul SUA. nit stăpânii „legali" ai economiei iugoslave exploata crunt poporul Această libertate de
pânii lor. Presa austriacă a subliniat că Proelamându I pc luda-Tilo „căpetenie” a Constituţia din 1946, proclama măcar for n asupri pc oamenii muncii este camuflată
constituţia titoistă a fost întocmită sub dic statului iugoslav, stăpânii f au învestit cu mal principiul : „Pământul aparţine celor în constituţia titoistă prinlr’o frazeologie
tatul ambasadorului american din Iugosla împuterniciri dictatoriale. I s’a acordai care îl lucrează” Totodală sublinia, ră ipocrită şi făţarnică despre aşa zisa „li
via. Georgcs Alla-n, care ţine în mâinile dreptul dc a emjte legi sub formă de de- „statul ocroteşte şi sprijină în mod deose bertate a persoanei”, despre ..drepturi e-
sale întreaga camarilă vândută dela Bel crele prezidenţiale El este comandanlul bit pc ţăranul să-rac şi mijlocaş prin poli ga;lc”.
grad Ziarul Ostcrrcichische Volksstimme” suprem al forţelor armate ale ţării, numeşte tica economică generala, prin credite avan Impunând poporului iugoslav cca mai
а arătat direct, că Alton este autorul de şi revocă din funcţiune generali şt amirali tajoase şi prin sistemul fiscal”. Noun cons- reacţionară constituţie, creatorii ci imperia
fapt al acestei constituţii fasciste, adoptată şi alt» ofiţeri superiori, prezidează şedinţele tiluţic însă -apără dreptul chiaburului dc a lişti speră să consolideze regimul lui Tito
împotriva voinţei poporului iugoslav aşa numitului Consiliu nl apărării, pri ruina pe ţărani şi aşa destul dc prădaţi, şi prin aceasta să introducă în Iugoslavia
După cum a relatat ziarul austriac, încă meşte scrisorile de acreditare a ambasado cari ncmaipulând suporta povara grea a „modul dc viaţă american" cu bazele lui mi
înainte dc publicarea proiectului de consti rilor străini. Potrivit noii constituţii Con impozitelor şi jugul crâncen al chiaburul»;* litare Dar această constituţie fascistă nu
tuţie, Gcorges Alîan a avut consfătuiri cu siliul de miniştri nu mai este organul su devin şomeri vagabonzi Numai din satete va consolida situaţia cârmuitorîlor meroc-
ministrul adjunct al afacerilor externe al prem al puterii executive. Drept organe de judeţului Zagreb au plecat ta oraşe în cău nari dela Belgrad Dimpotrivă, ea const-itue
Iugoslaviei. Leo Matcs El o cerut tllols- conducere au fost create secretariate de tare de lucru 8 796 familii dc ţărani o nouă mărturie că el se tem dc popor încă
lului să adopte proiectul dc constituţie in stat. conduse de secretari dc stat. care de O grea lovitură a fost dată drepturilor la II Noembric 1952. radio Roma a ară
forma în care el a fost aprobat la Washing pun jurământ în faţa preşedintelui naţionale ale popoarelor din Iugoslavia Con tat că „Tito, care se bucură de atâta în
ton. Totodată gauleiterul american a dat a Stăpânii imperialişti au pus la dispoziţia stituţia fascistă a răpit popoarelor dreptul credere in occident, se sprijină numai pe
înţelege fără înconjur agentului său. că vo dictatorului dela Belgrad toate mijloacele ta autodeterminare, inclusiv dreptul de se 4.72 Ia sulă din populaţie.. In orice ţară
tarea acestui proiect de constituţie va fi violentei, cu ajutorul cărora este sugrumată parare. Iri sctipşli-na actuală, a fost lichidată democratică opoziţia, care dispune de 5 la
predată în Statele Umle „ca o dovadă a libertatea oamenilor muncii americani. Tan una din Camere — Camera naţionalităţilor, sută din voturi, s’ar afla pe unul dîn ulti
(faptului, ca guvernul Tito este gala să se curile. maşinile poliţieneşti, bastoanele de creată înainte in scopul de a apăra intere mele locuri”.
menţină )a putere cit toate forţele si prin cauciuc, pumnalele de o|et. scaunele elec sele naţionale ale popoarelor. T i toi ştii au Poporul iugoslav nu se va lăsa înşelat de
toate mijloacele”. trice — toate aceste mijloace de susţinere făcut aceasta cu scopul de a desbina popoa maşînaţiunile constituţionale ale titoîştilDr
Dar constituţia titoistă nu izbutise încă a regimului fascist. Tito le foloseşte de rele, de a semăna între ele discordia şi şî ale stăpâni-!or lor. Lupta împotriva regi
să vadă lumina zilei, când la Belgrad, dîn multă vreme în lupta împotriva poporului vrajba naţională mului fascist al Iul Tito capătă un caracter
ordinul lui Allan, a lost jucată o come iugoslav iubitor de libertate Cu ajutorul a- A fost lichidat de Fapt dreptuJ de vot uni dîn ce in ce mai activ. De pildă, patrioţii
die ruşinoasă, care a provocat consternare cestor mijloace cl a umplut închisorile şt versal. întrucât deacum înainte poporul nu au şi răspuns îa adoptarea constituţiei cri
chiar şi în rândurile pscudo - democraţilor lagărele dc concentrare cu peste 250000 de va alege întreaga scuipşlină, ci numai o minale tiUxiste prin aruncarea în aer a uzi
burghezi, care au văzut multe şi care au patrioţi cinstiţi Acum călăului dela Belgrad parte a Camerei Unionale. Cealaltă parte nei de armament dela Saraevo. Constituţia
o lungă practică în coţcării şi falsifică:'. i s’a acordat o şi mai mare libertate de a accslcî Camere se alege de către scupş- trădătorilor provoacă ura şt indignarea ce
Fără a mai aştepta ca să fie elaborată o acţiune. tineîe republicane. lor mai largi pături a-le popoarelor din Iu
nouă lege electorală şi efectuate noi alegeri Popoarelor Iugoslaviei le-au fost răpite Aşa zisuO Consiliu al producătorilor, creat goslavia.
Rcdac(ia ziarului Str 6 Martie Nr 9 Telefon 688 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 9 Telef. 689 Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generala
P f.î. Nr. 136.326 din 6 Nov. 1949 Tiparul, întreprinderea Poligrafică DEVA, Str* Gh. Barîţîu Nr, 13