Page 4 - 1953-02
P. 4
ç r r
Pa»? 4 ?v.ï fl. ^ ' ‘ \l. o. MULI i
Impoíriva reificării íraíaíelor războinice hllafia - mijloc de jeluire
dela Bonn şi Paris a oamenilor muticii din făriie capitaliste
BERLIN (Agerpres). — Ziarul „Ncucs Pentru a înfăptui această politică crimi In prezent în toate ţările capitaliste se in care moncta este devalorizată în mai
1
t/Deutschland” a publicat un apel comun al nală, forjele reacţionare, în frunte cu im află în circulaţie uriaşe cantităţi de bancnote marc măsură, au posibilitatea s.î-şî vândă
l’iGbnducerii Partidului Comunist din Germa perialiştii americani, se străduesc pe tonte emise dc către guvern pentru acoperirea mărfurile pc piaţa capitalistă mondială mai
nia, al Comitetului Central ol Partidului căile să înăbuşe rezistenţa naţională a po chcliuelilor de stat. Aşa, de pildă, în S.U.A. ieftin decât concurenţii străini. Prin urmare
Comunist Francez şi al Comitetului Central poarelor francez şi german, să înăbuşe miş circulaţia fiduciară a crescut în comparaţie inflaţia ascute concurenţa Între ţările capi
Partidului Socialist Unit din Germania carea populară pentru pace. cu perioada dinainte de război aproape de ta I iste.
poporul german şi poporul francez In apel se subliniază moi departe că po cinci ori Inflaţia se intensifică şi în alte Economiştii burghezi se străduesc. as
In.' apel se subliniază că popoarele german poarele francez şi german doresc pacea că ţări din blocul agresiv al Atlanticului Cau cundă adevăratele cauze ale inflaţii i să
?i francez sunt ameninţate de marea pri francezii şi germanii nu vor deveni merce zele devalorizării banilor şi ale creşterii pre arunce vina pe clasa muncitoare In rea*
mejdie a unui nou război. Cu ajutorul ti*o- nari ai imperialiştilor, că nu vor duce război turilor în condiţiile inflaţiei sunt ilustrate în lítate, una din cauzele principale ale Infla-«
tateîor-dela Bonn şi Paris. S. U. A vor sâ nici împotriva U R.S.S. şi nici unul împotri mod elocvent prin exemplul Franţei Circu ţiei este in prezent goana înarmărilor, dusa
creeze .armata europeană" agresivă, să re- va celuilalt. Ambele popoare, se spune în laţia fiduciară a ţării a crescut cu mai mult cu înfrigurare de cercurile guvernante ale
topic în Germania occidentală maşina de încheierea apelului, sprijină eforturile Uniu de 20 de ori faţă de perioada dinainte dc puterilor imperialiste fn scopul pregătirii u-
•căzboi^hineristâ sâ transforme această parte nii Sovietice în vederea soluţionării paş război, în timp ce producţia industrială a nui război agresiv. Uriaşele cheltuieli mili
a^Germarviei întriun cap de pod în vederea nice a problemei germane. Pentru a se sta crescut cu mai puţin de o treime, iar cir tare din ţările capitaliste duc la bugelc de
unei agresiuni împotriva U.R.S S. şi a po bili relaţii paşnice, trainice între Franţa şi culaţia internă a mărfurilor a crescut cu a- stat deficitare
porului francez. Aceste tratate contribue la Germania este necesar sâ fie înlăturat tra bin 25 la sută. După cum se vede. ritmul Inflaţia, care se ascute în ţările capitaliste
renaşterea militarismului şi imperialismului tatul general şî să se renunţe la pregătirile creşterii cantităţii dc monclă aflată în cir ca urmare a militarizării economici naţionale,
german, care intenţionează să obţină cu a- pentru un război de agresiune. Popoarele culaţie nu poate fi comparat în nicîun fel aduce nenorociri incalculabile or ador
jutorul S.U.A. dominaţia precumpănitoare francez şi german au şi obţinut o mare cu ritmul creşterii producţiei şi circulaţiei
£n Europa şi care, atunci când se va simţi victorie, întrucât până în prezent ele au îm mărfurilor. Aceasta înseamnă că o uriaşă muncii din aceste ţărî. In Slatcte Un... cos
tul vieţii a crescut aproape de trei ori tn
îndeajuns de puternic va încerca în mod ine piedicat ratificarea tratatelor dela Bonn şi cantitate dc franci în bacnote este com comparaţie cu anul 1939.
Paris. Intensificându-şi lupta, ele pot înlătura
vitabil. să pună în aplicare vechile sale pla plet inutilă pentru nevoile circulaţiei mărfu in Anglia inflaţia este una din cauzele
definitiv aceste tratate. Ambele popoare cer rilor, îi dăunează, îar banii îşi pierd puterea
nuri agresive Astfel, tratatele dela Bonn şî creşterii simţitoare n scumpctci. In fiecare
convocarea unei conferinţe a celor patru pu lor de cumpărare.
Paris cuprind în sine ameninţarea unui răz lună, în Anglia se anunţă o nouă majorare
teri în vederea soluţionării paşnice a pro Inflaţia contribue ia îmbogăţirea fără precedent
boi între Germania şi Franţa. blemei germane. a preţurilor la mărfurile de larg consum şi
a capitaliştilor pc seama pauperizării mas- sporirea taxelor comunale.
sclor largi populare Ea serveşte ca mijloc
In condiţiile creşterii neînfrănatc a pre
Congresul pentru asigurarea de către capitalişti a pro turilor şi a creşterii costului vieţii, monopoliş
fitului maximal. Spre deosebire dc impozite,
pentru apărarea păcii care sunt sursa principală pentru acoperi tii duc cu ajutorul agenţilor lor socialişti
dc dreapta şi al bossilor sindicali rea nari
din Coreea rea cheltuielilor guvernamentale. în statele o politică dc „îngheţare" a salariilor, acest
capitaliste inflaţia este un instrument mai
PHENIAN (Agerpres). - TASS lucru duce la scăderea simţitoare a salariului
camuflat pentru jefuirea oamenilor muncii.
La 26 Ianuarie a avut loc la Phenian Con real al muncitorilor şi funcţionarilor din
gresul pentru apărarea păcii din Coreea Ca urmare a creşterii preţurilor, profiturile ţările lagărului imperialist.
Din prezidiu) Congresului au făcut parte : exploatatorilor cresc, deoarece în schimbul Rezultă că muncitorul dă aceeaşi canti
Pale Den Ai, laureată a Premiului Interna mărfurilor lor fabricanţii, negustorii şi mo
ţional Stalin „Pentru întărirea păcii între şierii obţin mai mulţi bani tate de producţie ca şî înainte şi primeşi
popoare", membrii Comitetului Central a>l Stalul, adică clasa exploatatorilor in an în schimb mai puţin pentru munca sa Aceas
tă diferenţă care se ridică pe întreaga tară
Comitetului coreean pentru apărarea păcii şi samblu, realizează deasemeni de pe urma e
membrii delegaţiei coreene la Congresul Po misiunii băneşti un câştig suplimentar; în la o sumă uriaşă intră in cele din urmă in
poarelor pentru Apărarea Păcii. schimbul hârtiilor cu Jjjigran el achizîlio- buzunarele capitaliştilor
re?bn jîfenrn/'aparai'ca păun, a pîtalisle Scacicrea saiarmor rcaie uic oame
luptă pentru pieţele de deslacere. Ca urmare
chiderea Congresului In aplauze care nu nilor muncii şi reduccrerca consumului popu
au contenit timp îndelungat, asistenţa a a- a devalorizării banilor şi a scăderi; salariilor laţiei care însoţesc inflaţia duc la îngusta
les în prezidiul de onoare pe I. V. Stalin, oamenilor muncii, se reduc şi cheltuielile rea pieţei interne tn statul burghez şi prin
Kim Ir Sen, Mao Tze-dun. Frédéric Joliot- aceasta pregătesc primele crize economice.
producţiei capitaliste Monopoliştii din ţara
Curie.
lată un aspect din viaţa pc care o duc Raportul a fost prezentat de Ten Sen En
mii dc oameni in ,.paradisul" lui Adc- Congresul Popoarelor pentru Apărarea Pă Discursul PROGRAMUL FILMELOR
mner. Acesta este unul din tinerii care cii — a declarat raportorul — a dovedit In cursul lunii Februarie a. c., pe ecranele
n*i-şi găseşte de lucru, care nu arc un unitatea crescândă a partizanilor păcii şi a preşedintelui Indiei cinematografelor din regiunea noastră, vor.
acoperiş deasupra capului şl pe a cărui însufleţit pe patrioţii coreeni, care apăra rula următoarele filme :
.'aţă sunt întipărite urmele demoralizării. cu eroism libertatea şi independenţa lor na PARIS (Agerpres) — Corespondentul din
ţională. la noi fapte de arme în marele răz-- La Hunedoara, dela 2—8 „In întâmpinarea
Delhi al agenţiei France Presse anunţă că
boi patriotic împotriva agresorilor ameri Vieţii"; deta 9—15, „G. M. A." (românesc),
preşedintele Indiei, Radjendra Prasad, a „Revolta Rebutului"; Bolnavul închipuit";
Ser^i^fa în procesiaÎ organizaţiei cani. Holărîrile Congresului întăresc cre
dinţa poporului coreean în victoria sa. declarat într’un discurs radiodifuzat că In dela 16—22, „Primul Spectacol"; dela 23— f
ce spi&naj american din R. P.
dia intenţionează „să se ţină dc o parte şi Martie. „Plecat fără adresă”.
Polonă Patrioţii greci îşi apără cu să nu participe la vreo uniune militară sau La Petroşani, dela 6—12, va rula filmul
VARŞOVIA (Agerpres). - PAP trans dârzenie convingerile în faţa la vreun bloc dc ţărî. Refcrindu-sc la ştirile „Romanul unei Tinere Căsnicii"; dela 13—19,
mite : apărute în presă cu privire la intenţia Pakis „Compozitorul Glinca"; dela 20—26, ,,S'a în
Lo 27 Ianuarie, tribunalul militar distric tribunalului fascist tâmplat în tuna Mai"; dela 27—5 Martie,
tanului de a adera la pactul Orientului Mi ,.Fericirea Furată".
tual din Cracovia a pronunţat sentinţa în pro ATENA — (Agerpres). TASS
cesul lui Lelito, Kowalik şi al altor trădă După cum relatează ziarul „Avghi’’, la pro jlociu, Prasad a condamnat cu asprime a- La Simcrin, dela 2—4, va rula filmul „Ser
tori ai poporului polonez, agenţi ai servi cesul grupului Ioanidu. în ziua de 27 Ia cest plan. barea Sportivă a Tineretului"; dela 5—8,
ciului de spionaj american. nuarie au fost audiaţi acuzaţii şi avocaţii „Visul Unei Artiste"; dela 9—11, „Caut o
Acuzaţii Lelito, Kowalik şi Chachlica au apărării Acuzatul Dromozos. ziarist, a de Nevastă"; dela 12—15 „Pe Drumul Ales”; dela
fost condamnaţi ia moarte, acuzatul Szymo- clarat : Protesta! guvernufuB francez 16—18, program documentar cuprins din:
nek la închisoare pc viaţă, iar ceilalţi trei „Nu noî suntem răspunzători de izbucni „Elbrus", „Stadionul Dinamo", „Luminile din
acuzaţi la închisoare pe termene variind in rea războiului civil, ci guvernul şi anglo- împofrn?a arrotata? jiortifor Uráli", „Laboratorul minunat"; dela 19—22,
tre 6 şi 15 ani. americanii. Nu noi iacem spionai în Grecia, din revista americană „Life" „Inînu de Oţel"; dela 23—25, „Cantcmir’tîr;
ci anglo-americanii care cheltuiesc pentru a- dela 25—1 Martie,,,Primul Spectacol"
ceasta sume imense şi întreţin sute de oa PARIS (Agerpres). — TASS La Sebeş, dela 2—4, va rula un probam
PE SCURT meni în calitate de informatori Aceste fapte documentar cuprins din; „Expoziţia Agrico
Ziarul „Le Figaro" publică o ştire a co
• Horst Granz. reprezentantul Consiliu reies şi dmtr’un raport oficial trimis condu respondentului său din Washington, în care lă* „Timpul Hotărăşte", „Maîacovschî", „Co
cerii Uniunii Atlanticului de Nord Sunt con
lui central ol organizaţiei Tineretului Liber moara Fermecata"; dela 5—8, „Umbre dea
damnat numai pentru că sunt comunist şi se spune că ambasada franceză din S.U.A. a
German, a declarat la o conferinţă de presă supra Insulelor"; dela 9—11, „Carnetul de
pentru că sunt credincios idealurilor demo protestat în mod oficiat ia 27 Ianuarie pe
care a avut loc la Berlin că în ultimele două Partid’* dela 12—15, „Atacul Caravanei**; de
cratice"
săptămâni în Germania occidentală 00 dc lângă Departamentul dc Stat împotriva pu la 16—18, „Răsună Valea”, dela 19-22,-
„Preşedintele tribunalului a întrerupt de
tineri şi tinere au fost aresta|i şi deferiţi blicării în revista americană „Life” a unui „Primul Spectacol’’, dela 23—25, „Serbarea
repetate ori pe acuzatul Dromazos, împiedi-
justiţiei pentru „vina" de a U participat lo Sportivă", deb 26 la 1 Martie, va rula
cându*l sâ-şi termine declaraţiile editorial pe care el îl consideră „inadmisi
lupta împotriva acordurilor militariste în filmul „Onoare şi Glorie’’.
După aceasta, a vorbit acuzata E. Kottu bil".
cheiate de guvernul dela Bonn cu puterile La Brad, va rula dela 2—4 Februark,
Răspunzând la întrebarea preşedintelui tri
occidentale „Ambasada franceză, se spune în ştirea grame documentare cuprins din: Mainkovn
bunalului, ea a confirmat că face parte din
® In ziua dc 23 Ianuarie, la orele 11,45 transmisă de corespondentul 2iarului „Le schi’’. Moscova Votează pentru pace” Per*
cete 500 femei deportate care au semnat
a m., patru avioane americane de tip „F. 86" Figaro", atrage atenţia organelor oficiale a- dele forestiere de protecţie a ogoarelor"*
apelul pentru apărarea păcii adresat O.N.U.
au pătruns în spaţiul' aerian al districtului dela 5—8, „Primele 2Íle", dela 9—11, „Cu
şî altor organizaţii internaţionale. Un mem mericane asupra consecinţelor primejdioase
Gi'.nndien din provincia Liaodun (R. P Chi rajosul Gaici", dela 12—15, Ori ce naş işl
bru a! tribunalului a declarat atunci, că toc pe care le poate avea pentru relaţiile franco-
neză), venind din direcţia localităţii Uiju, arc naşul", dela IC—18, „Oameni curajoşi",
mai faptul că a semnat acest apel intere
(Jin Corcea Unul dintre acestea a fost americane un articol cuprinzând expresii jig dela 19—22, „Noul învăţător", dela 23—25,
sează tribunalul In ciuda protestelor acuza
doborî! dc avioanele chineze eşilc în întâm ţilor, şl depoziţia acestei acuzate a fost în nitoare la adresa unei ţări prietene cu Sta „Complotul condamnaţilor", dela 26—la t
pinarea lor, iar celelalte trei s’au retras. treruptă. tele Unite şl aliate cu ele". Martie, „Prinţesa mofturoasă”.
Red (ia ziarului Str. 6 Murite iVr u ielelor, 588 — > Str 5 Mnriie Nr. 9 689 Tb.to plătită Li numerar cool» aprobării Direcţiunii Generale
R f T Nr. 136 320 din 6 Nov. 1949 Tiparul, Întreprinderea Poligrafică DEVA, Str, Gh. Barîţiu Nr. i3
