Page 5 - 1953-02
P. 5
PBOLSTAJti din ram\T\*ajL'umjt-va?
r IN INTERIORUL ZIARULUI
— 10 ani dela măreaţa bătălie (lela
Stalingrad
(Pag. 2-a)
— Spre un nou avânt al actîvLftJj
sindicale în ţara noastră.
(Pag. 2-a)
— Popularizarea tehnicii noi şt a
metodelor de muncă sovietice — sar
cină de seamă a agitatorilor !
Anul V. Nr. 11 (244. Joi, 5 Februarie 1953 4 pagini 20 bani (Pag. 3-a)
Bugetul R. P. R., un buget al păcii Alegerea Consiliului Central
si al construcţiilor socialiste
al Sindicalelor din R» P. RL
r Săptămâna trecută a fost votată de că anul 1952 cu 32 la sută ; ele reprezintă a-
tre Marea Adunare Naţională Legea Buge proape jumătate din bugetul ţării. La fel In şedinţa dc Vineri după amiază cel de-al ria, Munleanu Mircca, Mututcscu Iulian, Ni
tului de Stat al R P.R. pc anul 1953. Bu în Franţa, 40 la sută din buget se cheltu
MI-lca Congres al sindicatelor din R.PR. a chita Elena. Palocsay Rudolf, Pctrcsc.i Ma
getul de Stat al tării noastre, prin com ieşte pentru înarmare.
ales următorii membrii ai Consiliului Central ria,Platon Ştefan, Popa Nicolae, PopoMCU
poziţia sa. este un buget al păcii şi al con Politica de înarmare dictată de imperia a! Sindicatelor din R P.R.: Nicolae, Preda Marin. Preoteasa Ion. Pi‘ir*d-
strucţiilor paşnice, un buget care asigură liştii americani, a dus la ridicarea preţului Moraru Stelian, Chişincvschi Liuba, Mu cenco Alexandru, Purdcl Maria, Râbu Maria,
ridicarea la o treaptă şi mai înaltă a ţării dc cost a mărfurilor dc larg consum în jic Mîhai, Abălaşei Eugenia, Acatrinei Radu Petre, Rădulescu Maria, Răşinaru Lu
noastre din toate punctele de vedere, asi ţările capitaliste, la creşterea şomajului, a Vasile, Andrei loan, Ardelean Ana, creţia, Rcsu Ion, Romaş Gheorghe, Şnndru
gură ridicarea necontenită a nivelului ma foametei şi a mizeriei masselor. Numai în Ardeleanu Constantin, Argeşoanu Ilic, Loghin, Scacodul Ion, Stan Julict-i. Szabo
terial, cultural şi sanitar al oamenilor mun S.U.A. numărul şomerilor trece de 13.000.0UU, Arján Dumitru, Banu Ileana, Barabaş Ale losif, Szabo losif, Teodorescu Elena, Ţipan
cii dela oraşe şi sate. iar costul vieţii a crescut de 3 ori faţă de xandru, Bârligca Elena, Bělici Duşan, Be- Maria, Totka Ludovic, Vasilc Paula, Vârvâ
Cifrele bugetului, sunt o mărturie de 1939. In Franţa şi Italia, salariul muncitori netato Grigore, Berlogea Octavian, Bivolu reanu Marin, Verncscu Alexandru. Vizitiu
netăgăduit a grijii pc care partidul şi gu lor şi funcţionarilor a fost redus la jumă Nicolae, Bodca Eleonora, Boboly Francisc, Eugen, Voicu Dumitru, Zaslulca Gcza
vernul nostru o poartă pentru ridicarea tate faţă de cel dinainte de război în timp Borîlă Ecaterina, Brezjan Alexandru, fîutaru
bunei stări a poporului nostru muncitor, o ce preţul de cost s'a ridicat considerabil. Constantin, Chirtic Marcel, Chiţu Florea, SUPLEANŢI Al CONSILIULUI CENTRAL
dovadă grăitoare a politicii de pace a sta Jalnică este situaţia şi în Jugoslavia vân Clătinici Ion, Codoban Grigore, Constanti- AL SINDICATELOR
tului nostru democrat popular. dută de trădătorul Tito imperialiştilor a- nescu Andrei, Comănescu Gheorghc, Cotoară Adalbert Marcel, Băcnnu Gheorghe, Co<-
Faptul că bugetul ţârii noastre pe anul mcricani. Călăul Tito. a pus la dispoziţia tache Alexandrina, Dobai Emilia, C.ivrita
11952. cu toate greutăţile provocate de că bancherilor de peste ocean, ţoale bogăţiile Ion, Covaci Francisc, Covaci Martin, Cră Olga, loniţă C. Atena. Istrate Vosîle. Manea
tre deviatorii de dreapta în frunte cu Va- Jugoslaviei, ajutându-i să o transforme într’o ciun Nicolae, Crîstea Ştefan, Crişan Viorica, Petre, Neagu Lucia. Pantea Ghcorgn- f‘ro-
David Vasilc, Dobrc Constantin, Dobre loan,
sile Luca, a fost realizat cu un excedent de colonie a lor şi să sărăcească poporul mun Drăghicescu Paul, Ercmia Ioana, Farlcaş dan Gheorghe, Ţirca Gheorghe, Toader Per-
3.050,1 milioane lei, pe câtă vreme buge citor. Alexe, Filip Maria, Flcşeriu Cornelia, Geor- sîda. Udrca Elena, Voineagu Nicolae
tele ţărilor capitaliste sr încheie cu mari Executând febril ordinul stăpânilor săi de MEMBRI! COMISIEI DE REVIZIE
deficite, reflectă marile realizări pe care peste ocean, clica lui Tito, cocoţată vremel gescu Vasile, Gherman Mircea, Grccu Andrei, Ballo Ladislnu, Dincă Constanţa Iditoiu,
Haidu tuliu, Hodişan Gheorghe, Ip Ficîiircţ.
clasa muncitoare aliată cu ţărănimea mun nic i la cârma Jugoslaviei. duce o politică Jstrate Nicolae, Ivanov Constantin, Kalath Gheorghe, Moisescu Viorica. Pcslu Dumitru.
citoare le-a obţinut în anii puterii populare, de aţâţare la război împotriva Uniunii So Francisc. Kovács luliana, Lado luliana, Ungurcanu Elena. Virág Augustin
reflectă justa politică a partidului şi gu vietice şi a ţărilor de democraţie populară, MEMBRII SUPLEANŢI Al CONSILIULUI
vernului nostru in problema financiară. transformând ţara tntr’un paşalâc ameri Ledvina Magdalena, Leitgheb losif, Lungu DE REVIZIE
Marile realizări cucerite de poporul nos- can. fapt care n făcut ca în JugCîlavIa să Ştefan, Mărăşescu Ion, Mcsaroş Ştefan. Mcs-
Lăzăroiu Eugenia, Mărăşescu Constantin,
h-tj muncítor¡ se datórese avântului patriotic scadă producţia bunurilor de larg consum leacinu Constantin, Mihai F. Marin, Mîzîli- Ştcfnn Conclanlin.
nemaipomenit in ţara noastră, cu care oa şi care a dus la ruinarea clasei muncitoa geanu Elena, Moisiu Drahomír. Moraru Ma-
menii muncii luptă pentru a da viată sar re şi a ţărănimii muncitoare şi la îmbogă
cinilor pe care planul cincinal le pune în ţirea speculanţilor şi chiaburilor. Politica de Prezidiul şi Secretariatul Prezidiului
lata lor, se datorcsc Imensului şi multila război a guvernului Jugoslav se reflectă
teralului ajutor pe care nî-l acordă neîn adânc şi prin faptul că — întocmai ca şt la stă Sâifibătă 31 Ianuarie 1953 a avut ioc la 19. Nicolae Popescu
trerupt, marea noastră prietenă şi aliată- pânii lui de peste ocean — 75 la sută din sediul Consiliului Central al Sindicatelor 20. Ion Clătinici
Uniunea Sovietică, se datorcsc colaborării buget a fost destinat pentru înarmări, în plenara de constituire a Consiliului Central 21. Constantin Dobre
22. Nicolae Istrate
irăţeşti dintre ţara noastră şi celelalte ţări timp ce pentru celelalte nevoi ale statului ol Sindicatelor din R.P.R., ales de cel de al
23. Iulian Mutulescu
cu democraţie populară. au fost destinate numai 25 la sută din to 111-lea Congres al Sindicatelor. Ca preşedinte al Prezidiului Consiliului
In Uniunea Sovietică şi în ţările demo talul cheltuielilor bugetare.
Plenara a ales în unanimitate următorul Centra! al Sindicatelor a fost ales în unani
crat populare, sumele din bugete nu sunt Datorită politicii de pace dusă de parti Prezidiu al Consiliului Central al Sindicate mitate tov. Stelian Moraru.
cheltuite tn scopuri agresive, ci sunt folosite dul şi guvernul nostru şi a ajutorului ce-1 lor ; Plenara a ales în unanimitate în Secre
pentru construcţii de uzine electrice, canale primim din partea Uniunii Sovietice, în ţara 1. Stelian Moraru tariatul Prezidiului Consiliului Central al
uriaşe care unesc fluviile între ele şi le noastră se înfăptuiesc uriaşe construcţii ale 2. Liuba Chişinevschl Sindicatelor pc tovarăşii:
deschid drum spre mări, se cheltuiesc pentru păcii şi socialismului. Spre deosebire de 3. Mihai Mujic t. Liuba Chişincvschi
construirea de sisteme de irigaţie, pentru ţările capitaliste,. în ţara noastră, cheltuielile 4. Ecaterina Borilâ 2. Mihai Mujic
iransformarea naturii, cu alte cuvinte pen bugetare se fac în scopul ridicării bunei 5. Mircea Gherman 3. Ecaterina Borilâ
tru a lace viaţa oamenilor muncii tot mai stări a masselor populare, în scopul indus 6. Constantin Butaru 5. Constantin Butaru
frumoasa şi mai fericită. Construcţia C^na- trializării socialiste a ţării. Cheltuielile bu 7. Ion Dobrc 4 Mircea Gherman
Pului Volga Don, care a fost terminată getare din anul 1952 au fost cu 28,2 la sută 8. Martin Covaci 6 Ion Dobre
«i..uI trecut, a marelui canal Turkmen. care mai ✓mari de c3t cele din anul 1951, iar în 9. Loghin Şandru tn încheierea şedinţei, tov. Stelian Moraru,
va chema la viaţă deşertul Kara-Kum, in acest an ele au sporit cu 38,9 la sută; ele 10. Maria Moraru preşedintele Prezidiului Consiliului Central
vestirea de uriaşe sume pentru construirea sunt destinate industrializării socialiste a 11. Francisc Covaci al Sindicatelor, a subliniat sarcinile impor
hidro -entratei dela Stalingrad — una din tării şi desvollâiîi economiei noastre na 12. Ludovic Totka tante şi dc mare răspundere care revin mem
cele mai mari din lume, — a hidrocentra ţionale. ~ ------- 13. Vasile AcatrlncI brilor Consiliului Central al Sindicatelor In
lelor dela Cuibâşev şi Cahovca. a uriaşelor In anul 1953. alocaţiile pentru linnnţarea 14. losif Szabo aplicarea hotărîrilor celui dc al ItMr Con
sisteme de irigaţie şi ale altor construcţii investiţiilor reprezintă 36,9 la sută din to ÎS. Mîhai F. Marin gres al Sindicatelor, pentru în,i.\- miren
gigantice ale comunismului în U. R. S. S., talul cheltuelilor bugetare. Aceasta, este 16. Andrei Constantînescu cincinalului în patru ani. pentru construirea
sunt dovezi de netăgăduit a voinţei de pace o ilustrare a faptului că în acest an con 17. Vasîle David socialismului în patria noastră, pentru «-
a statului sovietic strucţiile în ţara noastră vor lua o proporţie 18. Eleonora Bodca părarca păcîî.
Deasemeni, marile construcţii ale socia şi mai mare dc cât anul trecut. In cursul
lismului din ţările de democraţie populară acestui an vor li puse în funcţiune noi
ca. marele combinat metalurgic dela Ostra- fabrici şi uzine, va Începe modernizarea ora înainte pentru îndeplinirea cincinalului patru va» /
va. Cehoslovacia, construirea metroului din şelor ţării noastre — ţinute în înapoiere de
Budapesta şi a oraşului socialist Stal in regimurile burghezo moşiereşti — se vor
din R P. Ungară, uriaşele clădiri ce se con- face lucrări pregătitoare pentru începerea Intense pregătiri
struesc în Varşovia socialistă, precum şi alte construcţiei metroului din Bucureşti, şl a
construcţii gigantice din ţările de democra Canalului Bucureşti-Dunârc. Construcţiile în vederea sezonului de producţie
ţie populară, sunt mărturii grăitoare a fap „Cascî Scânteii” vor intra în faza finală, Colectivul de muncitori dela fabri osiile agregatelor, realizând o depă
tului că în aceste ţări se duce o politică se vor continua în ritm şi mai rapid toate ca de cărămizi din Sântimbru, face şire de 142 la sută. Asemenea, rezul
fermă de pace, o politică a industrializării construcţiile de pe întinsul patriei noastre- intense pregătiri în vederea începerii tate a obţinut şi sudorul B" —• Vic
socialiste şi a ridicării nivelului de trai a începutc în anii precedenţi
sezonului de producţie. Acest colec tor la sudarea ţevilor pentru cazanul
celor ce muncesc. In timp ce în ţările capitaliste, sumele alo
tiv şi-a luat angajamentul ca repa de forţă, care a reuşit să-şî depă
Cu totul alta este situaţia în ţările capi cate pentru învăţământul public sunt ne
taliste. In aceste ţări sunt suspendate con însemnate, în ţara noastră, sumele investite raţiile capitale să le termine îna-inte şească sarcina de plan cu 130 la sută
strucţiile paşnice, iar sume colosale stoarse pentru desvottarea instituţiilor de învăţă de termenul fixat pentruca fabrica şî fierarul Şerban Pai tenîe, care şi a
din truda masselor populare sunt cheltuite mânt de toate gradele şi a asigurării ca să-şî poată începe activitatea la 1 depăşit planul de producţie cu 150 la
■pentru înarmare, pentru distrugerea a tot drelor necesare industriei noastre socialiste,-
Martie în loc de 20 Martie, termen sută
ceeace omenirea muncitoare a construit se ştiinţei şi culturii, sunt mai mari cu 26,5
cole întregi In S.U.A de exemplu, 74 la sută la sută-faţă de cele din anu, rccut şi repre prevăzut în plan. Frumoase succese în producţie au
'din buget se cheltueşte numai pentru pre zintă 52,4 la sută din totalul cheltuielilor In munca reparaţiilor capitale s’au reuşit să aibe şi tovarăşii Gocea flîe.
gătiri de război. In Anglia, cheltuielile bu pentru nevoile socîal-culturale prevăzute în evidenţiat în mod deosebit strungarul şî Popa Nicolae .mecanici 1 'iaşîn;!e
getare pentru înarmare au crescut faţă de buget, (Continuare în pag. 3-a) Munleanu Ştefan, care a strungii de forţă din*cadmi gresiei fabrici.
