Page 6 - 1953-02
P. 6
Pag. 2 DRUJUUU SOCIALISMUL»!
10 ani delà măreaţa bătălie ŞTIRI DELA CORESPONDENŢII NOŞTRI
delà Stalingrad Mai muică grijă faţă de nevoile oamenilor muncii
întreprinderea „Combustibilul" din Simcria, Oamenii muncii aud mereu acelaş răs
La 2 Februarie 1953, s’au împlinit 10 Apărătorii StalingradolnJ aa dovedit pe neglijează aprovizionarea muncitorilor cu puns ; mâine...
ani dela terminarea celei' mai măreţe bă deplin că şi-an respectai jurământul dai
lemne de foc. Aşa se face că o mare parte Aoeaslă atitudine de dispreţ faţă de ne
tălii din istoria omenirii — Bătălia dela GeneralissunuLui Stalin, In ajunul celei de din muncitori care trebuiau să-şi primească voile oamenilor muncii, trebuie curmată cu
Stalingrud. a 25-a aniversări a Marii Revoluţii Socia
tranşa III-a de lemne pe luna Decembrie hotărîre Partidul ne învaţă să avem o ati
In luptele dela Stalingrad, a (ost desă liste din Octombrie: „La Stalingrad noi a-
1952 nu au primit - o încă. deşi termenul tudine plină de grije faţă de cerinţele şi ne
vârşită lichidarea ultimelor resturi jalnice parăm Patria noastră, noi apărăm tot ce. ne voile oamenilor muncii. Trebuc ca orgunele
de distribuire a lemnelor pentru tranşa III-a
ale grupării de elită a armatei germano- este mai scump, şl fără de care nu putem In drept să ia măsuri pentru a asigura apro
fascistc lansată de comandamentul hitle- trăi. Alei, la Stalingrad se hotărăşte soarta 1952, a fost prelungit ., până la 10 Februarie vizionarea la timp cu lemne de foc a munci
risl, pentru a cotropi Stalingradul. patriei noastre... 1953 Totuşi, depozitul nu este aprovizionat torilor simerienl.
Numele acestui oraş a făcut să trezească Sub conducerea Dumneavoastră, părinţii cu lemne BALAN MIRCEA
simţăminte de adâncă dragoste şi recu noştri au invins în bătătia dela Ţaritîn, sub
noştinţă pentru bravii şi eroicii ostaşi so conducerea Dumneavoastră vom învinge şl Rodnică activitate culturală în satul Purcăreţ
vietici, care au salvat omenirea de robia noi acum în marea bătălie dela Stalingrad" I In satul Purcăreţ, raionul Sebeş, se de nici unul" şi ,.Căsătoria lui Cos j
liitlcristă. Victoria dela Stalingrad a Înarmat Dârzenia în luptă şi capacitatea morală desfăşoară o rodnică activitate cultu tel”.
şi mai mult poporul la lupta crescândă pen ce au dovedit-o ostaşii sovietici in bătă rală. Cu ajutorul organizaţiei de ba In munca de cuIlura.Hzare a ţără
tru eliberarea naţională a popoarelor din liile dela Stalingrad, îşi au isvorul în ca ză, colectivul de conducere al cămi nimii muncitoare ditn satul Purcăreţ,
Europa şi Asia Eroismul oamenilor sovie racterul Armatei Sovietice, armata munci nului oultural a mobilizat tineretul s’a evidenţiat în mod deosebit tova
tici a servit drept pildă de dârzenie şi fer torilor şi ţăranilor eliberaţi. In justeţea cau din sat cu care a reuşit să prezinte răşul Buinea loan, directorul căminu
mitate pentru popoarele lumii. Bătălia dela zei pentru care a luptat pentru apărarea ţăranilor muncitori 2 festivaluri ar lui cu'hural şi tânărul utemist Radii
Stalingrad a fost cea mai grea din perioa Patriei şi a cuceririlor revoluţionare ale tistice, prezentând piesele de teatru : Nicolae.
da războiului. Mitleriştii şi-au grupat la Sta poporului, pentru eliberarea popoarelor sub „Cine fuge după doi iepuri nu prin- DAVID IOAN
lingrad toate forţele miliatre, atât ca număr jugate de imperialism.
cât şi ca dotare militară. Hotărîri de care nu se ţine seama
Exemplul ostaşilor sovietici este urmat Colectivul sportiv „Metalul” Cugir, care neî „a uitat” de hotărlrile luate.
Poporul sovietic, condus şi însufleţit de astăzi, de popoarele care luptă cu arma în
Marele Partid Comunist al Uniunii Sovie mână împotriva cotropitorilor americani, obţinuse frumoase realizări în munca spor Este timpul ca, tovarăşii din conducerea
tice în frunte cu tovarăşul 1. V. Stalin, a tivă. nu-şî maî poate desfăşura activitatea uzinei şi comitetul de întreprindere să se
englezi şi francezi. Poporul Coreean, ajutat datorită lipsei de sprijin In muncă din par smulgă dîn birocratismul şi moleşala în care
dovedit în această grea încercare că este
de voluntarii chinezi, de peste doi ani duce tea conducerii uzine; care avea această sar se află şi să respecte hotărlrile luate în
de neînvins.
lupta împotriva imperialiştilor, sdrobindu-i cină. şedinţe, să pună la dispoziţie cele necesare
„Stalingradul — a arătat tovarăşul Stalin Intr’o şedinţă a Consiliului Sindical Re
— reprezintă declinul armatei fasciste ger şi făcându-i de ruşine in faţa întregii lumi. tinerilor pentru a nu fi stânjenită activita-
gional. s'a stabilit precis cine Lrebue să se
mane. Se ştie că după luptele dela Stalin Astăzi. Stalingradul eliberai este un imens preocupe de aoest club. Totuşi clubul a ră tea sportivă.
grad nemţii nu şi-au mai putut reveni". şantier al construcţiei comunismului. mas în urmă mult deoarece conducerea uzt TOTH BALtNT
Stalingradul a însemnat o colitură în Luptând pentru menţinerea şi consolida
mersul războiului. Dela Stalingrad, Armata Stagnarea muncii culturale din cauza neglijenţei
rea păcii în lume, popoarele slăvesc Stalin
Sovietică a preluat ofensiva, iar drapelul Biblioteca, căminului cultural din De câtva timp însă, activitatea uces*
gradul, care a însemnat începutul sfârşitu
roşu al victoriei a fost înfipt deasupra cui comuna Baia de Cnş raionul Brad, tei biblioteci este stânjenită din cau
lui agresorilor hitle/iştî Ele ştiu că în cazul
bului sdrobit al fascismului, dându-se posi în ultimul timp şi-a îmbogăţit mult za lemnelor de foc. Sfatul popular co««
unui nou război mondial, deslăn|uit de im
bilitate popoarelor din Polonia, Cehoslo activitatea. munal va trebui să îa urgente măsuri
perialiştii americani şi englezi, armata care Pentru a da şi mai mare impuls
vacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Al pentru crearea tuturor condiţiilor ne
a făurit victoria dela Stalingrad, va fi in pri- acţiunii de răspândire a cărţii în
bania, să treacă la construirea unei vieţi massă, s’au organizat breî expoziţii cesare unei bune desfăşurări a răs
.mele rânduri ale luptei, va ştî să dea ripos pândirii cărţii în masse.
noî de cărţi s’au făcut recenzii cărţilor
ta cuvenită duşmanilor omenirii.
I r» UatoCo d-lo Sta I î ■* Rfatl tn «nod deo- „Secerişul’’ şi „Brazdă peste Haturi”. - TRAI AN MICLUŢIA
Poporul muncilor din ţara noastră pri
sebit s’a dovedit pe deplin superioritatea Neglijenţă condamnabilă a C.C.F.S. raionul Petroşani
veşte cu mândrie şi recunoştinţa Armata
ştiinţei militare Sovetice asupra celei a
Sovietică şi poporul Sovietic, conduse Pentru trecerea normelor comple A trecut însă de atunci mai bine
statelor capitaliste.
de partidul Comunist în frunte cu tova xului de stat G.M.A., tinerii sportivi de o jumătate de an şi tinerii sportivi
La această măreaţă bătălie a participat din colectivul „Flacăra” Lonea, s’au nici până în prezent nu au primit in
răşul Stalin, pentru că odată eli
întreg poporul sovietic, iar prin comporta antrenat intens încă din vara anu signele mult promise.
beraţi de către Armata Sovietică de sub ju
rea lui în această luptă, a dovedit supe lui 1952. Această neglijenţă se datoreşle
gul fascist german, noi am trecut cu hotarirc,
rioritatea omului sovietic, a tehniceî înain Rezultatele muncii lor s’au văzut C.C.F S. «raional Peitroşani, care tre-
sub conducerea P M.R. la construirea so la 23 August 1-952, când majoritatea bue să treacă la înmânarea insigne
tate de luptă şl a cadrelor de comanda
cialismului în patria noastră. tinerilor sportivi au trecut normele lor G.M.A. fără a mai aştepta ru
ment şi a moralului înalt ai oamenilor so
G. M. A., excelent, urmând doar să găminţi din partea tinerilor sportivi.-
vietici, pe front şi în spatele frontului. V. D1NCA primească insignele. ANDRAŞ GHFORGHE
producţie, s’au fabricat pentru prima dată
Spre un nou avânt al activităţii sindicale sub influenţa hotărîloare a mişcării stahano- In ţara noastră o scrie de materiale de pro
viste din Uniunea Sovietică.
In opoziţie cu situaţia mizeră a muncito tecţie. care numai în anul 1951 au redus nu
în ţara noastră rilor din ţările capitaliste, statul democrat- mărul accidentelor pe întreaga ţară, cu o
popular foloseşte venitul naţional provenit treime fată de anul 1950; în primele şose
Zilele trecute s’a ţinut în Capitala patriei pentru ridicarea producţiei şi îndeplinirea în cea mal mane parte din sectorul socia luni ale anului 1952 au fost cu 25 la sută
noastre, cel de al Ill-lea Congres al Sindica planului economic o) statului, în vederea list pentru dezvoltarea economiei socialiste, mai puţine zile do incapacitate de muncă,
lelor,din RPR construirii Şi consolidării bazelor economice pentru satisfacerea nevoilor materiale şi cul provocate de accidente, decât în primul se
Congresul a avut îoc în condiţiile când în ale orânduirii socialiste şi asigurării bunu turale mereu crescânde ale oamenilor muncii mestru al anului 1951.
tregul popor muncitor este mobilizat pentru lui trai al muncitorimii" Grija pentru îmbunătăţirea continuă a con Având la bază învăţătura stolînisto. po
întărirea eoonomică şi politică a patriei Sub îndrumarea permanentă a parlidulul ditiilor de muncă şi de trai ale oamenilor trivit căreia ..clasa muncitoare nu ponîc de
noastre, în condiţiile creşterii şi întăririi nostru, sindicatele au obţinut mari sucocsc muncii a oonstîtuit una dintre laturile prin veni un adevărat stăpân al tării dacă nu
continue a forţelor democraţiei şi socialismu tn îndeplinirea rolului lor de principală cu cipale ale activităţii sindicatelor Creşterea va şti să iasă din starea de incultură, dacă
lui şi ale slăbirii sistemului capitalist mon rea de transmisie între partid şi massele continuă a salariului real al muncitorilor nu-şi va însuşi ştiinţa şi nu va şti să con
dial. oelor ce muncesc. Cu ajutorul sindicatelor este ogJdndita tn reducerea preţurilor, în ducă economia pe bază ştiinţifică", sindica
Strâns unit în jurul partidului, poporul partidul mobilizează massele tn opera de sporirea continuă a volumului bunurilor de tele au adue un aport însemnat la acţiunea
nostru a obţinut cu sprijinul multilateral al construire a vieţii noi, socialiste. larg consum, în dezvoltarea construcţiilor de culturalizare a masselor prin munca poli-
Uniunii Sovietice, succese deosebite în con de locuinţe muncitoreşti, etc tico-edueativă şi culturală pe care au des
Dezvoltând in conştiinţa oamenilor noua
struirea bazei economice a socialismului Antrenând un activ obştesc din ce In ce făşurat-o în rândurile celor oe muncesc.«
atitudine faţă de muncă, sindicatele au a*
Aceste suocese au deschis perspectivele în mai larg, sindicatele au adus o contribuţie
dus un aiport preţios în translormarea mun Sindicatele dispun astăzi de circa 5 000 bi
deplinirii planului cincinal în patru ani serioasă în organizarea şi dezvoltarea con blioteci centrale cu peste 9 milioane volu
cii într’o chestiune de cinste, de glorie, de
Organizând şi mobilizând cele mai largi trolului obştesc asupra unităţilor de desfa me, sute de instalaţii cinematografice şi m'i
eroism Activitatea sindi.aţelor tn această
masse ale clasei muncitoare, sindicatele au cere din sectorul socialist, a cantinelor, etc. de cluburi şî colţuri roşii
direcţie o demonstrează şî faptul ci la sfâr
adus o contribuţie efectivă la măreaţa operă Un rol important au avut sindicatele în Prin grija partidului şi guvernului s’au
şitul anului 1952 peste 70 la sută din nu
de construire a socialismului în patria noas domeniul aplicării cu consecvenţa a princi creat condiţii pentru desfăşurarea unui ade
mărul total al muncitorilor erau cuprinşi în
tră. piului socia-list de salarizare, factor impor vărat sport de masse. S'ndicatcle au lărgit
întrecerea socialistă, că întrecerea sooia-
Spre deosebire de sindicatele din ţările tant (n realizarea planului. baza de massă a mişcării sportive.
listă a trecut pe treapta ei superioară —
capitaliste, care sunt prigonite sau nevoite Sub oond.uoerea sindicatelor. Asigurările Analiza multilaterală pe care Congresul
mişcarea stahanovîstă.
să-şi desfăşoare munca în adâncă ilegalitate, Sociale au fost transformate fn anii regi a făcut o activităţii sindicatelor în spirit
sindicatele din ţara noastră îşi desfăşoară In desfăşurarea întrecerii socialiste, or mului democrat popular, dint run aparat bi critic şi autocritic pentru perioada ce a ur
activitatea în mod liber, pe drumul luminos ganizată şi oondusă de către sindicate, sub rocratic şl parazitar ce servea unui pumn mat după oel de al IMea Congres, constf-
al socialismului îndrumarea organizaţiilor de partid, au apă de profitori, într’o instituţie pusă tn între tue o bază puternică pentru ridicarea pe o
In noile condiţii create în ţara noastră rut minunatele iniţiative ale stahanoviştilor gime în slujba poporului. Este suficient să nouă treaptă a mişcării sindicale din ţara
după cucerirea puterii de către clasa mun noştri, au crescut oameni noi ca Nicolae amintim numai faptul că procentul mortali noastră, o bază oare va permite sindicale
citoare. sindicatele — aşa cum a arătat ple Vasu şi Dumitru Arjan, eroi ai muncii socia tăţii Infantile a scăzut cu peste 60 la sulă lor mobilizarea tuturor forţelor Ia îndepli
nara C C al P.M R. din Decembrie 1948 — liste. care au deschis căi spre o înaltă pro faţă de anio 1939-1940 când ţara noastră nirea sarrinei trasate de tovarăşul GheorgJie
au un rol fundamental schimbat „In în ductivitate a muncii Stahanoviştii noştri, ocupa primul loc în Europa. Gheonghiu-Dej, îndeplinirea planului cincinal
treprinderile de stat care nu mai aparţin elevii stahanoviştilor sovietici, sunt astăzi Sindicatele au obţinut deasemenea sucocse în p«iVru ani.
exploatatorilor, ci au devenit bun comun al în număr de 9 000. iar numărul fruntaşilor importante şi în domeniul protecţiei muncii. Discuţiile purtate de către delegaţii o.i-
poporului muncilor, sindicatele au sarcina în producţie a trecut de 87 000 Mişea-rca Ca rezultat al colaborării dintre oamenii de menilor muncii în cadrul lucrărilor Congre
de a organiza elorlurile clasei muncitoare stahanovistă din patria noastră sc dezvoltă ştiinţă şi slahanoviştii; inginerii, etc., din sului au constituit încă o mărUi.rîe vie a
