Page 7 - 1953-02

DRUMUL' SOCIALISMULUI

VIAŢA DE PARTID
Filmul zilei
Popularizarea tehnisii noi şi a metodelor de muncă

sovietice — sarcină de seamă a agitatorilor 1 „PE DRUMUL ALES“
oud conducerea organizaţiilor ac oaza şi şe gaseau suu riuima, ¿r. luin.i aplicării (RECENZIE)
prin grija sindicatelor şi a conducerilor ad­ metodelor sovietice, să şi îndeplinească şi Filmul Sovietic „Pe drumul ales" tra­ Cum se va mai uita el acum tn ochii
ministrative se iau pe zi ce trece lot mai chiar să-şi depăşească sarcinile de plan. tează problema importantă a învăţămân­ consătenilor săi, când fiul său iubit, după
multe măsuri tehnico-organizatorice tn nunele Mai există totuşi şi organizaţii dc bază tului la sate. atâta învăţătură nu o ajuns nimic alt­
Văii Jiului, care permit ca, în desfăşurarea care nu au reuşii să ducă o largă muncă de După Marea Revoluţie Socialistă din Oc­ ceva decât... un învăţător dc ţară ?
întrecerii socialiste să fie aplicate şi extinse popularizare a metodelor de muncă sovie­ tombrie, CC al P C (b) şi Guvernul So­ /van Fedorovici nu şi dă seama de înal­
tot mai mult, preţioasele metode dc muncă tice In această privinţă, sc observă o sene vietic au pus accent pe ridicarea de noi ta misiune pe care o are de îndeplinit fiul
sovietice. de lipsuri mai ales în munca dc instruire cadre instruite, cadre care să devină său.
Acolo, unde organizaţiile de bază au reu a agitatorilor Oc pildă .organizaţia de bază glorioşi constructori ai socialismului şt Stcpan loanoviâi. tânăr crescut şi în­
şil să devină conducătorul politic la dela sectorul XI a minei Petrila, în frunte cu moi târziu ai comunismului în patria liberă. drumat de Partid îşi dă seama de im­
locul de producţii şi unde ele au ajuns sa şi tovarăşul Tonlea loan, neglijează însuşirea Această sarcină de onoare nu putea fi portanţa sarcinei pe care o arc în faţă.
ridice membrii lor la nivelul sarcinilor actu­ şi aplicarea metodelor sovietice, iar conduce­ îndeplinită fără şcoli şi in special fără El va învăţa copiii, le va deschide noi ori­
ale, acolo unde secretarii de organizaţie au rea sectorului nu a luat măsurile tchnico- cadre pedagogice care sd poată da tine­ zonturi, îi va face să înţeleagă şi să iu­
instruit temeinic şi în mod periodic, agi­ organizatorice necesare aplicării lor, lapt rilor o educaţie sănătoasă marxistă bească epoca măreaţă în care trăesc. Va
tatorii, s’a reuşit ca aceştia sâ tîe înarmaţi, care duce la ncreatizarea ciclurilor. Lucrurile A fi învăţător in şcolile noi ale regi­ face din ei oameni pregătiţi pentru viaţă
cu cele mai bune metode ale muncii de agitaţie. stau la lei şi în sectorul I, unde munca agi­ mului sovietic este o cinste care trebue şi stâlpi puternici ai orânduirii socialiste.
In frunte cu comuniştii, agitatorii au izbu­ tatorilor e slabă cucerită printr'o muncă perseverentă pen­ Stepan ştie că tatăl său va înţelege toa­
tit să desfăşoare o rodnică şi susţinută La mina Petrila, o lipsă tn munca dc tru însuşirea a cât mai multe cunoşlinţe te acestea mai târziu, când va vedea
muncă de lămurire în rândul minerilor care popularizare a metodelor sovietice şi a (cli­ Filmul redă cu multă plasticitate munca realizările obţinute.
aplică cu succes minunatele metode so­ nicei noi o arc A S 1 T. a cărui responsabil şi străduinţa unui tânăr învăţător care In afară de aceste aspecte filmul pre»
vietice: graficul ciclic, A. Jandarova, L Co- este tovarăşul inginer Oancea, care în ulti­ este trimis In satul său natal, să ducă zintă şi dragostea curată care se înfi­
lumina ştiinţei pentru copii, tineri şt ripă înlre Stepan şl prietena surorii sale.
rabelnicova, Golovin, Cotlear, etc. mul timp nu a depus nici un lei de activitate
bătrâni din sat. Agrafena
Exemplu viu în această privinţă ni-1 oferă Din lipsa de înarmare a agitatorilor cu
Prm îndeplinirea acestei sarcini măreţe, Tânăra ţărancă Agrafena, aflând că
brigada de mineri, condusă de slahanovis- material corespunzător, unele echipe do învăţătorul contribuie la făurirea socie­ Stepan iubeşte o fată dela oraş se ho-
tul Simion Căţineanu dela Lupeni, care or- mineri dela Lupeni, Petrila şi Aninoasa, au tăţii socialiste lărăşle să înveţe cu toate că trecuse dc
ganizându şi bine munca şi aplicând me­ ajuns să muncească slab. fiind lip­ Stepán /vancvici Lputin se întoarce in vârsta şcolară.
toda graficului ciclic a reuşit să dea în ul- site de ajutor din partea agitatorilor. satul său natal, tn calitate de învăţător. Ea devine o fată cu un orizont larg
limele zile cu 48 la sută mai mult cărbune Această lipsă se datoreşte în mare parlc După prima bucurie a revederii cu tatăl asupra vieţii, o tânără care nu mai pu­
peste plan comitetelor dc partid şi din întreprinderi şi mai său — ¡van Fedorovici Lautin — mama ne pe prim plan numai preocupările ei
Succese frumoase în producţie au obţinut ales comitetului raional de partid Petroşani, şi sora sa, urmează o discu(ie intre tată sentimentale Prin aceasta ea reuşeşte să
şi brigăzile dela minele Jieţ-Lonea, Petrila care nu au reuşit ci la toate minele să des- şi fiu asupra sarcinii pe care o are de în­ întărească şi mai mult sentimentele pc
şi Aninoasa, conduse de Kopetin Geza, Fran- volte la un nivel corespunzător munca poli­ deplinit Stepán. care le nutrea tânărul învăţător pentru
cisc Brum, loan Balaş, Nicolae Marian şl tică de massă. Bătrânul Ivan Fedorovici, preşedintele ea.
alţii, care prin aplicarea metodelor sovie­ Pentru a lichida lipsurile exislente, comi­ colhozului, cu toate că a luptat în timpul Intre timp Stepan a fost ales deputat
tice, au depăşit normele cu 42—60 la sută, tetele de partid vor trebui să îndrume şi să revoluţiei şi e ataşat regimului sovietic, datorită realizărilor execcpfionate pe care
unii dintre ei extrag cărbune tn contul controleze pe secretarii organizaţiilor de baza nu poate înţelege pe fiul său care s’a fă­ le obţinuse. Tatăl său a înţeles căi de
anilor viitori de felul cum trebue să facă instructajele cu cut învăţător. greşit şi-a judecat fiul
Stepan, conştient de sarcina sa de
Aceste frumoase succese sunt rezultatul agitatorii şi să i înarmeze cu problemele le­ Pentru el a fi învăţător este o profesie răspundere, şt a îndeplinit datoria sa ca
muncii desfăşurate de către organizaţiile de gate de locul de muncă Secretarii de orga­ inferioară. Ivan Fedorovici l-a trimis ta un adevărat om sovietic Şi cu toate greu­
partid prin agitatori. Iată de exemplu, tn nizaţii Irebue să cunoască felul cum mun­ învăţătură pentrucn fiul său să devină tăţile întâmpinate el a mers pe drumul
„cineva” şi se mândrise In faţa satului
u. Ho <*sim secretarul organizaţiei cesc agitatorii pe teren ,să le creeze condiţii
muncă dc lămurire în vederea aplicării me­ căturilor în mine, etc. /-n rtrori /«U I '_____ ________________________ ales
todelor graficului ciclic şi Cotlear, a reuşii
In acest scop .organizaţiile dc bază vor împotriva birocratismului
să antreneze pe tcţi minerii din echipa sa, dela serviciul topografic
trebui să folosească din plin gazelele de
la munci spornică, depăşindu şi planul cu
perele popularizând zi de zi succesele obţi­ al minei Lupeni
30—40 (a sută.
nut« dc mineri in urma aplicării lehnicei In tuna Ianuarie a. c., serviciul topografic
O muncă rodnică a dus şi agitatorul Nis- noi. Va Irebui deasemnea creată o opinie al minei Lupeni, a d*t 4 schiţe cu indicaţii De aceste lipsuri este răspunzător în pri­
1
1or Gheorghe, tehnician la sectorul V., care mul rând inginerul şef Pizo, care nu con-
muncitorească împotriva celor ncdisciplinaţi diferit« la o singură grupă din seclorul IV, trolcază munca serviciului topografic şi care'
liind ajutat de organizaţia de bază a îndru­
şi chiulangii, să fie criticate ţoale metodele la grupa tovarăşului Rata Gheorghe, care atunci când grupele nu şi realizează planul.
1
mat pe minerii celor 4 brigăzi pe care Ic înapoiate, dându-se o deosebită atenţie luptei punea armătura«ba la 80 cm., ba la un me­ afirmă în mod calomnios „că muncitorii sunt
Conduce, să aplice metodele graficului ciclic necruţătoare împotriva sabotorilor şi a tutu­ tru, ba trebuia să înainteze 10 metri la de vină”, fugând de răspunderea ce i-o in­
şi A. Jandarova, reuşind ca minerii: Man ror elcmcnlclor duşmănoase. dreapta, ba 5 la stânga. Intr'un cuvânt, nu cumbă sarcina de inginer şef
■loan. Ludovic Mihai şi Cnrda Emeric, care ILINCARU PETRU ştia după care scăriţă sâ se ia La grupa lui Este timpul, să se pună capăt birocratis­
Tar|a Constantin din sectorul III, s’au dat
mului dela serviciul topografic al minei Lu-
deasemenea 2 schiţe diferile în cursul aces­
interesului deosebii pe care poporul nostru cultură. Organizaţiile sindicale din întreprin­ pen-i, care trebuie să-şi facă in mod conştin-
muncilor ti are pentru îndeplinirea planului deri Irebue să asigure creşterea continuă a tei luni. Din această cauză, cele două grupe cios datoria, folosind din plin munca prac­
nu au pulul realiza decât numai o mică par­
cincinal în patru ani producţiei de tractoare şi maşini agricole. te din normă pe luna Ianuarie tică pe teren
Pentru realizarea sarcinilor istorice pc In lupta pentru mărirea producţiei şl pro­ Sc pune întrebarea, dacă nu s'a ştiut dela Inginerul şei Pizo şi inginerul Popescu,
care partidul şi guvernul le pune în faţa oa­ ductivităţii muncii sindicatele trebue să pună începui unde trebuia sâ străbată aceste pre­ şeful serviciului topografic, trebue să dea
menilor muncii frebuc du6ă o muncă susţi­ in oentrul activităţii lor grija pentru nevoile gătiri Ia cane lucrează cele două grupe? dovadă de mai multă conştiinciozitate şi spi­
nută de ridicare a producţiei şi productivi­ materiale şi culturalo ale oamenilor muncii. rit de răspundere tn muncă, pentru a nu
tăţii muncit la nivelul tehnidi cu care in­ Organele sindicale trebue să Întărească Desigur că s’a ştiut, dar aşa cum spune Împiedeca lucrările de pregătire la mina Lu­
maistrul Huler Francisc. serviciul topogra­
dustria şt agricultura noaslră au fost în­ togă tur a cu massele şl să găsească prin ele fic al minei Lupeni s’a birocratizat şi faoe peni şi să înoeleze a mai calomnia mineriij
zestrate Mobilizarea lulunor forţelor în rea­ soluţii juste la toate problemele care Ire- schiţele din birou, fără a face măsurătorile care îşi fac în mod conştiincios datoria.
lizarea aoeslci sarcini, impune înlăturarea buesc rezolvate. Numai folosind ajutorul necesare la faţa locului, împiedicând ast­ DELEANU VICTOR
atitudimi de nepăsare pe care unii condu­ masselor, critica dc jos, organele sindicale fel grupele să-şi îndeplinească normele. corespondent voluntar
cători administrativi o manifestă şî crearea vor putea înlătura mefodole birocratice dîn
condiţiilor necesare desfăşurării fnjreoerii munca lor.
socialiste Pentru ajutorul ce trebuc acordat Sprijinindu-şî întreaga activitate pe grupa Bugetul R. P. R., ud buget al păcii
celor rămaşi in urmă, în vederea obţinarii sindicala ca verigă prJnoipală în îndeplini­ şi al construcţiilor socialiste
avântului general, este necesară ţinerea unei rea tuturor sarcinilor, sindicalele trebue să
evidenţe regulate şi clare a rezultatelor în­ educe un aoelaş timp pe oamervii muncii tn (Urmare din pag l-a) totdeauna de cătuşele robiei capitaliste, vrea
trecerii Dcasemeni, Icebuc lichidat neîntâr­ spiritul vigilenţei revoluţionare Duşmanul In tara noaslră, nici nu putea fi vorba să trăiască şi sâ muncească liber, în pace.
ziat caracterul de campanie al întrecerii şî de clasă trobue demascat indiferent sub ce în trecut de cercetări ştiinţifice. Acum ele vrea să construiască o ţară nouă, o viaţă
înlătivrate cu vigoare manifestările de biro­ mască s'a-r ascunde se bucură de o atenţie deosebită din partea nouă ş) fericită pentru toţi cei ce muncesc, j
cratism şî formalism in organizarea întrece­ Lupta pentru întărirea economică şi poli­ partidului şi guvernului Numai în anul ce Este o datorie patriotică a fiecărui mun-ţ
rii. întrecerea soci-a listă trebue să devină tică a patriei noastre este slrâns legală de a Irccut au fosf premiaţi peste 200 oameni citor, a fiecărui inginer şj tehnician din orlj
meloda permanentă de muncă în lupta pen­ educarea oamenilor muncii în spiritul inter­ de ştiinţă oare s’au distins in diferile munci şi- ce sector de activitate, a fiecărui ţăran,
pe tărâmul cercetărilor ştiinţifice. Pre­ muncitor, dc a lupta cu toate forţele, cu|
tru realizarea sarcinilor de plan pe toţi in­ naţionalismului proletar Sindicalele au sar-
vederile bugclare pc anul 1953, dau lot elanul de muncă pentru realizarea şl
dicii o>na dc a contribui (fin plin la întărirea uni­
posibilitatea ca în ţara noastră cercetările depăşirea prevederilor bugetare a ţării nous-
Organele sindicale şî conducătorii admi­ tăţii internaţionale a celor ce muncesc, la
nistrativi Irebue să se ocupe cu mai mult transformarea fiecărui om a-1 muncii înlr’un ştiinţifice să ia o amploare şi mai mart?, tre pe anul 1953. In scopul realizării pre­
spirit de răspundere de sprijinirea tuturor luptător aot-iv pentru cauza păcii, democra­ să se deschidă noi instituie dc cercetări şti­ vederilor bugetare, iulreprindcrile din regiu-»
muncitorilor pentru realizarea propunerilor ţiei şi triumful socialismului fn lumea în­ inţifice pe lingă Academia R.P.R. nea noaslră trebue să mobilizeze tonte for-»
dc invenţii şi raţionalizări. treagă. Un avânt deosebit va lua cultura şi sportul tele de care dispun, să descopere şl să vao
Inlări-rea disoi-pli-nei în muncă, ridicarea Sindicatele trebue prin munca lor politică In anul 1953, csle prevăzută deschiderea tea­ lorHîcc resursele interne, să dea viată ini­
continuă a calificării cadrelor, atcogerea şi organizatorică să facă, ca fiecare membru trului muzical din Bucureşti, o nouă şi însemna­ ţiativelor creatoare venite din rândul muin
unui număr cât mai mare de femei şi tineri de sindicat să muncească însufleţii de mi­ tă realizare a regimului nostru democrat popu­ citorilor Sfaturile populare, trebue sâ lupfo
în diferite ramuri dc producţie. Irebue să nunatele cuvinte a-le oonducătoruluj poporu­ lar. sc va construi un stadion sportiv cu necontenit pentru- a mobiliza pc toţi cetăţe­
lic preocuparea de 2i cu zi a sindicatelor lui nostru, tovarăşul Gheorghe Ghoorghiu- 80 000 locuri. parcuri de odihnă şi cultură, nii la îndeplinirea îndatoririlor către stat;
Pentru realizarea sarcinilor istorice Ti*a!c Dcj : „Un viilor luminos se deschide în faţa etc Strâns uniţi în jurul partidului y gu-.
de plenara CC. al P.M.R.' din 3—5 Martie poporului nostru muncitor Pentru faurnreva lată deci, fapte vii prin care sc manifestă vernului. în frunte cu iubitul nosltu condu-j
1949. sindicatele trebuc să mobilizeze pc toţi acestui viitor merită sa ne dăm fiecare loaîc politica de pace a statului nosfru democrat căfor tovarăşul Gh Gheorghiu-Dcj, să .nor--
muncitorii din GAS sî S.M.T. în lupta per* forţele, toate cunoştinţele, lot elanul revo­ popular, faple grăitoare care dovedesc lu­ nîm cu avani, înainte pentru realizarea cin­
îru dezvoltarea sectorului socialist in agri­ luţionar", . mii întregi că poporul nostru, eliberai pentru cinalului in 4 ani.