Page 10 - 1953-03

t o v a r ă ş u l l a ş i i Y i s s a r l o i o v l c l S t a l i n

a î n c e t a t d i n v i a f â

Cu privire la constituirea Comisiei pentru organizarea BySefin asupra stării sănăfăfii lui L V* StaEin

funeraliilor lui losif Vissarionovici Stalin, la 5 Martie 1953, ora 2
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor MOSCOVA 5 (Agerpres). - TASS trans­ sanguine şi a sporit g<radul insuficienţei oxi­ mală. Lâ analiza sângelui s'a constatai creş-
mite buletinul asupra stării sănătăţii lui l.V. genului In organism Administrarea sistema­ terea numărului g.lobulelor albe (până la
Sovietice Socialiste şi Secretar al Comitetului Central Stalin la 5 Martie 1953, ora 2. tică a oxigenului, precum şi a medicamente­ 17.000). Dimineaţa şi în cursul zilei tempe­
In ultimele 24 de ore, starea sănătăţii lor care reglează respiraţia şi activitatea ratura s’a menţinut ridicată până la 38,6°.
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice lui I V. Stalin a continuat să rămână gravă. cardiovasculară, au adus treptat o uşoară In cursul zilei de 4 Martie, tratamentul a
Hemoragia cerebrală în emisfera stângă a îmbunătăţire a stării, şi în dimineaţa zilei constat fn administrarea de oxigen, prepa­
MOSCOVA (Agerpres). TASS transmite zarea funeraliilor Generalisimului losif Sovietice, alcătuită din tovarăşii Hruşciov creerulul, care s’a produs fn noaptea spre de 4 Martie gradul insuficienţei respiratorii rate de camfor, cafeină, strofantlnă şi glu-
Consiliul de Miniştri al U.R.S.S şi Corni Vissarionovici Stalin, Preşedintele Consiliu­ N S. (preşedinte), Caganovici L M., Şver- 2 Martie in urma maladiei hipertonîce şi a se îmbunătăţise întrucâtva coză. A fost făcută dîn nou emisiune de
tetul Central al Partidului Comunist al Uni lui de Miniştri al Uniunii Republicilor So­ nic N. AL, Vasilevsehi A M.. Pegov N M.. arteriosckrozel. a dus, In afara paraliziei Ulterior, în cursul zilei de 4 Martie, au sânge cu ajutorul Fpltorilor. In legălură cu
unii Sovietice au hotărît: vietice Socialiste şi Secretar a! Comitetului
Artemiev 1*. A., lasnov M A piciorului drept, a mâinii drepte şi a pier­ apărut din nou turburări grave ale respiraţiei temperatura ridicată şi cu leucocitoza cres­
Sa se constitue o comisie pentru organi Central al Partidului Comunist al Uniunii
derii cunoştinţei. Ia afectarea părţii bulbare Frecvenţa respiraţiei^ — 36 pe minut. cută, s'a intensificat penicilinoterapla (efec­
: a creerului, cu lurburarea principalelor func­ Tensiunea arterială a continuat să ră­ tuată dela începutul boalel cu soop profi­
ţiuni — respiraţia şi circulaţia sângelui. mână ridicată (maximă 210 şi minimă 110) lactic)..
In cursul nopţii spre 4 Martie, turbură- pulsul 108 —116 batâî pe minut, neregulat In noaptea spre 5 Martie, starea sănătăţii
Din partea Comisiei pentru organizarea funeraliilor .rîle respiratorii şi circulatorii au continuat (aritmie perpetuă). Inima uşor mărită. lui I V Stalin continuă să rămână grav.L
Cele mai mari turbuiări s’au observat la In ultimele 24 de ore ale bcaîei nu s’au Bolnavul se află Intr’o stare soporoasă
lui losif Vissarionovici Stalin, Preşedintele Consiliului funcţiunile respiratorii: fenomenele respi­ constatat schimbări esenţiale în plămâni şi (adâncă lipsă de cunoştinţă) Reglarea ner­
raţiei periodice (numită Cheynes-Stockes) au în organele din cavitatea abdominală In voasă a respiraţiei, precum şl activi' ¿»îca
de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste devenii mai frecvente. In legătură cu a* urină s’a constatat prezenţa albuminei şi a inimii continuă să rămână accentuat tur­ i
ceasta s’a înrăutăţit funcţiunea circulaţiei globulelor roşii, cu o greutate specifică nor­ burate.
şi Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist
A. F. TRETIACOV — ministrul sănătăţii al U.R.S.S.
al Uniunii Sovietice I. I. CUPERIN — şeful Direcţiei medical-sanilare a Cremlinulul.
Profesor P. E. LUCOM SCHI - internistul şef al Ministerului Sănătăţii al
j^OŞCQVA '(Agerpres), TASS transmite: Stalin va fi expus In Sala Coloanelor a Ca- Accesul In Sala Coloanelor a Casei Sindi- U. R S. S.
Sicriul cit Qcxrpui iui losif Vissarionovici sei Sindicatelor. eatelor va fi anunţat separat: Profesor N. V. CONOVALOV — membru activ al Academiei de Ştiinţe
Medicale.
Profesor A L. MIASNICOV -- membru acilv al Academiei de Ştiinţe M?dîca1e'
Profesor E M. TAREEV — membru activ al Academiei de Ştiinţe Medicale
M ă r e a f a y n f f a l e Medicale
Profesor I. N. FILIMONOV — membru corespondent al Academiei de Ştiin|e
Profesor I S GLAZUNOV.
a p a r f i d u i y i ş l p @ p @ r y S y f Docent V. I. IVANOV-N EZNAMOV.
Profesor R. A TCACIOV.

Forţa partidului lui Lenin-Stalin rez dă realizarea cincinalelor stalimste, el a ştiut partidului comunist Aceste planuri care
f
în strânsa sa legătură cu masselc de mili­ să organizeze massele de milioane de mun­ trasează perspectivele şi căile mersului
oane de oameni ai muncii, în unitatea sa in­ citori şi tăranî pentru construirea socialis­ nostru înainte — a spus tovarăşul Aîalen
disolubilă cu poporul. Partidul nostru este mului a zJiobit şi a măturat din cale pe cov în raportul prezentat la Congresul a; BySefiii asupra stării sănătăfii Iui S. V. Sfafîrr
un partid cu adevărat al poporului, a cărui toţi duşmanii poporului, care încercau să îm­ XlX-lea al partidului — se sprijină pe cu­
politică asigură creşterea neîntreruptă a piedice măreaţa operă a construcţiei socia­ noaşterea legilor economice, se sprijină pe Ia 5 Martie 1953, ora 16
puterii patriei noastre şl corespunde intere­ liste Intr’un timp istoriceşte scurt, sub ştiinţa construirii, societăţii comuniste, ştiîn A10SCOVA 5 (Agerpres) ~ TASS trans­
selor vitale ale oamenilor muncii. Poporul conducerea genială a tovarăşului Stalin, ţă elaborată de tovarăşul Stalin fenomene acute de insuficienţă cardio-vas­ greu Înlăturat prin măsuri terapeutice cores­
mite buletinul asupra stării sănătăţii lui l.V culară (colaps): presiunea arterială a scă­ punzătoare Ulterior, turburările cardîo-vas-
sovietic sprijină în unanimitate pol't’ca patr*a noastră s’a transformat dintr’o ţară In fiecare succes al construcţiei noastre, Slalin la 5 Alartie 1953, ora 16.
partidului şi ii acordă încrederea sa deplină înapoiată într'una înaintată, dintr’o ţară poporul nostru vede înfăptuirea consecventă In cursul nopţii şi în prima jumătate a zut, pulsul s’a accelerat, s’a accentuai pa culare s’au atenuat întrucâtva, deşi sta-oa
loarea Sub influenţa măsurilor terapeutice
In Octombrie 1917, când partidul comu agrară într’una industrială, devenind un a genialelor idei ale tovarăşului Slalin Re­ zilei de 5 Alartie. starea sănătăţii Iul I V. generală a continuat să rămână extrem I?
niştMor a chemat deschis pe muncitori şi pe stat socia ist puternic. zultatul înfăptuirii acestor idei este creşterea Slalin s'a înrăutăţit La turburările an(e- aplicate de urgenţă, aceste fenomene au gravă.
!
ţărani la răsturnarea puterii burgheziei, Când Germania hitlerlstă, încurajată în neîntreruptă a întregii producţii sociale şi rîoare ale celor ma* importante funcţiuni fost înlăturate. Electrocardiograma făcută La ora 16. tensiunea arterială' max'ma
această chemare a fost întâmpinată de spri­ secret de mil'ardarii americani, a atacat în primu rând a producţiei mijloacelor dc ale creerului s'au adăugat noi turburări ale la ora II a arătat o turburare acută a cir­ — 160, minimă — 100; puls: 120 pe minut,
1
jinul deplin al uriaşei majorităţi a munci­ mişeleşte Uniunea Sovietică şi a turburat producţie, perfecţionarea ei neîncetată pe culaţiei sângelui în arterele coronare ale aritmie; respiraţia — 36 pe minut ; tempe­
torilor, soldaţilor şi ţăranilor A fost răs­ munca paşnică creatoare a poporului nos­ baza tehnicii celei mei înalte Triumful a sistemului cardiovascular. In dimineaţa zi Inimii, cu modificări de focare în peretele ratura — 37,6 grade; leucocitoza — ?t COO
lei de 5 Aîartie s’au observat, timp de trei
turnată puterea burghezei şi a fost instau­ tru, partidul lui Lenin-Sla'în a transformat ccsfor idei Se manifestă în construirea cu posterior al inimii (electrocardiograma fă Jn momentul de fată, măsurile terapeut’?«
rată dictatura proletariatului In ani răz­ întreaga ţară în'r’o tabără militară urnea succes h grandioaselor hidrocentrale, ca ore. fenomene grave de insuficienţă respira cută la 2 Martie nu a constatat aceste mo sunt îndreptate maî ales spre combaterea
1
lorie, greu influenţabile de terapia cores­
boiul u> civil şi ai intervenţiei străine, poporul şi a ridicai toate popoarele U.R.S.S. la Mu nale şî sisteme de irigaţie, în croşlerea ne­ dificări). La ora 11,30 s’a produs pentru a turburărvlor respiraţiei şl circulaţiei sânge­
nostru, sub conducerea lui Lenin şi Stalin, a rele Războ» pentru Apărarea Patriei. contenită a bunei stări materiale şi a nive­ punzătoare La ora 8 dimineaţa s’au produs doua oară un colaps grav care a fost cu lui, în special a celei coronare.
repurtat victoria deplină asupra duşmanilor, „Munca organizatorică a partidului, — lului cultural al oamenilor muncii. Comu A. F. TRETIACOV - ministrul sănătăţii âl U.R.S.S,
a salvgardat cuceririle Revoluţiei dm Octom­ a arătat tovarăşul Stalin în 1943, — a unit nîştii — avangarda încercată şi oţelită a I. I. CUPERIN — şeful Direcţiei medlcal-sanitare a Cremlinulul.
brie. Soarta războiu’-« i fost hotărîtă în într’un tot şi a ’-'drcplat spre un ţel comun oamenilor muncii din ţara noastră — dau Profesor P. E 'MCOMSCHI — internistul şef al '--Ierului Sănâtâ(>' îl
primul rând de sîmj. ."ţr sprijinul acordai toate ¿forţările .trnildr sovietici, subordo­ întregului popor un exemplu insuflcţitor de U R. S. S.
politic:* partidului de massele dc milioane nând toate forţele şi mijloacele noastre cau- luptă plină de abnegaţie pentru tra’dueere’â | Profesor ’N1 V. CONOVALOV membru activ aL' Academiek,dţi ŞHI^.te
„utsigur, acum aproape io.ua ¡urnea îşi m popor, sa tegar şl mat strâns dc massele de muncitori, ţărani şi intelectuali fără de Profesor E. M. TAREEV — membru activ al Academiei de Ştiinţe Medicale
1
dă seama că bolşev^*'» n’ar li putut sit se targi ale oameni ''' muncit”. partid Orânduirea socială sovietică uneşle Profesor I N. F" IWONOV — membru corespondent Y \cademlei dp Şthny
menţină la putere ni ^ani şi jumataU. dar Sprijinul fieiL şi necondijicnal acor pe comunişti şi pe cei fără dc partid într’un Medicale.
nici măcar două luni şi' jcrmAta4c. dacă în dat guvernului sovietic în anii grei al răz colectiv un*c Şî unii ş^ alţii făuresc o operă Profesor I. S. GLAZUNOV.
partidul nostru nu ar fi existai disci­ boiului de toate popoarele U.R.S.S. şi In comună — măreaţa operă a construirii co Profesor R. A. TCACIOV.
plina cea mai severă, o disciplină intr’ade- primul rând înctederea acordată guvernulm munismulul Docent V. I IVANOV-N EZNAMOV.
văr de fier, dacă partidul nostru n’ar Ii avut sovietic de nu ele popor rus. — primul în­ In aceste zile grele. în care partidul şî
sprijinul cel mei complect şl neprecupeţit al tre popoaiele egale a!e tării noastre — s'au poporul au fost lovite de nenorocire — grava In pag. !-a: Concluzia medicală asupra bolii şi morţii lui /. V. Sialim
întregii ntasse a clasei muncitoare, adică a dovedit a f< forţa hotăritoare care a asigurat boală a iubitului nostru conducător şi învă­
tot cceacc este în ea conştient, cinstit, devo­ patriei noastre victoria istorică asupra ce­ ţător, los'f Vissarionovici Stalin. fiecare om
tat, influent şl capabil să ducă după sine sau lui mai înrăit duşman al omenirii, fascismul sovietic este adânc pătruns de cuvintele Nsus Suerare a tovarăşului Slalin
să antreneze păturile înapoiate”. După încheierea victorioasă a războiului, Comunicatului Guvernamental:
Vladimîr 11 ici cerea partidului nu numai partidul a mobilizai poporul nostru la re „Comitetul Central şt Consiliul de Alinişl'i »Problemele economice aS.@ socialismului in U.R.S.S/'
să fie conştient, să fie devotat revoluţiei, să zelvarea măreţelor sarcini trasate de to­ îşi exprimă convingerea că fn aceste vie
:
dea dovada de stăpânire de sine. de spirit varăşul Stalin în istorica sa cuvântare d n grele partidul nostru şi întregul popor so­ publicaţi fn fumea infreagă
de sacrificiu şi de eroism ci şi priceperea de 9 Februarie 1946. Iniţiativa creatoare a vietic îşi vor munifesta cea mai mare uni­
a sc lega. de a sc npropîa. de a se contopi mnsselor de milioane, pătrunse de dorinţa tate şi coeziune, tărie morală şi vigilenţa, Ultima lucrare a lui 1 V Stalin, „Proble­
până la un anum't grad cu massele cele fierbinte de a traduce nial repede în viaţă îşi vor dubla energia in construirea comu mele economice ale sccîal'sniului în URSS”, filosofică contemporană nu există o altă lu­ muncitoreşti din toate ţările. Partidul Mun­
mai largi ale celor ce muncesc Tovarăşul aceste sarcini, şi-a găsit cea mai vie expre nismului in ţa;a niastră, ?e vor uni şi mai apărută in ajunul Congresului al XlX-lea al crare care să pună şi să rezolve tn mod atât cii din Coreea. întregul popor coreean, vor
Stalin subliniază în permanenţă că pa t’’ sic în întrecerea socialistă a întregului po slrâns în jurul Comitetului Central al Parti­ Partidului Comunist al Uniunii Sovietic? de complect şi de just cele mai însemnate studia cu un deosebit interes aceasta lu­
dul nu ar Ii putut să conducă clasa munci por. în eroismul dc massă în muncă al oa dului Comunist şi al Guvernului Uniuni« (la începutul >un:i Octombrie 1952). are o de probleme din viaţa popoarelor. crare istorică a tovarăşului Stalin”.
tocre şi să o ducă dîn victorie în victorie, menilor «ovietîcî Îndeplinirea cu succes a Sovietice” Esle liresc deri, că nu mult dela apariţia In Polonia. lucrarea Iul I. V. Stalin a tosl
dacă n’ar îi fost legal cu massele fără di primului cincinal Malînist de după râzhil Lenin şi Stalin. eroicul partid al comu osebită însemnătate teoretică şi politică. Ea sa la Atoscova, lucrarea lui 1. V. Stalin. editată într’un tiraj de 200.000 exemple.
reprezintă o etapă nouă. superioară, în de2
part'd. dacă n’ar fi existat legătura îndiso dovedeşte în mod grăitor că întregul pope oiştilor, creat şi crescut de ei. au educai pc voîlarca mrxîstn-leninismului .Problemele economice ale socialismului în In Cehoslovacia. lucrarea a apărut simultan
labilă dintre partid şi massele fără de parii-.l >Ovict:c u considerat s ircînîle trasate de porul nostru în spiritul unităţii, coeziunii, In noua sa operă, tovarăşul I. V Stalin U R.S.S ”, h cunosrui o largă difuzare în tn limbile cehă şî 9lovacă. In prima jumă­
„...Massele largi de muncitori fără partid partidul Iu» l.en«n-Sialin drept cauza sa tărie: morale şi vigilentei — aceste calîlăli lumea întreagă Publicăm câteva date edi­ tate a lunii Octombrie, lucrarea „Problemele
— arată lovarăşul Stalin, — socotesc parti­ proprie minunate In faptnt că aceste calităţi pre­ tace o analiză sistematică a legilor pro ficatoare asupra apariţiei în străinătate a economice ale socialismului tn U.R S.” a
dul nostru ca partidul LOR, un partid d? Noua operă genială a tovarăşului Stalin ţioase au devenit un bun al masselor largi ducţiei sociale şi aie repartiţiei bunurilor ma primelor ediţii ale noii opere a lui I. V fost editată în tiraje de massă In toate ce­
care SE SIMT APROPIAŢI Şi care LE ES1I: .Problemele economice ale socialismului în populare constă rivali) victoriilor noastre teriale In societatea socialistă, dă o deli Stalin lelalte ţări de democraţie populară, precum
SCUMP, a cărui lărgire şi întărire prezintă U.R.S.S”. $torica sa cuvântare la Congre de imporionţ? Istoriei mondială, chezăşia niţîo a bazelor ştiinţifice ale dezvoltării ? In China populară, primele ediţii ale aces şl în Republica Democrată Germană. Pretu­
:
pentru ei un interes vital şi conducerii că­ sul al XlX-lea al partidului. Hotărîri!? Con mersulu* cu succes, a! ţării noastre pe calea conomiei socîal'slr. Indică căile trecerii trep ‘.el ope e au apărut la jumătatea lumi Oc tindeni tn aceste ţări a început studierea a-
ruia ei îşi încredinţează de bună voie soar gresuluL au însufleţit poporul sovietic li* spre comunism raţe a URS S , dela socialism la comunism tombrie, Inlr’un tiraj de 1550.000 de exem cestei opere I
In noua sa lucrare, I. V. Slalin, a formulat,
Organizaţiile şi editurile democrate din ţă­
ta”. acte de eroism în muncă. 1 au înarmat cu Tradivând în viaţă măreţele sarcini tra pentru prima dată In ftiinţa marxistă, legea plare. Conduceiea Partidului Comunist Chi rile capitaliste au asigurat deasemenea pu­
:
jale de tovarăşul S’alin poporul sovietic, nez a organizat stud erea temeincă a a-
întărind legăîuriie cu massele. bizuin perspectivele măreţe şi clare ale continuării economică fundamentală a socialismului c-' blicarea noii lucrări a Iul l.V Stalin, satis­
sub conducerea încercată a partidului, pâ cestei lucrări de către cadrele partidului Zia
du se pe sprijinul milioanelor de oameni ai .'onslrucţieî comuniste viet.-rioase. legea, economică fundamentală a capitali* rut „Cîungoţinanbaa” scrie : făcând astfel interesul considerabil pe care
şeşte cu Încredere şî fermitate înainte, spre inului contemporan In afară de aceasta. Iu
muncii, parPdul comunist, sub conducerea In ţara noastră creşte şi se lărgeşte ţelul arătal de tovarăşul Slalin — spre trium­ „Această lucrare grandioasă a tovarăşului la trezit, această operă în cele mai largi
;
înţeleaptă a marelui Stalin, a dus ţara «vântul politic şi in muncă Poporul sovietic ful comunismului în ţara noastră î crarea mai conţine o analiză profundă * Stalin, care laoe h lanţul experienţei cons­ pături sociale din ţările lor.
cauzelor care provoacă o nouă agravare a
tn Statele Unite, editura „International •
noastră la vicloria socialismului Partidul nu îşi drămuieşte forţele şi munca pentru Articol de fond din ziarul „PRAVDA” crizei generale a capitalismului, cu carac- truirii socialismului în Uniunea Sovietică, Publishers” a publicat „Problemele econo­
a fost în fruntea poporului fn lupta pentru îndeplinirea măreţelor planuri creatoare al? Nr. 64 (12.652). terislicele etapelor acestei crize Concluzia care face bitanţul experienţei mişcării revo­ mice ale socialismului tn U.R.S.S.” într’un
luţionare internaţionale şl care îmbogăţeşte
lui 1. V Slalin, că rezultatul economic al e- tiraj de 25.000 de exemplare. In afară de o-
şl dezvoltă în mod creator ştiinţa marxist-
xislenţei în lume a celor două lagăre o- ceasta, textul integral al acestei lucrări a
Icninistă, va li de un nepreţuit ajutor
puse a iost destrămarea pteţii mondiale ii apărut în ziarul „Daily Worker”.
Sesiunea ştiinţifică extraordinară a Academiei R. P. R. nice, atotcuprinzătoare şl formarea a două în munca noastră de construire a statului. In Japonia, o ediţie a acestei opere a lost
pieţe mondiale paralele, piaţa ţărilor lagăru Lucrarea tovarăşului Slalin luminează po­ publicată după 10 zile dela apariţia ci la
porului chinez calea spre socialism şi oo-
consacrată genialei opere a tovarăşului Stalin lui democraţiei şi păcii (U R.S.S.. China, munism”. Moscova. „Tezele leorelice expuse în ge­
ţările de democraţie populară din Europa şi niala operă a tovarăşului Stalin, subliniază
In Republica Populară Democrată Core
„Problemele economice ale socialismului în U. R. S. S.“ Asia) şi piaţa ţărilor lagărului imperialist eanâ, lucrarea lui 1 V. Stalin a fost editată Comitetul Central »1 Partidului Comunist
agresiv, constitue o mare descoperire ştiin
din Japonia, constitue o bază teoretică pro­
într’un tiraj masiv. Ziarele din Phenian re­
ţiîică fundă şi pentru propria noastră luptă de
Lucrările sesiunii ştiinţifice extraordinare fundamentală a socialismului” de către prof. „I. V. Stalin despre legea economică lun- In baza analizei legilor economice ale ca­ latează că Comitelui Central al Partidului eliberare naţională
a Academici R P R., consacrată genialei B. Zaharescu. damenlală a capitalismului contemporan”, pitalismului contemporan. 1. V. Slalin trage Aîuncii dm Coreea primeşte numeroase scri­ In Olanda. editura „Pegasus” din Am­
opere a tovarăşului I. V Stalin „Problemele Şedinţa de Joi după amiază a fosl pre de prof G. Şiclovan , concluzia importantă In ce priveşte ascu sori dela patrioţii din Coreea de Sud, în sterdam a publicai în mii de exemplare o
economice ale socialismului in U. R. S. S.” zidată de acad prol Traian Săvulescu. pre „I V. Stalin despre adâncirea crizei ge­ tîrea contradicţiilor dintre statele capitali« deosebi deta unităţile de partizani car? cer primă ediţie a acestei lucrări şi - dai liind suc­
1
continuă şedinţele Academici R.P.R. nerale a sistemului capitalist mondial după te şî inevitabilitatea războaielor între ele în să li se trimită în Sudul ţări ' exemplare din cesul repurlal — a Irebuil «ă publice o nouă
In şedinţa de Miercuri 4 Marlie au fosl La deschiderea şedinţei, acad prol. Tra cel de al doilea război mondial”, de prol Şt epoca noastră In acelaşi timp, 1. V. Stalin opera lui I V. Stalin Academia de Ştiinţe -idifie câteva zile ma' iâ<zlu
dezvoltate următoarele comunicări: „Lucra­ ian Săvulescu o dai citire Buletinului asu Voicu : defineşte importanţa mişcării partizanilor şi Universitatea „Kim Ir Sen” din Phenian
rea tovarăşului I. V. Stalin „Problemele cco pra stării sănătăţii lui 1. V Slalin, la 5 Mar „învăţătura tovarăşului I. V. Stalin des­ păcii din toate tării«, caracterizând posibi au ţinut sesiuni ştiinţifice speciale, consa In Italia, publicami in mii de exemplare a
nomice ale socialismului în U.R.S.S.”, o nouă tie 1953, ora 2 Deasemenea a dai citire le lităţiie şi viitorul acestei mişcări. erate analizei lucrării „Problemele econo­ ucrăril „Problemele economice ale socia­
pre legea dezvoltării planificate, proporţio­ lismului fn U.R.S.S.’. a fost asigurată de
contribuţie genială la dezvoltarea ştiinţei”, legramei adresate de tovarăşul Gh. Glieor nale a economiei naţionale a U.R S.S. şi apli­ Noua operă a lui 1. V. Stalin reprezint' mice ale social'smuluî în U.R.S S.”. Această
de către acad. prof. Traian Săvulescu, pre ghiu-Dcj în numele CC. al PA\R. şi a» ncrare a lui I. V. Stalin. scrie ziarul „No editura „Rinasclta”. Traducerea tn limba ita­
carea ei în construirea socialismului in R.P R“ bogăţie teoretică inepuizabilă Valoar liană n fo.-t efectuată «ub conducerea lui
şedinţele Academiei R.P.R.; „LV. Stalîn des Consiliului de Miniştri al R P.R., Comilctu «le prol P Bălăceanu ; c.i constă în deosebi în fnplul că tn această Ion Sinmun”, con|ti!ue „un eveniment con
pre caraclerul cbiecîlv al legilor economice tui Central «I Partidului Comunist al Uni operă sunt analizate problemele lundamei siderabil in viaţa ideologică şî în munca P&lmiro Toglîatl'.
in socialism”, de către prof A Joja, direc unii Sovietice şi Consiliului de Atinişiri al „I. V Stalin despre problem.) .producţiei ‘ale o)e epocii oontemporane, atât In ce pn >raclică nu numai a Partidului Comunist a'. Deasemenea şl în Danemarca. Suedia. An­
lorul Institutului de Filozofie al Academiei ÜR.S.S. de măiluii in socialism” de prol. V. A\a veşl? lumea socialişlă, cât şi lumea copita Uniunii Soviefce şî a poporului sovietic. glia şî tn atle tărî occidentale au apărut c-
R.P.R şi „l.V. Srilin despre legea economică Au fost dezvoltate apoi comunicările: linschi listă In literatura economică, socială sau Iar ş: în aceea a partidelor comuniste şi, diţîi ale noîl lucrări a tovarăşului Stalin.
Redacţia ziarului Slr 6 Murii? Nr S Telefon 688 — Administraţia Slr. 6 Aîartie Nr. 9 Telei 689 Taxa plătilâ tn numerar eoni. aprotfărn Direcţiunii Generate
P.î.î. Nr. 136.320 din 6 Nov. 1949 Tiparul, întreprinderea Poligrafică DEVA, Slr Gh. Bariţîu Nr. 13