Page 13 - 1953-03
P. 13
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Sn întreagă regiunea noastră au avut loc meetinguri de doliu
Ultimul salut al minerilor clin Valea Jiului Vom strânge şi mai mult rândurile jurul
partidului
In ziua dc 9 Martie, încă dc dimineaţă, st-ahanovist Somogy Iuliu. a spus printre al
muncitorii Văii Jiului se îndreptau spre lo tele : în aceste zile dc adâncă şi zgudui Din toate oolţurilc oraşului Simeria. sc în şî a tovarăşului Gh. Gheorghiu Dej, pentru
curile unde aveau să se desfăşoare mcctin-
toare durere, vom face zid de neclintit în dreaptă coloane nesfârşite de muncitori, spre ■construirea socialismului în ţara noastră.
gurile de doliu, consocrate memoriei marelui
jurul partidului nostru, şi vom lupta şi mai locul unde sc ţine mectingul. Ei poartă dra La meeting au venit mii de tineri şi vârs
conducător al oamenilor muncii din întreaga
hotărît penlru fericirea patriei noastre dragi, pele roşii şi tricolore îndoliate. Zeci şi zeci tnici. Pe chipul lor se putea citi adânca
lume — I. V. Stalin. de portrete în doliu, al scumpului tovarăş mâhnire ce o poartă în inimi, prilejuită de
Reprezentanţi ai partidului, ai minerilor şi pentru triumful cauzei lui Lenin şi Stalin. Stalin, sunt purtate pe braţele pionierilor, pierderea tovarăşului Stalin Totodată se vc
S’a apropiat ora II. Tovarăşii propun mo
tinerilor au luat pe rând cuvântul arătând du fruntaşilor în producţie, a stahanoviştllor ca: dea pe feţele lor hotnrîrcn de a lupta pc
rerea profundă ce o simt minerii alături de mentul de reculegere Deodată totul rămâne Rutcan Stmion. Groza Valentin şi alţii. mai departe cu eforturi sporite, ho-
întreg poporul şi hotărlrea ce o au de a mer nemişcat Maşinile fabricilor, îşi încetează „Ideile geniale ale marelui Stalin, grija târîre. exprimată prin telegrama trimisă
ge neclintiţi pe drumul descins dc marele zgomotul, in fundul minelor, pîcUhnmerclc şî sfaturile părinteşti, ajutorul frăţesc al Uni C.C. îi! Partidului Comunist al Uniunii So
unii Sovietice, au stat şi stau Ia baza tu
vietice. Consiliului .de Miniştri al U.R S.S. şi
Stalin şi-au încetat duduitul Oameni, vehicole. tre turor succeselor poporului nostru — a decla Prezidiului Sovietului Suprem al U R S.S. T
La Petroşani în fata a mi«i de oa nuri s’au oprit din mers. O linişte mormântală rat stahanovistul Danoiu Petru, dela atelie In sunetul prelung al sirenelor, în fluie
meni ai muncii, tovarăşul Furdui Petre, prim- sa aşternut pe întreaga Vale o Jiului. Mul rele C.F.R. Simeria — Asigurăm partida! ratul trist al locomotiveiJr şi dangătul jal
secretnr al raionului P.M.R a spus printre ţimile adunate se descoperă, iar plânsetul nostru că ne vom înzeci eforturile, pentru nic al clopotelor, muncitorii, tineri şi bâtrâiu,
altele : „Numele lui losîi Vissarionovici Sta sirenelor şi dangătul trist al clopotelor îndu triumful ideilor nemuritoare ale tovarăşului femei şi copii, păstrează fn acest timp un
Stalin, pentru cauza păcii, libertăţii şi so
lin. va rămâne nemuritor şi va trăi veşnic rerează şi mai mult inimile lor cern-ite. Plân cialismului”. moment de reculegere in memoria celui mai
în inimile noastre de muncitori sul femeilor şi lacrimile ce lucesc în ochii Vorbitorii au chemat muncitorii sâ strângă scump şî mai iubit prieten şt părinte, tova
Vom întări şi mai mult vigilenta noastră bărbaţilor în aceste clipe, dovedesc neţărmu şi mai mult rândurile în jurul CC. al P.M.R. răşul Stalin.
împotriva uneltirilor duşmanului de clasă, a- rita dragoste ce o simt pentru' cel mai marc
jutând astfel partidul nostru să traducă în geniu al omenirii, părintele iubit al celor Stalin ne-a arătat calea belşugului şi fericirii
viată marile şi atotbiruitoarele idei ce stau ce muncesc, marele şi neuitatul Stalin.
Vestea încetării din viaţă a tovarăşului sunt legate minunatele prefaceri petrecute in
la baza parlidului lui Lenin şi Stalin, a spus Sirenele şi clopotele încetează, încep apoi
Stalin a fost primită cu sentimentul celei mai ultimii ani în v¡.aţa ţăranilor muncitori. însu
tovarăşul Lcdrcr losif, secretar al raionului fanfarele să intoneze solemn imnul U R.S.S.,
grele pierderi de către toţi colectiviştii şi ţă
P AIR. în faţa minerilor dela Lupeni. iar în acordurile internaţionalei cc se conto ranii muncitori din comuna Cistei, raionul fleţiţi de învăţătura Marelui Stalin, aplicând
minunatele metode de muncă ale colliozniciJor
Au luat apoi cuvântul tovarăşii Sirop Cons pesc cu glasul zecilor de mii de oameni, ră Alba.
sovietici, gospodăria lor a putut să-şi ducă
tantin. miner stahanovist şi Lazăr Constan sună mai puternic ca niciodată ecoul sim- Pentru a cinsti cu nemărginită dragoste
la îndeplinire angajamentele luate şi să pri
tin elev la şcoala medic tehnică. ţămintelor celor care aduc ultimul salut lui şî recunoştinţă, memoria aceluia care Ie-a a-
mească titlul de gospodărie fruntaşă.
La fel şi la Petrila, luând cuvântul minerul losif Vissarionovici Stali-n. rătat drumul luminos pe care păşesc acum,
drumul belşugului şi fericirii, colectiviştii şi Cu inimile pline de durere, au ascultat cu
Lui Stalin îi datoram toate biruinţele noastre ţăranii muncitori s’au strâns la căminul cul vintele tova-răşuluî preşedinte at gospodăriei,
tural într’un meeting dc doliu. Dobârtă Mihai. care a spus : „Noi datorăm
Era ora 7 dimineaţa La Combinatul Si maistru] Jengheler Alexandru, inginerul Sur-
derurgic ,,Gh. Gheorghiu-Dej”, Hunedoara, du, vreo trei muncitori şi o tovarăşă maca- Pe fetele multora, copii şi mame, tineri şi tovarăşului Stalin totul: bucuria muncii noas
sirenele sunară prelung şi înduioşetor E!c ragistă. bătrâni, curgeau lacrimile produse de durerea tre libere, viaţa noastră liberă şi frumoasă,
.vestiseră ca de ob'ceiu. terminarea unui Furnalul îşi urma neîntrerupt veşnicul său pierderii aceluia care a luminat şi luminează lipsită de asuprire, pe ea,re o trăim astăzi !n
schimb şi intrarea celuilalt. duruit monoton, iar oamenii pregăteau cu calea a milioane şi milioane dc ţărani mun gospodăria colectivi, viitorul luminos şî feri
Spre furnalul Nr. 6, se îndrepta stahano- grijă în aceiaşi adâncă tăcere operaţiile pre citori eliberaţi de asuprire şi exploatare, dar cit ol nostru şi al copiilor noştri. In aceste
vistul furnalist Hâulică loan cu echipa sa. mergătoare pentru descărcarea fontei
totodată pe feţele lor se putea citi dârzenin momente grele, noi colectiviştii, alături de în
In câteva secunde, oamenii ajunşi pe plat O secundă şi inimile muncitorilor fuseseră
formă, se aranjaseră Fecare la locul său: deodată străfulgerate puternic, până în adânc, şi abnegaţia cu care sunt hotărîţi să lupte treg poporul muncitor ne exprimăm încrede
schimbul se făcu şi munca începu într’o li ca de un mare curent. pentru dcsvoltarea agriculturii, pentru cons rea nemărginită în partidul nostru pc care-l
nişte aproape perfectă. Doar fâşieturile fur Lopeţile celor care învârteau pămân truirea socialismului. Lacrimi pornite din ini asigurăm că strânşi uniţi în jurul lui nu vom
nalului şi duruitul macaralei turburau cu tul se înflpseră în lutul moale, gura mile şi -mai adânc îndurerate curgeau pe fe precupeţi niciun efort pentru construirea so
Rgomotul lor liniştea dimineţii şi sárgulnia macaralei înlemni cu corfa atârnată, încăr cialismului în patria noastră, pentru a lovi
oamenilor dc pe platformă Din când în când, cătura cu minereu încremeni şi ca în drum, ţele colectiviştilor Sântimbreanu V.îan şi Car
oamenii mai schimbau între ei, câte o vorbă oamenii încremeniră şi ei; sc mai auzea doar nal Maria, oameni bătrâni din a căror viaţă şi mai crunt în duşmanul care va căuta să
sau îşi făceau câte un semn de zorire. plină dc asuprire şi exploalare trăită pc la ne abată din drumul pe care păşim azi. Noi
sunetul sirenelor îmbrăţişat cu duruitul veş
Orele 9. Pe poarta Combinatului începură nic monoton al furnalului. Furnalistul Hău- curţile chiaburilor, ei nu-şi aduc aminte de vom întări şi mai mult gospodăria noastră
să iasă primii muncitori încolonaţi. In bra lîcă loan, săgetat strânsese cu putere, pen nîcio bucurie Acum, datorită grijii părinteşti colectivă şi vom căuta, ca pxîn toate torţele
ţele lor vânjoase purtau tablouri cu portrete tru un moment, maneta panoului apoi se des- a tovarăşului Stalin, ei duc o viaţă plină de noastre să obţinem recolte cit mai bogate a-
ale marelui Stalin, drapele roşii şi tricolore doi şi mâna ce strânsese fierul rece i se des
îndoliate. După ei. eşiră alţii şi alţii; co prinse încetişor, căzându-i brusc pe lângă belşug, libertate şi bucurii. jutând astfel la înfăptuirea cincinalului în
loana deveni un fir neîntrerupt ce se în corp. cu cealaltă descoperi şî capul i se ple Eî ştiu căci de numele tovarăşului Stalin patru ani”.
drepta îngândurată, plină de durere spre că spre pământ de greutatea evenimentului
centrul oraşului. La uceiaş oră. începură să şi încremeni şi el. Oamenii muncii din tara moţilor
curgă din toate părţile, spre centru, pe toate 9 f
Trei minute s’a oprit orice mişcare a fiinţei
străzile şi ulicioarele sute şi mii de oameni omeneşti Sute, mii, milioane de sirene au sunat cinstesc memoria tovarăşului Stalin
ai muncii. Toţi erau cuprinşi de aceeaş a-
a semn de durere şi cu mult mai mu.ltc mi
dâncă durere faţă dc nemărginita pierdere, lin ţara moţilor, pe Vatca Rişculiţei, sub Iczan Anica, Stan Elena, cuprindeau in lu
lioane de oameni au descoperit în semn dc
prin încetarea din viaţă a celui mai bun ultim salut şi au cugetat pentru cel cc a fost depresiunea munţilor apuseni, razele soare mina oohilor chipul tovarăşului Stalin. La lei
prieten al oamenilor muncii din lumea în inima lumii, pacea şi fericirea lumii. lui, calde şi luminoase cădeau pesle satul şi pioniera Mânaţi Ioana, Aslău Emilia şi
treagă, tovarăşut Stalin; şi erau stăpâniţi Sirenele încetară şi oamenii dcscrcmcniţi Baldovîn, cernit dc adâncă durere celelalte eleve dela şcoala elementară dela
dc aceiaşi fermă hotărire de a strânge şi mai se treziră. Lopcţile începură să umble mai re ciclul II, vlăstare tinere a patriei noastre
mult rândurile în jurul partidului. pede, macaraua să fugă pe şine, iar încărcă Aîcî, în acest sat din inima munţilor, pc
unde înainte vreme Horea, chema moţii Ia peste care în toată gingăşia lor sc manifestă
Ora 10,30. In centrul oraşului, cât priveai tura cu minereu se urcă până la vârf şi sc
cu ochii, era o marc de oameni Deasupra goli. luptă pentru pâine şi libertate, in această o tristeţe sfâşietoare.
lor se ridicau zeci şi sute dc drapele roşii In furnal fonta clocotea şi ma.i tare. Pu zi, veneau la adunarea dc doliu; bărbaţi îm Clipele cc sc scurgeau în timpul adun,Via
itrloolore îndoliate oe fluturau uşor în adierea ţin, şi jgheaburile deveniseră de un roşu al brăcaţi în haină de pănură albă tivită cu de doliu a zguduit adânc pe toţi moţii din
unui vântuleţ, iar mulţimea de oameni as buriu, învăluit într’un fum destrămat, în care şnur negru, femei îndoliate, tineri şi copii In satul Baldovîn, care prin telegrama trimisă
culta la difuzor în tăcere cuvintele pătrunză săreau jucăuşe mii dc steluţe. liniştea tristă şi grea, pc faţa tuturor oame C. C. al P. C. U. $., şi-au exprimat durerea
Stahanovistul Hăulîcă foan, cu echipa sa
toarele tovarăşului Malenlcov retransmise nilor era întipărită durerea fără de margini, lor nemărginită pe care o simt alături de po
admira pâraicle roşii ce se scurgeau neînce
prin posturile noastre de radio. Cuvântul cane î-a cuprins din clipa în care a încetat poarele Uniunii Sovietice şî de toţi oamenii
tat în oalele mari şi puternice. Un gând i sc
Stalin, stârneşte în inimile lor sentimente de înălţă, sbură departe şi văzu locurile pe unde să mai bată inima marelui Stalin. muncii din lumea întreagă, în urma morţii to
adâncă durere, emoţii, regrete, deplină încre a umblat : Cremlinul, Piaţa Roşie, sicriul ma In sala căminului cultural, înainta, cu faţa varăşului Stalin.
dere. hotărîire de luptă şi perseverenţă. Toţiceî relui Lenin, locul de muncă al tovarăşului împătrită de durere, moţul Faur Nicolne, du Deosebit dc impresionant s’au scurs cele 3
adunaţi sunt adânc pătrunşi de caraoteruí-*de- Stalin. Zeci de lone de fontă se scurgeau ne când în braţe băiatul său, care rostea oii minute dc reculegere. In sunetul sfâşietor
fosebit de solemn al acestui mare eveniment. încetat' sub ochi] fur.nalistuluî Hăulîcă loan. voce plăpândă şî zdrobitoare — Stalin L Pri al clopotelor, bărbaţii, femeile şi copiii au
La furnalul Nx. 6, mai rămăseseră doar câţi Stalin I lui îl datorăm aoeaslă biruinţă — virile participanţilor s’au îndreptat spre ta încremenit dc durere. Cu toţii au cinstit me
va oameni: p rom-furnal istul Haulică Io,an r se*gâ>ndi -iuroia listu I. bloul îndoliat. In aceste clipe Zeni Petru, moria Marelui Stalin