Page 2 - 1953-03

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Fragmente din agromimm DIN ARGAT, MINER STAHANOVÎST

îngrăşăminte dâncimc mai mare, platformele de gunoi se Din frageda sa copilărie, tânărul Dumi­ îndreptat spre Valea Jiului şi acolo a şi
vor săpa în pământ, iar în oele cu apă la tru Petre a fost crunt exploatat şi jecmănit plecat fără să mai stea mult pe gânduri
întrebuinţarea îngrăşămintelor are soapul
suprafaţă, se vor face la suprafaţa pămân­ de chiaburii satului. Părinţii Iui munceau în La prima sa intrare în mină. îi era cam
de a îmbunătăţi hrana plantelor, deaceea,
tului aceea vreme de tristă amintire pe pământu­ teamă, dar îmbărbătarea ortaoilor Iui I au
folosirea chibzuită a îngrăşămintelor tre­
Bălegaiol strâns într'o zi, se transportă rile chiaburilor din Alexandria, ca să şi câş­ făcut să intre. După două trei zile munca
buie să intre în obişnuinţa tuturor gospo­ la paliormă sau grămadă, se amestecă bine tige o bucată de mămăligă pentru cei trei i sc păru cam grea, dar nu peste mult!
dăriilor agricole de slat, a gospodăriilor co­
şi se umezeşte in aşa fel, încât să conţină oopilaşi ce-i avea. timp s’a obişnuit cu frumoasa muncă de
lective şi întovărăşirilor agricole, precum şi oca 75 la sută apă. Aceasta se recunoaşte Venise timpul ca tânărul Dumitru Petre miner. El simţea nevoia unei şcoli de ca­
a ţărănimii muncitoare. In primul rând, sc
prin strângerea bălegarului în mână: daca să meargă la şcoală pentru a învăţa carte lificare pentru a învăţa mai temeinic această
vor folosi îngrăşămintele locale şi, în măsura are cca 75 la sută apă. el musteşte, iar Planurile părmţiJor lui erau ca el să în­ meserie şi prin anul 1951, acest vis al lui
in care există, cole chimice (minerale).
dacă are mai puţin, nu musteşte. In acest veţe 7 clase ca mai târziu, doar lor putea s’a îndeplinit.
Cu cât se aplică o agrotehnică mai avan­ din urmă ca<z, se mai adaogă apă sau must da să înveţe vreo meserie. Acest lucru nu *
sată, cu atât se cere să se dea mai multe
de grajd Cu 75 la sută umezeală, dospirea a fost cu putinţă însă Când Petre a) lor a Luni de zile în şir, tânărul Dumitru Petre,
îngrăşăminte, penfru a se obţine recolte din bălegarului se faoe bine. dacă umezeala torminat trei clase primare, părinţii au tost obţinuse succese din cc în cc tot mai fru­
ce în ce mau mari.
scade, se obţine un bălegar rău nevoiţi să-l dea servitor la chiaburul Vîşi- moase în bătălia pentru a extrage tot mai
Bălegarul nu trebuie să stea în grajd, ci nolu, din Alexandria, pentru a-şi câştiga b mult cărbune, fiind declarat ca fruntaş în
Ingrăşarea se poate face să sc aşeze imediat in platformă, unde se haină şi o bucată de pâine. producţie.
1 Înainte de semănat, odată cu arătura îndeasă bine pentru a nu lăsa goluri de aor. Din zori şi până în noapte, tânărul Du­ Aplicând la locul său de muncă mi­
adâncă — (ing/ăşarea de bază). In platformă gunoiul se pune pc porţiuni mitru Petre, era hărţuit dc chiabur şl în- nunata metodă sovietică a graficului ciclic,
2. Odată cu semănatul. în aşa fel ca să ajungă cât mai repede la tr'o parte şi în cealaltă. De multe ori în în anul care a trecut tânărul fruntaş Dumi­
3 In timpul vegetaţiei (ingrăşarea supli­ înălţimea de 1,80—2 m., apoi se acoperă cu loc de mâncare primea înjurături şi bătaie. tru Petre, a obţinui depăşiri de normă în­
mentară). un strat de 20 cm. pământ. Şi aşa servi timp de trei ani la acest chia­ tre 70—87 la sută, dând patriei zeci şi zeci
Ca- îngrăşăminte de bază se folosesc în- bur şi nu se alesese decât cu o viaţă amâ dc tone dc cărbune peste normă, primind
Bălegarul e dospit şi are cea mai marc
grăşămintele naturale locale: bălegarul de putere de îngrăşa.re, când a căpătat o cu­ râtă şi chinuită. astfel înaltul titlu de stahanovîst. Pentru me­
grajd, compostul, ocn-uşa, îngrăşămintele loare cafenie închisă, iar paiele din cl se Nernniputând suporta exploatarea cruntă ritele sale în muncă tânărul sahanovisl Du­
verzi precum şi îngrăşămintele chimice ce se la care a fost supus s’u reîntors acasă la mitru, este preţuit şi stimat dc întreg co­
rup uşor în furcă. Aceasta se realizează de
topesc greu şi amendamentele. obicei după un timp de 3 până la 4 luni de părinţi, zdrenturos, slab şi amărât. Venit lectivul minei Lupeni unde lucrează.
Ca îngrăşăminte la însămânţarc şl în acasă, tânărului Dumitru Petre, îî veni în Depunându şi tot elanul său tineresc, Ha-
putrezh-e în platformă.
timpul vegetaţiei, s<c folosesc îngrăşămin- minte planurile părinţilor lui, acelea de al hanovistul Dumitru Petre, obţine astăzi suc-'
Pentru ca să se îngroape sub brazdă o-
1 ole chimice sub formă cJe praf, granule dată cu aratul, bălegarul trebuie transpor­ da să înveţe o meserie. cese tot mai mari în producţie In cursui
(grăunţe) sau soluţie (lopite), mustul de Zi şi noapte se gândea tânărul Dumitru, lunii Ianuarie a c. a reuşit să obţină o de­
tat la câmp în preziua aratului. Dacă a- la Valea Jiului, la minunatele mine de căr­
bălegar, găinaţul de pisări, cenuşa. îngraşă păşire dc normă de 103 la sută.
ocasta nu e posibil, alunei căratul se face
minlele minerale şi organo minerale granu­ bune şi înt'r’o zj spuse tatălui său că voea Din argat, exploatat în trecut de chiaburi,
late (grăunţoasc), precum şi îngrăşămin­ pc îndelete ai mult înainte dc arat, şi se să meargă să înveţe meseria de miner. „In- tânărul Dumitru Petre a devenit astăzi sub
aşează în stive bine îndesate la capătul lo
te bacteriene. Hrănirca în timpul vegetaţiei tr’adevăr dragă Pctte — îi spuse tatăl său îngrijirea permanentă a partidului, un vred­
orc scopul de a complectu nevoia dc sub­ cuini pe un strat de paie, apoi se acoperă — tu. te gândeşti bine, dar lucru în mină nic miner stahanovîst, care înfruntă aba­
ai un strat dc pământ de 20 cm. spre a-î nu e aşa dc uşor pentru tine şi mai ales tajele minei cu picliamerul pentru a da pa­
stanţe minerale a plantelor în anumite faze
feri de vânturi şi ploi Imprăştierea lui sc
dc vegetaţie, cum sunt : înfrăţirea, împă acolo este primejdios şi nu vei putea face triei tot nu» mult cărbune contribuind
va face în momentul aratului La fiecare. iată. Mai bine rămâi aci şi învaţă meseria astfel la construirea socialismului in patria
erea. înflorirea şi legarea.
3-4 ha., sc face o grămadă separată dc electrician”! noastră dragă şi la apărarea păcii
Băiegarul de grajd Bălegarul poate ajuta oricăruî fel de pă Dar gândul tânărului Dumitru Petre, era după corespondenţa tov Stoicei Laurenjiu
mânt
Bălegarul do grajd esle col mai complect
Pe cele uşoare, nisipoase şi cu umezeală
îngrăşământ. Valoarea fui depinde de te­
puţină, le leagă, le măreşte putinţa de a Noi succese în muncă la mina Petrila
lul cum a fost dospit, păstrat şi aplicat pe
retine mai multă apă. făcându-le mai ro­
teren. Conţine în medie: 0,5 la sută azot,
ditoare La aceste pământuri e nevoie dc Colectivul de mineri şi tehn.ic'cni din sec­ păşire de normă pe primele două decade aJe
0,25 ta sută. Fosfor şi 0,6 la sută Potasiu. torul III şi V nd minei Petrila, desfăşoară lunii Februarie dc 13 48 la sută.
Pontau pregătirea unui bălegar bun, se 10—15 tone de bălegar bine dospit la ha.
Asemenea succese în muncă au obţinut şi
tot mai larg steagul întrecerii socialiste în
pune ca aşternut 3-5 kg. p au o la o vită mare Solurile din regiunile mai reci, cu ploi vederea îndeplinirii cincinalului în patru ani. minerii din sectorul IM ca : stalianovislul
pc zi. Acestea leagă balega şi sug urina, mai multe (podzoluri.le) care sunt grele, spâ
asigurând umezeala necesa/ă dospitului Dacă late şi sărate, când sunt îngrăşate îşi im Harnicii mineri din aceste sectoare aplică Nistoreanu Gheorghe care a oblinut o de­
sunt prea multe paie şi lipseşte umezeata. bunătăţesc structura şi îşi măresc rodnicia cu însufleţire iniţiativa maistrului Sviştoa păşire de normă de 29 ta sută, iar tovarăşii
bălegarul devine păios, dospirea nu sc face prin faptul că devin mai afánate, sc încăl­ Gheorghe dela mina Lupeni, „Nicîo grupă Vártéi loan, Sabo Cnrol şi Cenuşa Cornel,
bine. iar valoarea lui scade. Paiele tocate zesc mai uşor şi sc îmbogăţesc în substanţe sub normă”. Ca rezultat al aplicării acestei şi-au depăşit sarcina faţă de normă In pro­
,(20 25) cm. dau rezultate mal bune hrănitoare. Pe astfel de soluri, sc dau 20-30 iniţiative, brigăz.ile din sectorul V conduse porţie dc 35 63 la sută. dând astfel mai
Pentru c bună strângere şi păstrare a bă­ tone dc bălegar, la ha., mai puţin dospit
legarului de grajd. Ircbuic făcute platforme Pe solurile mijlociii din regiunile cu mai de stahanoviştii, Kibedi Adalbert. Popa Ga- mult cărbune peste normă.
de bălegar — prevăzute cu groapă de must putină umezeală, este nevoie să sc dea 15-33 vrjlă, Cizmar Anton, Csordas Traian, Cor- MORARU MARIA
In regiunile în caro apa sc găseşte la a- tone de bălegai la ha., potrivit de dospit tea Vasilc şi Blaj loan, au obţinut o de- corespondentă voluntară
Astăzi, închipuirile lui Gheorghe s'au în ficat5 cea dintâi la ooncursul pc raion, des­
U N V I S Î M P L I N I T făptuit. Sunt 4 luni de când a intrat pentru pre echipele dc cor, de muzicuţe, de flucre,
prima dată pe poarta şantierului, de când de teatru, despre programele noastre artis­
poartă cu mândrie haina de brigadier, tice din fiecare Sâmbătă şi Duminecă, des­
Una câte una treceau zilele şi Gheorghe. Şi cum Gheorghe era cel dintâi la şedinţe Încă dela început utemistul Gheorghe Mă­ pre bibliotecă, despre cinematograf şi sunt
feciorul cel mal mic dintre cei şaple pc ca­ şî dc data aceasta s’u străduit să fie tot răşescu, şi-a arătat multă dragoste fată de sigur că la reîntoarcere nu voi veni singur.
re i avea bătrânul Mărăşescu tot acasă sc primul Rând pe rând s’au asdrâns toţi ute- muncă ; şi roadele muncii lui, în scurt timp
găsea. Aşa e>ra învăţat bătrânul Mărăşescu, mîştfi din sat. l-au făcut să devină fruntaş pe brigadă, iar *
aşa a pomenit din bătrâni, aşa l-au învă­ La şedinţă, delegatul comitetului raional felul luî vesel şî abnegaţia cu care inun- Intr’adcvăr, este frumoasă viaţn pe şan­
ţat alţii pe vremuri, să şi ţină copii pe U.T.M. !e vorbise tinerilor despre viaţa de oeşte pc şant'er, a făcut ca să fie mult în­ tierul tineretului şi pulsează de tinereţe, de
lângă casă, la coarnele plugului, să niM brigadieri şi despre marca cinste de a te elan, de abnegaţie. Aci pe şantier, peste
„înstrăineze”; şi după cum a învăţat, şî-n numi brigadier Cuvintele delegatului ¡-au drăgit de ceilalţi brigadieri şi dc maiştri. 1400 de tineri şi tinere s’au calificat In me­
Ager şî sprinten foc. pe Gheorghe Mără-
pomenii, aşa a şi făcut cu toti oei Şapte co­ pătruns lui Gheorghe până la suflet şi 5-au şeseu îl găseşti totdeauna la datorie; la orice seriile pe care şî le-au dorit. Aşa de pildă,
pii ai săi întărit puterea de a Mia hotărîrea pe care chemare este primul care răspunde şi nu tânăra Sandu Elena, a devenit sudoare au-
Gheorghe sc ridicase şi el deabinclea, avea de mult o nulroa, dar asupra căreia nu precupeţeşte nimic penfru a-şi duce cu c n- hanovistă, astăzi e ta şcoala specială do
!
14 ani, şi-i plăcea bătrânului de el că era stăruise nici odată. Să meargă brigadier ste sarcinile la bun sfârşit Penlru meritele ingineri ; Matcescu Constantin care lucre-* *aâ
tare sprinten şi harnic, ca o albină ; şi cum pe şantier, să muncească voluntar şapei sale in muncă, penlru disciplina şi atitu­
că dea eJ de lângă casă o aşa bunătate de să se califice în meseria de mecanic-auîo. dinea lui dc bun tovarăş faţă dc ceiila,Iţi bri- în brigada oc construieşte funicularul dcia
Cocserie s’a calificat ca iuniculanist în me­
băiat, cu cine să lucreze cele 3 jugare du acesta i a fost gândul lui Gheorghe; şî’n gad'eri, Comitetul organizaţiei de bază
pământ la care se mai ndăugaseră încă câ­ seara aceea a şi Irecut Ia fapie U T M de pe şantier, l-a trecut pe Ghoor- seria de cu.plător; Sta.mati Emil în m«*e-
rîa de 2idar betonîst — devenind unul din­
teva, primite datorită grijii Partidului Co­ El auzise că mulţi tineri de prin satele ghe Mărăşescu în Cartea de Onoare a Şan­ tre cei mai buni stahanovişti.
munist. odată cu reforma agrară din 1945. din jur au p.leeat pe şantier co brigadieri tierului.
Au mai trecut câţiva ani şi primele zile $i s’au întors calificaţi în diferite meserii, Astăzi, Gheorghe Mărăşesou este o mân­ Nu sunt 2ile în cane să nu se prezinte
oic toamnei lui 1952 îl prinse pe Gheorghe Iar alţii muncesc acolo pe mai departe, ca drie a brigăzii Nr. I2. undo lucrează şi o la conducerea şantierului brigadieri ce şî
de 17 ani, tot acasă. Acum, era mare şi în­ meseniaşi calificaţi A-uzise că Pârvuicscu mândrie a întregului şantier. manîfeslă dorinţa de a rămânea pc şantier
cepuse să înţeleagă şi el mersul vremii. De­ Mario. dintr’un sat nu departe de satul lui, ca muncitori calificaţi până la terminarea
venise unul dintre ocî mai buni utemişli astăzi a devenit zidăriţă calificată şi lu­ Peste câfeva zile tânărul Gheorghe Mă­ construcţiei.
din sat. crează alături de miile de tineri veniţi din răşescu va treoe Ia înfăptuirea oclui maî Cei ca<ne s’au calificat şi au plecat în fa­
drag vis al lui : să devină mecanic-auto.
Dar toamna lu-î 52 avea să-1 fie prima toate colturile ţării pentru a construi viito­ brici şl uzine, mereu scriu şi întreabă de
toamnă petrecută în „străini" — după cum rul fericit ce este al lor şl numai al lor Fiecare 2Î ce treoe până la începerea vîaţa de pe şantier Se simt legali de şan­
spunea tatăl său De o zi din acest ano­ cursurilor de calificare, i se parc Iui Gheor­ tier. el i-a format şî orescut, acolo şi au
timp când frunzele copacilor începură sa In drum spre şantier, în ritmul legănat al ghe Mărăşescu un an Aşteaptă cu multă petrecut oele mai frumoase clipe din viată
îmbrace haine ruginii, are să-şi aducă a- trenului, prin mintea lui Gheorghe se scur­ nerăbdare ziua începerii cursurilor, aşa la vârsta cea mai frumoasă.
mînte Gheorghe toată viaţa. A fost o zi în­ geau fel de fel dc închipuiri, de gânduri, de cum a aşteptat ziua în care avea să devină
semnată pentru eJ, o zi în care luase o mare imagini ale viitorului apropiat Parcă va­ brigadier Tânărul Gheorghe Mărăşescu este hotărît
bofărire. dea şantierul, schelele, mulţimea de tineri — Când am să mă duc pentru câteva să rămână pe şantier nu numai până ta ter­
Şi aduce aminte perfect, Era în spre îmbrăcaţi în haina de brigadier, se vedea zile în oonccdiiu, în satul meu, voi fi mân­ minarea construcţiei, ci ca şî alţi brigadieri,
seară Un delegat al comitetului raional pe ol însuşi brigadier, auzea pocnetul cio­ dru de haina de brigadier — aşa a spus vrea să sc vadă muncitor calificai, lu.rând
U.T.M. din Târgu-Jiu, se abătuse şi prin sa­ canelor, duruitul maşinilor, loviturile târnă- tânărul Gh. Mărăşescu — le voi povesti în uzina, pcnt.ru construcţia căreia îşi în­
tul lor; vroia si se intereseze de viata ute- ooapclor, foşnetul lopeţilor şi toate acestea prietenilor mei lăsaţi în sat, cât e de fru­
miştilor. de succesele muncii lor. să Ic dea ¡1 făceau să «ardă dc nerăbdarea de a Ie ve- moasă viaţa de brigadier pe şantierul unde chină toată puterea lui de muncă şi cum
sfaturi penlru activitatea de viitor şî să-! dea cât mai curând, de a le sîmti şi de a le lucrez. Ic voi povesti despre adunările noas­ toate visele lui Gheorghe Mărăşescu s mu
îndemne a merge cât mai mulţi pc şantierul î.răi din plin Şi cu cât trenul se îndepărta tre de careu, despre munca mea, despre împlinit şi acesta se va împlini.
cel mare dela Hunedoara — Şantierul Ti­ de casă, cu atât se apropia de realitate. Cartea de Onoare a Şantierului, despre e- 1. CIOBOTA
nerelului. * chipa noastră de dansuri care a fost clasic