Page 26 - 1953-03

Phb 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

La §uptă, pentru mdepBinirea cincinalului în 4 ani! Tineretul lumii — în lupta pentru pace

In fiecare an, în FRAIMKFURT T1BEKIU rea pentru data dc 25
Experimentarea metodei stahanovistului prima săptămână a pri- pnmsccrctar al Comitetului Regional U.T.M Iulie 1953 a celui dc
măvcrii, între 21-28 Hunedoara-Deva al treilea Congres Mon-
sovietic Kolesov Martie, tineretul pro- --------- dial al Tinerelului,
greşişi din lumea întreaga sărbătoreşte iar între 2 1G August 1953, a celui dc at
Metoda stnhanovislului sovietic Vasilii Ko­ ţinut un avans de 3 nun., cu o adâncime dc „Săptămâna Mondială a Tineretului’’.
lesov, dc tăiere intensivă a metalelor, este 5 mm., turaţa strungului fiind de G50 ture j Au trecut 10 ani de când a răsunai pen­ IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi
Studenţilor Pcnlru Pace şi Prietenie
studiată de numeroşi strungari din întreprin­ ¡c minut. tru primo dată chemarea Consiliului Mon­
derile metalurgice din regiunea noastră. Această metoda a fost experimentată şi la I dial at Tinerelului: „Tineri uniţi-vă!, luptaţi!, Aceste acţiuni ca şi cele anterioare, vor
Jn ziua dc 17 Martie, după terminarea Cugir de strungarii stţhanovişti Puşcovîri da posibilitatea tineretului să-^i manifeste
învingeţi!” Răspunzând acestei chemări, mi­ diu nou dorinţa de pace şi înţelegere, dra­
primului schimb la uzinele „Victoria" Că- Mihni şi Cărncanu Teofil, care au făcut dea- U lioane de tineri şi-au reunit eforturile pentru
lan, a avut loc o demonstraţie in scopul semene a o demonstraţie în faţa a numeroşi 8 nimicirea fiarei hitleristc, pentru zădărnici gostea neţărmurită pe care o poartă Uniuni»
aplicării acestei metode sovietice dc lucru Nuntaşi in producţie şi slnhanovişli. Lu- | rea planurilor criminale ale noilor hitlcri — Sovietice, bastion dc neclintit al păcii, pre­
SLahanoviştii Curea Ghcorghc şl Bercvoiescu crând cu un cuţit cu plăcuţă de metal dur li cum şi ura lor faţă dc hienele agresive —
Imperialiştii americani şi englezi care vor să imperialiştii americani
Nicolac, au făcut o demonstraţie asupra a- T 15 K C, un ax dc oţel O L 60 un , dcslânţuîe un nou măcel mondial
plicârii metodei Kolesov, in faţa a numeroşi diametru dc 70 mm. şi lung de 360 mm, ' Propunerea prezentată dc delegata orga­
An de an, tineretul Iubitor de libertate şi
muncitori din secţiile acestei uzine. la strungirea lui s’a obţinut un avans dc nizaţiei noastre, privind organizarea acelror
prietenie sărbătoreşte cu nespus entuziasm
In cadrul acestei demonstraţii practice, 2,11 mm şi o adâncime de 2 mm., (uraţi;» „Săptămâna Mondială a Tineretului ’ două mari evenimente, a îost acceptată cu
1
stahnnovistul Curca Gheorghe, a prelucrat strungului fiind de 960 ture pc minut A căldură dc căire cei prezenţi la lucrările Con­
In fiecare an. această sărbătoare a primă­
un ax dc oţel O L 50, cu un diametru de ceasta piesă prelucrată dcln riiam 70. la verii constituie un nou prilej at solidarităţii siliului F.M.T.D.
150 mm şl cu- o lungime de 400 nun Folo­ diam. 60 s’a executat In 5 minute 30 se­ tineretului lumii, un nou prilej dc mobilizare Satisfacţia cu care au primit reprezen­
sind cuţitul dc lip Kolesov cu plăcuţă de cunde. adică dc 9.G ori mai repede ca în ] a noi detaşamente de tineri luptători pentru tanţii Consiliului F.M.T.D. propunerea, c:i a-
aliaj dur T 15 K 6, a obţinut la slrungirea trecut. S’a făcut o demonstraţie şi în faţa ccstc mari manifestări internaţionale să aibe
pace împotriva forţelor negre alo rcacţiunii,
piesei un avans de 2.5 mm., cu adâncime dc elevilor şcolii profesionale, având loc tot­ ale imperialismului. In acest an, chemarea loc îu capitala scumpei noastre pairii — la
4 mm., turaţia strungului fiind dc 200 turc odată şi o consfătuire intre elevii acestei jj Bucureşti — îşi găseşte explicaţia în modul
la luptă este îndreptată împotriva duşmani­
pe minut. S’a făcut apoi o demonstraţie cu şcoli şi slnhanovişli. Această metodă apli­ lor păcii şi libertăţii popoarelor — imperia­ cum sunt apreciate succesele noastre cunos-
un cuţit construit tot după metoda Kolesov, cată şi extinsă In rândurile strungarilor va liştii americani — care înhamă un şir de cându-se activitatea noastră cu prilejul Fcs-
dar cu plăcuţă dc aliaj dur S. 1. La strun- coiitribu: în mod activ la îndeplinirea pin ţări ca : Anglia. Franţa, Germania Occidcn- livalclor Mondiale anterioare ce au avut loc
girea pe aceiaşi piesă cu acest cutit s’a ob­ oului cincinal în patru ani. lată, la carul agresiunii împotriva Uniunii
la Praga, Budapesta şi în special la Berlin
Sovietice.
Noi succese aîe muncitorilor deSa mina Ţebea Prin lupta ei, Federaţia Mondială u Tine­ Organizaţia noastră purtătoare neabălutâ
retului Democrat, care întruneşte pc cei mai a glorioaselor tradiţ» ale U T C.-ului a că­
Motărîrca partidului şi guvernului cu pri In dobândirea acestor rezultate a con- , buni, ce» mai cinstiţi tineri în frunte cu e- rei aniversare o sărbătorim în fiecare an h'
virc la creşterea producţiei carbonifere şi tribuit brigada de tineret „II Iunie”, con­
roicul tineret sovietic, se bucură din ce in 21 Martie — sub conducerea partidului nos­
îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de mun­ dusă de minerul fruntaş David Andron,
cii ale minorilor a însufleţit pe muncitorii, care şi-a depăşit norma cu 138 la sulă şi <c toi mai mult de încrederea milioanelor tru şi a iubitului nostru conducător tovară j
inginerii şi tehnicienii dela exploatarea car­ lucrează dela 16 Martie în contul zilei dc de tineri întruniţi In F.M.T.D. şui Gh Gheorgliîu-Def — a înscris şi va în­
boniferă „Ţebea", raionul Brad la lupta 28 Septembrie Grupa de mineri Nr 2 con Astăzi sunt afiliate în F.M.T.D. organiza­ scrie şi pe viitor pagini dc glorie fn istoria
pentru aplicarea în viaţă a lozincii : „Mai dusă de tovarăşul Călămaş Andrei, care ţii dc tineret din 88 ţări. reprezentând până luptei poporului noslru pentru bunăstare şi
mult cărbune pentru patrie, pcnlru pace” I şi-a depăşit norma cu 151 la sulă, lucrea­ la 75 mtlioanc dc tineri, care prîn munca lor fericire.
Luptând cu hotărîrc pentru traducerea în ză dela aceenş dată în contul zilei dc 20
au dovedit că sunt cu lotul dc acord cu pro­ Memoria U.T.C. işlilor Vasile Roailă. Fi-
viaţă a acestei lozinci colectivul de mun­ Mai Grupele de mineri conduse dc tova­
citori şi tehnicieni dela această exploatare răşul Fărău Ioan, Bcriu Constantin şi Rusu j gramul F.M T D. limon Sârbu. Olgn Bancic. Ludovic Minscli,
a obţinut o importantă victorie în produc­ Gheorghe lui Gheorghe, care lucrează în- In zilele acestea va avea loc la Vicna, din Lazăr Grunberg şi atâţia alţii este vie in
ţie, îndeplinind In ziua dc 19 Martie pla­ Ir’un abataj frontal şi au depăşit normele | iniţiativa F.M.T.D. „Conferinţa Internaţio­ conştiinţa U T M. iştilor de azi. care urmează
nul ce Ic revenea pc această lună; dela u- cu M2 la sută şi lucrează în contul lunii J
nală pentru apărarea drepturilor tineretului”. cu mull drag tradiţiile lor eroice, lărgind
ceasta dată au trecut să lucreze în con­ Mai, iar grupa Nr. 18 condusă de Iova- j Recent, Consiliul Federaţiei Mondiale a Tine­ din ce în ce mai mull efortul lor la lupla :
tul lunii Aprilie S’au făcut economii la răşul Rusu Gheorghe lui Roman, şi a de- 1
lemn dc 3 la sulă şi la explozibil dc 1,5, păşii cu 130 In sută norma şi lucrează în ’ relului Democrat şi a Uniunii Internaţionale p:nlru construirea socialismului în patria
la sută contul lunîî Iunie • a Studenţilor la Prnga, au hotârîl convoca- noastră scumpă, pcnlru pace, pentru viaţă.

crete dc înlăturarea lor, să studieze temei­ şî văd totul în roz, acolo unde conducătorii
împotriva formalismului şi birocratismului nic posibilităţile ce le au pentru îndeplinirea se rup dc masse şi se birocratizează
şi depăşirea planului şi să-şi la angajamente
In expunerea la Consfătuirea pe ţară a ce­
în organizarea întrecerii socialiste concrete pe bazo cărora să încheie coniracie feriştilor. tovarăşul Gheorghe Ghcorghiu Dej,
de întrecere. spune: „Nu trebuc pierdut din vedere fap­
Organizarea întrecerii socialiste este o sar­ distribuirea porumbului, care de fapt este Evidenţa şi urmărirea întrecerii socialiste tul că alături dc birocraţii vechi, moşteniţi
cină de căpetenie a sindicalelor întrecerea treaba cooperaţiei şî nu a comitetului sin­ este lăsată exclusiv în seama administraţiei de noi din aparatul de stat şî economic af
socialistă este un mijloc puternic de mo­ dical. In loc ca el să se ocupe de închecren — secţia Muncă' şî Salarii — la care sunt societăţii biirghezo-moşîeroşti, au apărut şi
bilizare a masselor de oameni ai muncii în contractelor de întrecere, care să cuprindă doar nişte date fictive. Astfel, secţia III a birocraţi noi. Este vorba dc oameni care.
lupta pcnlru îndeplinirea şi depăşirea pla­ angajamente concrete, se ocupă de treburi Mecanică are în situaţiile dela secţia Mun­ deşi ieşiţi din rândurile poporului muncilor,
nului pe 1953. Desvoltarea largă a întrecerii care nu-i aparţin nici pe departe că şî Salarii, peste 90 la sută din muncitori fiind puşi în munci dc mai mică sau mai
cuprinşi în întrecere pe luna Martie, iar în mare răspundere, s'au înfumurat, s'au rupt
socialiste şi a formei ei superioare, mişca­ Comitetele dc secţie, nefiind îndrumate ¿3
rea stahanovistă, este metoda principală controlate în muncă de ^comitetul dc între­ realitate nu sunt în întreaga secţie decât 9 dc masse şi s’au infectat de blestemata boală
pcnlru realizarea planului cincinal în patru prindere, nu Instruiesc organizatorii de grupe contracte individuale cu 18 tovarăşi, cceacc n birocratismului şi a nepăsării faţă dc ce-
ani sindicale. Astfel, consfătuirile de producţie nu reprezintă nici 20 la sulă din totalul de eace îl preocupă pe omul muncilor tn munca
muncitori din această secţie. Dintre cei 5
sa şi în viaţa sa de toate 21lele”. Această
Vorbind despre succesele întrecerii socia­ în cadrul grupelor sindicale nu sunt pre­ organizatori ai grupelor sindicale din această caracterizare se potriveşte în întregime alâi
liste la C F R. în expunerea la Consfătuirea gătite, iar membrii comitetelor de secţii şi secţie numai 2 au contracte dc întrecere. tovarăşilor din comitetul dc partid cât ft
pe ţară a ceferiştilor, tovarăşul Gheorghe ai comitetului dc întreprindere nu participă Mai ruşinos este faptul că strungarii slahn- celor din comitetul de întreprindere şi din
Ghcorghiu-Dej, spunea: „Succesele întrecerii la aceste consfătuiri In ţinerea evidenţei şî novişti Groza Valentin şi Barbu Romulus, comitetul sindical regional CFR
socialiste puteau fi mai mari dacă s’ar ii în­ urmărirea întrecerii socialiste, comitetele de »iu sunt în întrecere. Un prost exemplu în a-
lăturat lipsurile serioase dc care dau dovadă secţie, luând exemplul prost at comitetului ceaslă direcţie îl dau însăşi unii membrii de Comitetul de partid trebuie să ceară pe­
în organizarea întrecerii, organizaţiile de dc întreprindere, ou lăsat această sarcină în partid în frunte cu secretarul organizaţiei de riodic membrilor de partid, din comitelui de
partid, organizaţiile sindicale şi secţiiie p> scama conducerii administrative a secţiei. La bază tov Corn an Ioan, care nu sunt în în­ întreprindere rapoarte despre felul cum csle
lilicc” secţia Turnătorie Fierărie, contractele de În­ trecere organizată şî cum se desfăşoară întrecere;)
socialistă, asupra modului cum suni înche­
Comitetul de partid şi comitetul sindical trecere şi procesele verbale ale grupelor sin­ Aeceaş situaţie dăinuie şi ta secţia l-a lo­ iate contractele dc întrecere socialistă, cum
dela Atciiercle C F.R. Soneria, nu au tras în­ dicale sunt la şeful secţiei, inginerul Silagy comotive, ba încă aceştia au mal mulţi mun­ se ţine evidenţa şi cum se face popularizarea
văţămintele cuvenite din expunerea condu­ şi nu la tovarăşul Petica Ioan, rsponsabilul citori „în întrecere” decât există în realitate
cu întrecerea socialistă în comitetul dc secţie. rezultatelor dobândite în întrecere.
cătorului poporului nostru, ci se mângâie şl în această secţie. Iată ce „metodă” de orga­
oslăzi cu iluzia că la ei „totul merge ca pe Contractele de întreceri cuprind doar o nizare a „întrecerii” foloseşte comitetul sin­ Răspunzător de slăbirea întrecerii socia­
şine”. Aşa se explică faptul că. comitetul sin* simplă enumerare a obligaţiilor de serviciu, dical dcln această secţie, care nu peste mult liste este şi comitetul sindical regional în
frunte cu tovarăşul Copândcanu, care deşi
dical (preşedinte tovarăşul Teodorcscu E l iar unele din ele cuprind doar angajamente timp va avea pretenţia că a cuprins în în­
nu cunoaşte nici la jumătatea lunii curente, formale De exemplu, contractele de întrecere trecere socialistă, nu sută la sută, ci „mie merge foarte des prin atelierele dela S»me-
ria, se mărgineşte doar de a face un control
numărul muncitorilor cuprinşi în întrecere. dela secţia l a locomotive, cuprind pe scurt ur­ la sută" din muncitori Un exemplu grăitor superficial, de a sta mai mult Ia şedinţele
Dacă vrei să afli acest lucru, eşti îndrumat mătoarele : 1) punctualitatea în serviciu, 2) a modului cancclaristo birocratic dc organi­
dela direcţiune ş» de a da directive. în loc
cu toarte multă bunăvoinţă la secţia Muncă îngrijirea utilajului, 3) realizarea a cât mal zare a întrecerii reese în mod evident din să controleze îndeaproape cum este organi­
şî Salarii, spunându ţi se, că acolo găseşti multe economii. Contractul maiştrilor Cig
calculele pe care comitetul de secţie le face za tă întrecerea.
ţoale datele. „Ar ti prea multă birocraţie — măianu Ioan şi Boreva Petru cuprinde ace­ după îneheeren contractelor dc întrecere,
spun tovarăşii din comitet — să ţinem şt leaşi angajamente formale ca şî în luna Fe­ lată un astfel de calcul : o echipă Tovarăşul Copândeanu şi fnlreg comitelui
noi o evidenţă a întrecerii” I bruarie. compusă, să zicem din 10 munci­ regional al sindicalului şi sectorul poliiic
Comitetul sindical nu ţine nici evidentă, Organizarea formală şi birocrată a dus la tori cliiamă In întrecere o echipă compusă dela C F.R Simeria — a cărui forţă nu se.
simte în acest domeniu — trebuie să 1h
nu organizează nici întrecerea, nu cunoaşte situaţia, că atât comitetul de partid cât şî din 8 muncitori, deci sunt în întrecere 18 chidcze cu acest fel de a munci
nici rezultatele întrecerii. Fruntaşii şi sta- comitetul de întreprindere s’au culcat pe muncitori Până aici toate bune. Dar o altă
hanovişlii nu sunt stimulaţi şî popularizaţi. lauri şi aşteaptă liniştiţi ca treburile „să echipă compusă să 2icem din 12 muncitor» Comitetul de partid şi comitetul sindicat!
Iar agitaţia vizuală se face odată pentru meargă dela sine”, fără a desfăşura o in­ care şî ea se află în întrecere cu o altă e- dc întreprindere, trebue să-şi dea seama câ
întreg anul — şablon permanent Cât pri­ tensă muncă politică dc massă pentru a chipă, chiamă la întrecere cele două echipe nu e uşor să scoată din firea unor birocraţi,'
veşte extinderea metodelor de muncă sovie­ ridica la un nivel cât mai înalt întrecerea de mai sus şi iacă în felul acesta avem nici atitudinea aceasta de cancelarie, cultivată
tice. a iniţiativelor fruntaşilor şi sluhano- socinlislă. Consfătuirilor de producţie nu li mai mult nici mai puţin decât 48 de mun­ sub ochii lor pe jumătate închişi, alimentată
se acordă importanţa cuvenită ; ete nu se şi hrănită de lipsa de control şi îndrumare.
viştîlor noştri, mei pomeneală. Pentru comi­ citori în ..întrecere”. Lucruri asemănătoare
ţin cu regularitate şi sunt slab pregătite, Pentru a lichida această stare amorfă, pen­
tetul sindical aceasta nu constituc o preocu­ se pot petrece numai acolo unde organele
fapt care nu dă posibilitate muncitorilor şî tru a face întrecerea vie, este ncvoe dc mun­
pare. deoarece el arc preocupări mai „înalte” tehnicienilor să cunoască sarcinile de plan, de conducere, de partid şî sindicale nu văd că îndârjită, concretă şi neabătută, zi dc z>,
ca de exemplu întocmirea tabelelor pentru să analizeze lipsurile existente şi căile con­ ce se întâmplă fn jurul Iot, se înfumurează ceas de ceas